BusinessMagazin

Tag: salubritate

  • Angajaţii de la salubritate din Sânnicolau Mare nu au primit salariile şi refuză să adune gunoaiele

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Primăria Sânnicolau Mare, angajaţii operatorului zonal de salubritate din oraş se află în grevă spontană pentru neplata salariilor şi refuză să colecteze deşeurile.

    Reprezentanţii primăriei din oraşul timişean susţin că operatorul, câştigător a licitaţiei organizate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, nu respectă condiţiile contractuale şi se dovedeşte a fi “incapabil să asigure serviciile pentru care este plătit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul Capitalei, Gabriela Firea ameninţă: Dacă firmele de salubritate nu vor deszăpezi, întrerupem contractul; Ne vedem la Tribunal!

    Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a declara, vineri, că firmele de salubritate care trebuie să se ocupe de deszăpezire în Bucureşti dau în această perioadă un test prin care vor dovedi dacă sunt eficiente sau nu, iar companiile care îl pică vor rămâne fără contract cu primăria.

    ,,Toată noaptea s-a lucrat la centrul de comandament- al Poliţiei Locale a municipiului Bucureşti. În Capitală, în toate intersecţiile principale, dar nu numai, se circulă normal, în condiţii de iarnă. Am dispus operatorilor de salubritate să intervină pe tot parcursul zilei, pentru că altfel ne-am trezi cu toată Capitala blocată. Am insistat asupra intervenţiilor pe străzile adicente, secundare. La numărul de telefon, telverde, am primit în jur de 90 de apeluri. Câteva semnalau avarii la Enel, câteva au semnalat semafoare nefuncţionale şi câteva ne semalau semafoare defecte. Am anumite nemulţumiri în ceea ce priveşte Sectorul 5, nu ştiu exact care sunt motivele, ei spun că s-a acţionat, dar nu se vede aşa de bine. Cele mai multe sesizări la telverde au făcut referire la Sectorul 5.” a declarat Gabriela Firea.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai bine plătit român: lucrează în salubritate şi a încasat, anul trecut, 300.000 de euro lunar

    Cel mai bine plătit român a caştigat, anul trecut, 16,3 milioane de lei, echivalentul a 3,6 milioane de euro, din colectarea deşeurilor nepericuloase, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

    Datele se refera la clasamentul celor mai mari venituri de natura salariala obtinute in Romania, in 2015, si declarate la Fisc, informeaza Realitatea.net.

    Este pentru prima data in ultimii ani cand un roman ajunge pe primul loc in topul veniturilor cu castiguri provenite din colectarea deseurilor. In 2014, cel mai bine platit roman a lucrat in domeniul imobiliar si a avut un venit anual, declarat la Fisc, de circa 1,8 milioane de euro.

    Insa cei mai bogati romani au venituri in principal din dividende, adica din profitul realizat de societatile la care detin actiuni.

    Pentru 2015, topul salariilor fabuloase este completat de un IT-ist care a castigat, anul trecut, in fiecare luna, echivalentul a aproape 165.500 de euro. Veniturile lui anuale au fost de 8,8 milioane de lei, adica circa 1,9 milioane de euro.

    Si consultanta in afaceri s-a dovedit a fi banoasa, potrivit Fiscului. Al treilea salariat milionar in euro lucreaza in acest domeniu si a castigat, anul trecut, 7,4 milioane de lei, echivalentul a circa 133.000 de euro in fiecare luna.

  • Cum curăţăm România: cetăţenii să înţeleagă că salubritatea costă, iar autorităţile locale să asigure infrastructura

    Cetăţenii sunt deschişi colectării selective a deşeurilor, însă sunt descurajaţi de lipsa infrastructurii, iar autorităţile locale nu se implică. Soluţia este ca populaţia să-şi asume costurile eliminării ecologice a deşeurilor, iar autoritatea să încurajeze dezvoltarea sistemului prin taxarea depozitării gunoiului şi eliminarea tomberoanelor din blocuri, au fost concluziile conferinţei „Cum curăţăm România?“, organizată ieri de ZF.

    „Implicarea autorităţilor publice este slabă. Există alte preocupări“, a afirmat Valentin Negoiţă, preşedinte al asociaţiei Ecotic, care se ocupă cu gestionarea deşeurilor de produse electrice şi electronice.

    „După căldură (termoficare – n. red.), gunoiul e a doua armă politică îndreptată împotriva pro­priu­lui popor, folosită în interese politice. Nimeni din ţară nu are puterea, răspunderea, faţă de acest sis­tem“, a spus şi Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR).

    Decalajul dintre statele vestice şi România la capitolul gestiune a deşeurilor este imens. Mai puţin de 3% din „gunoaiele“ generate de români sunt colectate selectiv, potrivit unui studiu realizat anul trecut de asociaţia Eco-Rom Ambalaje. În statele din vest procentul trece de 80%. Mult mai puţine deşeuri sunt reciclate în România, în jur de 7% potrivit estimărilor din piaţă, deşi ţinta naţio­nală care trebuie atinsă în 2020 este ca 50% din totalul deşeurilor să fie reciclate. Pentru 2030, Comisia Europeană a propus o ţintă şi mai ambiţioasă, de 80% reciclare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Noua lege a salubrizării: 2.000 de firme colectoare de ambalaje se plâng că sunt scoase din joc

     Un act normativ care modifică actuala lege a salubrizării localităţilor se află pe masa preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi promulgat. Prin el se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiat contract de salubrizare cu municipalităţile. Astfel, se creează un monopol prin care mii de firme colectoare de ambalaje pentru reciclare sunt scoase din joc, în favoarea firmelor de salubritate, pe o piaţă care valorează un miliard de euro, iar reciclarea deşeurilor de către populaţie este descurajată, susţin reprezentanţi ai industriei colectoare de deşeuri şi ONG-uri de mediu, scrie publicaţia Gândul.

    Modificarea legii 101/2006 privind salubrizarea localităţilor a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii februarie şi se află acum pe masa preşedintelui Traian Băsescu, care are posibilitatea să o promulge sau să o retrimită în Parlament pentru dezbatere. Prin această nouă lege, se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiate contracte de salubrizare cu municipalităţile. Joi, aproximativ 200 de reprezentanţi ai industriei colectoare şi reciclatoare au protestat în Piaţa Constituţiei, cerând ca noua lege să nu fie aprobată, pentru că îi lasă fără obiectul muncii şi instituie monopol în activitatea de salubrizare a fiecărei localităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Administraţia Naţională a Penitenciarelor are datorii de peste trei milioane de euro

     Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au arătat, într-un răspuns transmis la solicitarea agenţiei MEDIAFAX, că ANP înregistra, la începutul lunii iunie, datorii totale în valoare de 14.800.000 de lei, adică aproximativ trei milioane de euro, în special către furnizori de alimente şi medicamente, benzinării şi furnizori de utilităţi.

    “Suma reprezintă datoriile curente ale sistemului penitenciar, datorii ce au fost achitate parţial în cursul lunii iunie din alocaţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii”, au precizat oficialii ANP.

    Din suma datorată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, peste cinci milioane de lei sunt datorii la furnizori de utilităţi, printre care E.ON, Electrica, GDF Suez, Aquaserv, ENEL, dar şi la firmele de salubrizare Rosal şi Supercom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Salubritatea şi administraţia publică au avut în primul trimestru cele mai multe locuri de muncă vacante

     Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2012, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,05 puncte procentuale. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 28.000, în creştere cu 4.800 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. În comparaţie cu trimestrul similar al anului 2012, numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 3.100.

    În trimestrul I 2013, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,58%), administraţie publică (1,52%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (1,33%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,11%), respectiv cele din învăţământ (0,15%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negoiţă: Oprescu e de o seamă cu tatăl meu, îl respect. Nu avem un conflict, ci diferenţe de opinie

     Întrebat dacă se poate spune că primarii de sector i-au declarat război lui Sorin Oprescu, având în vedere şi faptul că i-a reproşat acestuia că în Centrul vechi nu este curăţenie, Negoiţă a precizat: “Nu încercaţi să creaţi impresia că există vreun conflict”.

    “Primarul general este de o seamă cu tatăl meu. Eu îl respect foarte mult. Nu există niciun conflict, ci ne dorim toţi deopotrivă să găsim cea mai bună variantă şi căile cele mai bune astfel încât cetăţeanul bucureştean să beneficieze de cele mai bune servicii”, a adăugat Negoiţă.

    El a admis că între primarul general Sorin Oprescu şi primarii de sector există divergenţe în ceea ce priveşte recentralizarea serviciilor de salubritate în Bucureşti.

    “Diferenţa de opinie nu înseamnă neapărat conflict. Este adevărat că avem nişte diferenţe de opinii. Că avem conflict, nu. Cel puţin din partea mea, nu”, a mai spus Negoiţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romprest a crescut cu 130%

    "Cresterea este organica, fara a include eventualele achizitii", a declarat Florin Bolchis, vicepresedintele Romprest Service. Compania intentioneaza sa cumpere cel putin unul dintre competitorii sai. Potrivit unor declaratii de anul trecut, Romprest ar avea disponibile chiar 100 de milioane de euro pentru achizitii. "Putem achizitiona orice companie din Romania", a punctat si Bolchis.

    Compania are trei directii principale de activitate: facility management (care are cea mai mare contributie la veniturile firmei), drumuri si infrastructura urbana si managementul deseurilor.

    Potrivit lui Bolchis, Romprest a investit anul trecut 13,2 milioane de euro, pentru acest an fiind planificate investitii de zece milioane de euro, fara a lua in calcul achizitiile.

    Compania a incheiat anul cu 4.000 de angajati, fata de 2.500 la finele lui 2006, pentru acest an fiind anticipate angajarea altor 500-1.000 de persoane.

    Anul trecut, un fond de investitii al 3i a preluat 30% din afacerea Romprest. Cristi Borcea, actionar al clubului de fotbal Dinamo, a vandut in luna mai pachetul de actiuni detinut la Romprest Service catre fondul Detaco, actionarul majoritar al companiei. Ulterior, intr-o tranzactie perfectata in iunie, Detaco, controlata de oameni de afaceri locali (printre care si Florin Busca – Walter, tot actionar la Dinamo), a vandut un pachet de 30% din Romprest catre gigantul 3i.

  • Romprest a crescut cu 130%

    "Cresterea este organica, fara a include eventualele achizitii", a declarat Florin Bolchis, vicepresedintele Romprest Service. Compania intentioneaza sa cumpere cel putin unul dintre competitorii sai. Potrivit unor declaratii de anul trecut, Romprest ar avea disponibile chiar 100 de milioane de euro pentru achizitii. "Putem achizitiona orice companie din Romania", a punctat si Bolchis.

    Compania are trei directii principale de activitate: facility management (care are cea mai mare contributie la veniturile firmei), drumuri si infrastructura urbana si managementul deseurilor.

    Potrivit lui Bolchis, Romprest a investit anul trecut 13,2 milioane de euro, pentru acest an fiind planificate investitii de zece milioane de euro, fara a lua in calcul achizitiile.

    Compania a incheiat anul cu 4.000 de angajati, fata de 2.500 la finele lui 2006, pentru acest an fiind anticipate angajarea altor 500-1.000 de persoane.

    Anul trecut, un fond de investitii al 3i a preluat 30% din afacerea Romprest. Cristi Borcea, actionar al clubului de fotbal Dinamo, a vandut in luna mai pachetul de actiuni detinut la Romprest Service catre fondul Detaco, actionarul majoritar al companiei. Ulterior, intr-o tranzactie perfectata in iunie, Detaco, controlata de oameni de afaceri locali (printre care si Florin Busca – Walter, tot actionar la Dinamo), a vandut un pachet de 30% din Romprest catre gigantul 3i.