BusinessMagazin

Tag: saltele

  • A preluat de la părinţii săi o afacere pe care voiau să o închidă, a luat fonduri europene şi a dezvoltat o fabrică care livrează saltele hotelurilor de pe litoral şi proprietarilor de şezlonguri

    ♦ Iniţial, compania opera doar în zona de distribuţie de saltele ♦ După venirea lui Andrei Şerban în business, firma Fleximob a intrat în producţie ♦ Mai mult, a dezvoltat mai multe tipologii de bunuri – saltele, produse pentru izolaţie fonică şi absorbţie fonică, articole de joacă şi sport.

    Andrei Şerban a absolvit Universitatea Politehnică, iar apoi a lucrat în multinaţională timp de trei ani şi jumătate. Ulterior, a preluat un business pe care părinţii săi l-au manageriat timp de câţiva ani şi pe care voiau să îl închidă.

    „Aşa a început povestea Fleximob. Între timp, au trecut şapte ani de când sunt antreprenor.“

    Când a decis să intre în business, Fleximob era o societate de distribuţie de saltele şi spume poliuretanice.

    „Din mai mult motive, părinţii mei au decis să renunţe la afacere. Eu am avut însă o idee pentru a merge mai departe.“

    A renunţat astfel la jobul în multinaţională, dar consideră că l-a ajutat experienţa aceea. Cel mai important a fost că a învăţat multe pe partea de organizare şi gestionare de resurse. „Când decizi să faci o fabrică trebuie să pui mare accent pe aceste lucruri. În multinaţionala unde am lucrat am fost analist pe partea de logistică şi parc auto. La momentul respectiv, compania avea cel mai mare parc auto din România, undeva la 3.500 de maşini. Acolo am învăţat ce înseamnă gestionarea resurselor şi crearea unui flux optimizat de intrare-ieşire.“

     

    Schimbare de direcţie

    Aşadar, de la o firmă de distribuţie şi depozitare, Fleximob a devenit o fabrică, o facilitate de prelucrare a materiilor prime.

    „Noi prelucrăm spumă poliuretanică – peste 45 de tipuri – pentru a obţine saltele, produse pentru izolaţie fonică şi absorbţie fonică, articole de joacă şi sport.“

    Lui Andrei Şerban ideea i-a venit atunci când un client i-a spus că îşi doreşte o saltea cu caracteristici anume – culoare, fermitate, dimensiuni. Voia un produs personalizat.

    „Doar că noi atunci cumpăram saltelele de la o fabrică din România, iar ei lucrau după tipare. Noi, la Fleximob, am venit cu un alt model, lucrăm per proiect, lucrăm B2B, dar lucrăm personalizat. De altfel, am şi achiziţionat utilajele necesare pentru a debita spuma poliuretanică în multiple densităţi, forme şi dimensiuni.“

    El a preluat proiectul în 2018, la jumă­ta­tea anului, într-o perioadă dificilă pentru companie, nu neapărat pentru piaţă. Atunci a decis să aplice pentru fonduri euro­pene şi să achiziţioneze primele utilaje, astfel încât să schimbe modelul de business. Valoarea proiectului a fost de 250.000 de euro. Şi totul a pornit de la cerinţa unui client.

     

    Dezvoltarea portofoliului

    „Apoi ne-am dezvoltat portofoliul, de la saltele am intrat pe zona de izolaţie fonică şi absorbţie fonică. Totodată, lucrăm pentru clienţi din zona de tapiţerie – scaune, canapele, paturi tapiţate etc. Clientul vine la noi cu modelul de canapea, spre exemplu, iar noi stabilim exact ce densităţi are nevoie pentru partea de şezut, pentru spătar, braţe. Apoi livrăm setul gata debitat şi gata de a intra în producţie rapidă în fabricile clienţilor.“

    Dacă nu făcea trecerea înspre producţie, Fleximob e posibil să nu mai fi existat azi, recunoaşte Andrei Şerban. Era un jucător mic, nu foarte vizibil.

    „Astăzi, putem lucra concomitent undeva la 1.000 de saltele pe lună, 2.500 mp de produse pentru izolare şi absorbţie fonică şi 2.500 mp pentru articole de izolare termică. Totodată, mai nou, am intrat pe o nişă nouă – articole de sport.“ E vorba despre bazele acelea din spumă poliure­tanică, semidure, pentru sporturi de contact. Se amplasează în sălile de sport şi în locurile de joacă. „Aici vorbim de câteva sute de bucăţi pe lună. N-a fost niciodată o perioadă în care să lucrăm numai la ceva.“

     

    Cine sunt clienţii

    O mare parte din saltelele pe care le produce Fleximob sunt vândute hotelurilor şi unităţilor de cazare de pe litoral. S-a construim mult în zonă, multe blocuri, mai ales în zona Mamaia Nord.

    „Vedem o creştere constantă în ultimii trei ani.“

    Anterior, firma doar distribuia către aceşti clienţi marfa din alte fabrici.

    „Producem şi articole pentru exterior – salele de plajă, perne, şezuturi etc. Ne-am extins gama. Ne avantajează poziţia geografică, avem o zonă largă de acoperit.“

    Pe zona de tapiţerie lucrează cu fabricile locale de mobilă, iar pe partea de izolare şi absorbţie fonică cu acusticieni. Aceste produse se aplică pe pereţii şi tavanele cu probleme de izolare. Spre exemplu, în zona rezidenţială, se aplică în apartamentele cu probleme de izolare fonică, unde diverse zgomote se aud prin pereţi. Se aplică şi la spaţiile din zonele comerciale aflate la parterurile blocurilor, adaugă el.

    „Fleximob se dezvoltă şi îmi doresc să continue. Vrem să lansăm produse noi, cum ar fi filtrele mecanice pentru lichide. Acestea sunt folosite la filtrarea primară a lichidelor de reziduu mare, spre exemplu frunze, crengi, diverse deşeuri. Totodată, ne dorim să achiziţionăm utilaje pentru a optimiza şi îmbunătăţi fluxul de producţie.“

     

    Cum arată viitorul?

    Totuşi, în 2025 s-a simţit o încetinire a activităţii, mai ales în a doua parte a verii. Compania avea în plan două investiţii în producţie, în automatizare, dar a amânat una dintre ele până trece această perioadă.

    „Nu am făcut bugetul pe 2026, dar eu sunt optimist. Lucrând pe proiecte, avem o flexibilitate mai mare. Şi nu cred că se vor opri toate proiectele. Sunt perioade mai bune şi mai puţin bune, dar am învăţat multe. În pandemie am învăţat să optimizăm, să gestionăm o activitate cu un flux mai mic de producţie, etc. Atunci nu produceam decât saltele şi articole de plajă. Apoi ne-am diversificat.“

    Momentan, după toate investiţiile, inclusiv cele de automatizare, sunt 13 oameni care lucrează într-un singur schimb în fabrică.

    „Putem dubla producţia dacă lucrăm în două schimburi. Însă, cu vârful de comenzi pe care l-am avut, încărcarea pe utilaje a fost undeva la 75-80%. Deci mai e loc“, spune Andrei Şerban. El adaugă că din experienţa sa antreprenoriatul este câteodată un sport extrem.

    Firma Flexi Mob Trading a închis anul trecut cu afaceri de 6,7 mil. lei, plus 7% şi o marjă netă de profit de 10%.

    El a fost prezent în cadrul emisiunii Constanţa, poveşti de pe litoral şi de dincolo de el, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

  • Ce afacere a pornit un român cu mai puţin decât alţii dau pe o pereche de pantofi. Astăzi a ajuns la venituri de milioane de euro şi are magazine în două ţări

    Pornit în urmă cu 20 de ani, cu o investiţie de 300 de dolari, businessul lui Corneliu Sau a ajuns anul acesta la o reţea de nouă showroomuri, opt în România şi unul în Republica Moldova, ţara lui natală. Trecut de mulţi prieteni în telefon drept „Corneliu Saltea”, e lesne de ghicit profilul afacerii sale. Sau cel puţin, cu ce prim produs a pornit la drum în antreprenoriat.

    „Îmi amintesc cum, în urmă cu 20 de ani, eram împreună cu trei prieteni din facultate pe pragul unei fabrici de ciorapi, recent falimentată, cu un deficit pe vremea aceea de 20.000 de dolari, echivalentul a 200.000 de euro în zilele de azi. Şi ne gândeam în ce direcţie să mergem. Norocul a făcut ca după o discuţie cu vecinii noştri de fabrică, importatori de mobilă din Italia, să ne vină ideea de a produce saltele. Era o situaţie de criză la ei pe partea de importat saltele. De la idee până la producţia primei saltele Tandem au trecut doar zece zile. Îmi aduc aminte şi de biroul unde preluam comenzile, avea 12 metri pătraţi. Şi aveam o reclamă în ziarul central, un pătrăţel cu 12 cuvinte. Practic, urmăream foarte uşor conversiile, ştiam câţi sună şi câţi vin, era un marketing foarte precis”, descrie Corneliu Sau începuturile businessului pornit în ţara natală, Republica Moldova.

    Investiţia iniţială spune că nu a fost foarte mare – undeva la 300 de dolari. „Am început cu saltele, fapt pentru care încă sunt trecut la mulţi prieteni în telefon Corneliu Saltea”, povesteşte antreprenorul. După 2 ani de produs saltele, afacerea s-a mutat într-un birou mai mare, de 180 de metri pătraţi, şi a început să se dezvolte prin noi parteneriate cu diverşi producători de mobilă, iar după alţi doi ani au început să producă propriile piese de mobilier, ajungând la o echipă de opt designeri şi o echipă mult mai numeroasă pe partea de tehnologie şi producţie. „Partea frumoasă este că avem şi astăzi colegi care ne-au fost alături de la începuturile noastre.” În acest format au lucrat cam 10-12 ani. „Am gândit şi un sistem care stă la baza companiei, luat după modelul de pizza, unde avem la bază blatul şi putem pune orice element dorim: salam, caşcaval, sosuri etc. Conceptul companiei Tandem este similar. Noi avem baza, şi dacă vorbim despre un dormitor spre exemplu, putem alege: culoarea, modelul, mărimile. În acest fel, de 5 ani am început să producem dormitoare la comandă, urmând canapelele şi dulapurile. Tot în acea perioadă (anul 2015 – n. red.) ne-am extins şi pe piaţa din România.”

    Moldova fiind o ţară foarte mică, spune că au ales România deoarece e o piaţă mai dezvoltată, mult mai mare. „Am avut noroc să deschidem primul showroom în luna octombrie, fiind cea mai bună lună de sezon din an.” Au intrat pe piaţa locală cu un showroom deschis în Bucureşti, în zona Ghencea, iar în februarie aveau deja cinci showroomuri, „o investiţie explozivă în România”. Între timp, au ajuns la o reţea de opt unităţi, patru în Bucureşti şi celelalte în Cluj, Braşov, Oradea şi Iaşi, la care se adaugă unitatea din Chişinău. Pentru un showroom Tandem, investiţia începe de la 50.000 de euro, dar pentru cel mai nou showroom din Capitală, deschis în Băneasa Shopping City, compania a investit în jur de 250.000 de euro, şi se aşteaptă ca în primul an să înregistreze, doar cu această unitate, care are o suprafaţă de 1.100 de metri pătraţi, vânzări de 3 milioane de euro. „În showroomul din zona Băneasa sunt peste 30-40% dintre piesele noi, ţinând cont de trendurile actuale, dar şi zona unde se află acesta. Se adresează clienţilor care au pretenţii mai mari şi buget mai mare, fiind în acelaşi timp mult mai departe de zona unde sunt celelalte showroomuri. Am venit cumva mai aproape de client.”

    Potrivit lui, showroomurile au funcţionat foarte bine până în perioada pandemiei, în care au decis să optimizeze câteva dintre ele. „Între timp, am dezvoltat parteneriate în Braşov, unde avem două showroomuri, urmate de deschiderea magazinelor din Iaşi, Cluj şi Oradea. Iar anul acesta am deschis şi cel mai mare showroom Tandem din Bucureşti.” În 2021, compania a înregistrat, la nivelul ambelor pieţe, vânzări cumulate în valoare de 18 milioane de euro (fără TVA), cu o rată de profit de 7%. Pentru anul acesta, antreprenorul preconizează o creştere de 2 milioane de euro, doar pentru România estimând că vânzările vor atinge o valoare de 8 milioane de euro. Grupul funcţionează în prezent cu 290 de angajaţi. Despre criza adusă de pandemie, el mai spune că a fost o provocare, în primul rând de ordin psihologic.

    „Ne-am străduit să nu pierdem niciun angajat, să avem grijă de fiecare în parte, am diminuat la maxim toate costurile, ne-am înţeles cu diferiţi parteneri, însă în acelaşi timp, după primele două luni de zile, când lucrurile au fost mai clare, am început o nouă fază, în care ne-am focusat să vindem mai mult online, am început să vindem mai mult clienţilor noştri care mai cumpăraseră de la noi. Oamenii au stat mai mult acasă, au început să aprecieze mobila pentru calitate şi asta a adus o creştere atât în 2020, cât şi în 2021, ceea ce ne-a determinat să deschidem mai multe locaţii în România.” În ceea ce priveşte noul conflict politico-militar din Europa, având cu ambele ţări în care face business graniţă cu Ucraina, antreprenorul spune că impactul războiului s-a tradus în primul rând prin nevoia de a schimba o parte dintre furnizori, aceştia fiind din Ucraina. „În rest toate lucrurile au rămas în linie dreaptă.” Compania are două fabrici în Chişinău, cu suprafeţe de peste 10.000 de metri pătraţi, în care lucrează în jur de 250-300 de angajaţi, volumul lunar de producţie ridicându-se la valoarea de 1 milion de euro. Pe partea de design sunt implicaţi deopotrivă consilierii de vânzări, care sunt în contact direct cu clienţii şi cunosc preferinţele acestora, angajaţii de la montaj, „care vin cu propuneri eficiente”, directorii de magazine, dar şi cei din departamentul de randări, care creează produsele noi. „Practic ţinem cont de toate sugestiile venite de la colegii noştri.”

    Portofoliul companiei include acum de la mobilier potrivit spaţiilor mici, canapele „care se transformă uşor în spaţii de dormit, pentru perioada când ai oaspeţi”, la mobilier pentru case cu suprafeţe mari, dar şi colecţii de decoraţiuni. Anual, valoarea medie a comenzilor înregistrate este de aproximativ 1.200-1.300 de euro. Însă „anul acesta a crescut până la 1.500 de euro, datorită creării unor sisteme pentru dressing şi prin lansarea unor noi modele de canapele.” Piesele de bază ale companiei rămân însă paturile şi saltelele. De altfel, în opinia lui, cea mai importantă piesă de mobilier din casă, şi în care ar trebui să investim cel mai mult, este salteaua, „deoarece o treime din viaţă ne-o petrecem în dormitor.” Potrivit antrepreorului, pentru un set de pat cu saltea un client poate plăti între 1.000 şi 2.000-2.500 de euro. „Mai avem şi dulapuri, iar un set complet de dormitor ar fi de la 1.500 – 2.000 de euro până la 3.000- 4.000”, detaliază el.

    Perioada din an cu cele mai multe comenzi începe în iulie-august şi se continuă până în decembrie. „Bucureşti este principalul oraş, însă în toate oraşele avem perioade destul de stabile, avem cam aceeaşi cifră de afaceri în toate zonele unde activăm.” În ultimii ani, antreprenorul observă cum clienţii devin mult mai selectivi, sunt gata să cheltuie mai mulţi bani pentru mobilă, dar în acelaşi timp sunt foarte atenţi la design, la configurare, şi îşi doresc mobilier durabil, stilat şi modern. „De aceea preferă stiluri scandinave, elemente în stil italian, culori mai puţin aprinse, mai pastelate, care nu îşi vor pierde din actualitate.” Dacă în Republica Moldova „compania noastră are o istorie, căci ne-am dezvoltat şi am evoluat împreună cu clienţii noştri”, în România, spune Corneliu Sau, „clienţii sunt mai pretenţioşi, dar dacă ştii să respecţi termenii, calitatea şi dorinţele pe care le au, atunci vei fi remunerat şi vei fi recomandat mai departe”.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

  • Businessul pornit cu 300 de dolari care a ajuns acum la vânzări de 18 milioane de euro, în România şi Republica Moldova. Antreprenorul din spatele acestuia este cunoscut printre prieteni drept „Corneliu Saltea”

    Pornit în urmă cu 20 de ani, cu o investiţie de 300 de dolari, businessul lui Corneliu Sau a ajuns anul acesta la o reţea de nouă showroomuri, opt în România şi unul în Republica Moldova, ţara lui natală. Trecut de mulţi prieteni în telefon drept „Corneliu Saltea”, e lesne de ghicit profilul afacerii sale. Sau cel puţin, cu ce prim produs a pornit la drum în antreprenoriat.

    „Îmi amintesc cum, în urmă cu 20 de ani, eram împreună cu trei prieteni din facultate pe pragul unei fabrici de ciorapi, recent falimentată, cu un deficit pe vremea aceea de 20.000 de dolari, echivalentul a 200.000 de euro în zilele de azi. Şi ne gândeam în ce direcţie să mergem. Norocul a făcut ca după o discuţie cu vecinii noştri de fabrică, importatori de mobilă din Italia, să ne vină ideea de a produce saltele. Era o situaţie de criză la ei pe partea de importat saltele. De la idee până la producţia primei saltele Tandem au trecut doar zece zile. Îmi aduc aminte şi de biroul unde preluam comenzile, avea 12 metri pătraţi. Şi aveam o reclamă în ziarul central, un pătrăţel cu 12 cuvinte. Practic, urmăream foarte uşor conversiile, ştiam câţi sună şi câţi vin, era un marketing foarte precis”, descrie Corneliu Sau începuturile businessului pornit în ţara natală, Republica Moldova.

    Investiţia iniţială spune că nu a fost foarte mare – undeva la 300 de dolari. „Am început cu saltele, fapt pentru care încă sunt trecut la mulţi prieteni în telefon Corneliu Saltea”, povesteşte antreprenorul. După 2 ani de produs saltele, afacerea s-a mutat într-un birou mai mare, de 180 de metri pătraţi, şi a început să se dezvolte prin noi parteneriate cu diverşi producători de mobilă, iar după alţi doi ani au început să producă propriile piese de mobilier, ajungând la o echipă de opt designeri şi o echipă mult mai numeroasă pe partea de tehnologie şi producţie. „Partea frumoasă este că avem şi astăzi colegi care ne-au fost alături de la începuturile noastre.” În acest format au lucrat cam 10-12 ani. „Am gândit şi un sistem care stă la baza companiei, luat după modelul de pizza, unde avem la bază blatul şi putem pune orice element dorim: salam, caşcaval, sosuri etc. Conceptul companiei Tandem este similar. Noi avem baza, şi dacă vorbim despre un dormitor spre exemplu, putem alege: culoarea, modelul, mărimile. În acest fel, de 5 ani am început să producem dormitoare la comandă, urmând canapelele şi dulapurile. Tot în acea perioadă (anul 2015 – n. red.) ne-am extins şi pe piaţa din România.”

    Moldova fiind o ţară foarte mică, spune că au ales România deoarece e o piaţă mai dezvoltată, mult mai mare. „Am avut noroc să deschidem primul showroom în luna octombrie, fiind cea mai bună lună de sezon din an.” Au intrat pe piaţa locală cu un showroom deschis în Bucureşti, în zona Ghencea, iar în februarie aveau deja cinci showroomuri, „o investiţie explozivă în România”. Între timp, au ajuns la o reţea de opt unităţi, patru în Bucureşti şi celelalte în Cluj, Braşov, Oradea şi Iaşi, la care se adaugă unitatea din Chişinău. Pentru un showroom Tandem, investiţia începe de la 50.000 de euro, dar pentru cel mai nou showroom din Capitală, deschis în Băneasa Shopping City, compania a investit în jur de 250.000 de euro, şi se aşteaptă ca în primul an să înregistreze, doar cu această unitate, care are o suprafaţă de 1.100 de metri pătraţi, vânzări de 3 milioane de euro. „În showroomul din zona Băneasa sunt peste 30-40% dintre piesele noi, ţinând cont de trendurile actuale, dar şi zona unde se află acesta. Se adresează clienţilor care au pretenţii mai mari şi buget mai mare, fiind în acelaşi timp mult mai departe de zona unde sunt celelalte showroomuri. Am venit cumva mai aproape de client.”

    Potrivit lui, showroomurile au funcţionat foarte bine până în perioada pandemiei, în care au decis să optimizeze câteva dintre ele. „Între timp, am dezvoltat parteneriate în Braşov, unde avem două showroomuri, urmate de deschiderea magazinelor din Iaşi, Cluj şi Oradea. Iar anul acesta am deschis şi cel mai mare showroom Tandem din Bucureşti.” În 2021, compania a înregistrat, la nivelul ambelor pieţe, vânzări cumulate în valoare de 18 milioane de euro (fără TVA), cu o rată de profit de 7%. Pentru anul acesta, antreprenorul preconizează o creştere de 2 milioane de euro, doar pentru România estimând că vânzările vor atinge o valoare de 8 milioane de euro. Grupul funcţionează în prezent cu 290 de angajaţi. Despre criza adusă de pandemie, el mai spune că a fost o provocare, în primul rând de ordin psihologic.

    „Ne-am străduit să nu pierdem niciun angajat, să avem grijă de fiecare în parte, am diminuat la maxim toate costurile, ne-am înţeles cu diferiţi parteneri, însă în acelaşi timp, după primele două luni de zile, când lucrurile au fost mai clare, am început o nouă fază, în care ne-am focusat să vindem mai mult online, am început să vindem mai mult clienţilor noştri care mai cumpăraseră de la noi. Oamenii au stat mai mult acasă, au început să aprecieze mobila pentru calitate şi asta a adus o creştere atât în 2020, cât şi în 2021, ceea ce ne-a determinat să deschidem mai multe locaţii în România.” În ceea ce priveşte noul conflict politico-militar din Europa, având cu ambele ţări în care face business graniţă cu Ucraina, antreprenorul spune că impactul războiului s-a tradus în primul rând prin nevoia de a schimba o parte dintre furnizori, aceştia fiind din Ucraina. „În rest toate lucrurile au rămas în linie dreaptă.” Compania are două fabrici în Chişinău, cu suprafeţe de peste 10.000 de metri pătraţi, în care lucrează în jur de 250-300 de angajaţi, volumul lunar de producţie ridicându-se la valoarea de 1 milion de euro. Pe partea de design sunt implicaţi deopotrivă consilierii de vânzări, care sunt în contact direct cu clienţii şi cunosc preferinţele acestora, angajaţii de la montaj, „care vin cu propuneri eficiente”, directorii de magazine, dar şi cei din departamentul de randări, care creează produsele noi. „Practic ţinem cont de toate sugestiile venite de la colegii noştri.”

    Portofoliul companiei include acum de la mobilier potrivit spaţiilor mici, canapele „care se transformă uşor în spaţii de dormit, pentru perioada când ai oaspeţi”, la mobilier pentru case cu suprafeţe mari, dar şi colecţii de decoraţiuni. Anual, valoarea medie a comenzilor înregistrate este de aproximativ 1.200-1.300 de euro. Însă „anul acesta a crescut până la 1.500 de euro, datorită creării unor sisteme pentru dressing şi prin lansarea unor noi modele de canapele.” Piesele de bază ale companiei rămân însă paturile şi saltelele. De altfel, în opinia lui, cea mai importantă piesă de mobilier din casă, şi în care ar trebui să investim cel mai mult, este salteaua, „deoarece o treime din viaţă ne-o petrecem în dormitor.” Potrivit antrepreorului, pentru un set de pat cu saltea un client poate plăti între 1.000 şi 2.000-2.500 de euro. „Mai avem şi dulapuri, iar un set complet de dormitor ar fi de la 1.500 – 2.000 de euro până la 3.000- 4.000”, detaliază el.

    Perioada din an cu cele mai multe comenzi începe în iulie-august şi se continuă până în decembrie. „Bucureşti este principalul oraş, însă în toate oraşele avem perioade destul de stabile, avem cam aceeaşi cifră de afaceri în toate zonele unde activăm.” În ultimii ani, antreprenorul observă cum clienţii devin mult mai selectivi, sunt gata să cheltuie mai mulţi bani pentru mobilă, dar în acelaşi timp sunt foarte atenţi la design, la configurare, şi îşi doresc mobilier durabil, stilat şi modern. „De aceea preferă stiluri scandinave, elemente în stil italian, culori mai puţin aprinse, mai pastelate, care nu îşi vor pierde din actualitate.” Dacă în Republica Moldova „compania noastră are o istorie, căci ne-am dezvoltat şi am evoluat împreună cu clienţii noştri”, în România, spune Corneliu Sau, „clienţii sunt mai pretenţioşi, dar dacă ştii să respecţi termenii, calitatea şi dorinţele pe care le au, atunci vei fi remunerat şi vei fi recomandat mai departe”.

    În acest moment, compania se concentrează pe eficientizarea atât a producţiei, cât şi a vânzărilor, un alt obiectiv important fiind dezvoltarea departamentului de marketing.„Unul dintre obiectivele pentru 2023, dar şi o provocare, este să intrăm pe partea de online, să fim puternici în online, asta după ce vom lucra la construirea şi dezvoltarea brandului în 2022, lansând noi departamente.” După implementarea acestor obiective, antreprenorul are în vedere şi abordarea unor noi ţări din Europa. „Posibil online sau offline, noi suntem deschişi la provocările care ne aşteaptă.” În competiţia reprezentată de jucătorii mari din piaţă, locali sau internaţionali, Corneliu Sau vede foarte multe avantaje, şi asta pentru că politica companiei „nu este să ne batem, ci să găsim acele nevoi ale clienţilor care nu sunt acoperite de către marii producători”, iar acestora „le scapă acele mici detalii pe care clienţii le menţionează consilierilor din prima linie. Companiile mari sunt în general mai rigide, deciziile se iau mai greu. Noi fiind mai mici, suntem mai flexibili, ne adaptăm foarte uşor la noile trenduri şi la necesităţile şi cerinţele clienţilor”. Sfatul său pentru alţi antreprenori este: „Visaţi, căci visele se realizează”. Dar, „ca să visaţi bine trebuie să dormiţi pe o saltea bună”, încheie el.

    Corneliu Sau, fondator, Tandem: „Sunt foarte multe avantaje când companiile sunt internaţionale şi mari, dar în acelaşi timp le scapă acele mici detalii pe care clienţii le menţionează consilierilor din prima linie. Companiile mari sunt, în general, mai rigide, deciziile se iau mai greu. Noi fiind mai mici, suntem mai flexibili, ne adaptăm foarte uşor la noile trenduri şi la necesităţile şi cerinţele clienţilor.”

     

  • Cât de greu este să concurezi cu giganţii când ai o afacere mică în România. „Europenii ne consideră o forţă de muncă ieftină şi atunci asta caută preponderent”

    Pentru Karla Popa, născută într-o familie de antreprenori, să lucreze ca angajat nu a fost niciodată o opţiune. După ce a lucrat cot la cot cu părinţii săi pentru dezvoltarea afacerii lor, a fondat, împreună cu soţul său, afacerea Ka & Ma Trading, un business axat pe producţia şi vânzarea de saltele, toppere, pilote, dar şi paturi tapiţate, care a depăşit anul trecut pragul de 1 milion de euro. Ce urmează?

    Karla Popa provine dintr-o familie de antreprenori, după cum a povestit ea în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. A crescut alături de părinţii care produceau perne pentru mobilier de grădină, în special pentru piaţa din Suedia. Astfel, nu a luat în calcul altă opţiune decât a antreprenoriatului. A înfiinţat alături de soţul său firma Ka & Ma Trading în 2011, începând cu vânzarea pernelor produse de părinţii săi către magazinele mari de bricolaj.

    „Domeniul acesta este însă unul foarte sezonier şi influenţat de vreme, astfel că m-am gândit să găsim un produs care nu depinde de mediul de afară; ideea a venit ca o extensie a producţiei părinţilor”, descrie Karla Popa modul în care a decis să diversifice activitatea iniţială şi să intre şi în producţia de saltele.

     Au început producţia după 2 ani, în 2013, iar în prezent au 53 de angajaţi. S-au mutat din Timişoara, unde dezvoltau afacerea la început, la Buziaş, unde este realizată acum producţia într-o hală.

    Atunci când au început businessul cu saltele, şi-au prezentat produsele la un târg internaţional din Germania, unde au găsit şi primul client – platforma eMag, pentru care au devenit furnizori.

    În prezent, exportă şi către ţări precum Germania, Olanda, dar şi pe piaţa internă – unde clienţii lor sunt revânzători care au magazine de mobilă şi persoane fizice care cumpără de pe marketplace sau de pe site-ul propriu.

    În 2019, au terminat businessul cu o cifră de afaceri de aproximativ 780.000 de euro, iar la final de 2020, previzionau să încheie anul cu venituri de circa 1,2 milioane de euro.

    „Ne-am concentrat mult pe online pentru a compensa lipsurile generate de lunile în care am fost închişi din cauza pandemiei”, spune Popa.

    Exporturile generează acum circa 50% din cifra de afaceri, iar 23% este online-ul, restul fiind adus de revânzători. Cum poate un producător român să concureze cu giganţii internaţionali de profil? Karla Popa mărturiseşte că pentru a se lansa în business au început prin a produce marca proprie a unui producător german: „Europenii ne consideră o forţă de muncă ieftină şi atunci asta caută preponderent. Este greu să construieşti brandul propriu pe piaţa internaţională, te loveşti de cei mari, este complicat să răzbeşti, dar nu imposibil”.

    În ceea ce îi priveşte pe clienţi, spune că se axează pe toate segmentele – dar şi pe HoReCa sau revânzători. „De-a lungul anilor am încercat să diversificăm mai mult gama pentru a avea clienţi din toate categoriile şi a satisface toate cerinţele.” Preţul unei saltele porneşte de la 500 de lei.

    În continuare, îşi doresc să investească într-o nouă hală de producţie, care să le permită expansiunea businessului; în acest sens şi-au propus să acceseze un grant de la stat în valoare de 5 milioane de lei. Vor însă să investească şi în utilaje noi, care să le permită să se dezvolte prin prisma calităţii.

    „Ne-a afectat pandemia pentru că foarte multe magazine ale partenerilor sunt închise, comenzile s-au închis deodată, astfel că am luat decizia să accelerăm pe online, atât pe site-ul nostru propriu, cât şi pe marketplace pentru a compensa lipsa comenzilor de la revânzători.”

    Legat de moştenirile antreprenoriale, spune că cel mai important sfat pe care l-a primit de la părinţii săi a fost să meargă mai departe, orice ar fi, iar dacă ar fi să dea un sfat cuiva care să înceapă o afacere în România, spune: „Important este să îţi urmezi visele, indiferent că este producţie, revânzător sau orice altceva – este greu să fii antreprenor – trebuie să răspunzi oricând vrea clientul, este un job full time”.