BusinessMagazin

Tag: saloanele de înfrumuseţare

  • Frumuseţe digitală

    Odată cu suspendarea evenimentelor private şi a mersului la birou, saloanele de înfrumuseţare au devenit unul dintre perdanţii pandemiei. Cum poate ajuta o platformă online businessurile din industrie, aflate în impas?

    Platforma de rezervări Stailer, dedicată saloanelor de înfrumuseţare şi barbershopurilor, a fost răspunsul a patru antreprenori români în faţa crizei apărute în domeniu, odată cu restricţiile impuse anul trecut pe fondul pandemiei. Ideea businessului a apărut la începutul lui 2020, imediat după intrarea în lockdown. „La acel moment căutam oportunităţi care să ne ajute să vedem situaţia pandemiei ca pe un pas înainte, să putem face ceva util în urma acestui context nefavorabil”, povesteşte Bogdan Clipici, cofondator şi chief sales officer, Stailer.

    El a pus bazele afacerii alături de Andrei Ursachi (CEO), Naliciadji Vladislav (CPO) şi Attila Gere (CTO). „Au fost mai multe idei puse pe masă şi discutate, iar până la urmă am rămas la Stailer. Printre factorii care ne-au făcut să luăm decizia aş aminti, în primul rând, tendinţele de digitalizare accelerată, dar şi competiţia scăzută şi consumatorii care sunt tot mai familiarizaţi cu aplicaţii care permit accesul la economia on-demand.”

    Platforma a fost lansată la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, cu o investiţie de 200.000 de euro, obiectivul iniţial fiind acela „de a câştiga o cotă cât mai mare din piaţa de beauty, într-un timp cât mai scurt”. În septembrie anul acesta compania a încheiat o rundă de finanţare pre-seed în valoare de 500.000 de euro, „cu scopul precis de a accelera digitalizarea industriei de beauty. Pe asta ne-am concentrat”. Businessul a început să înregistreze venituri începând cu anul 2021, iar în perioada următoare estimează o creştere accelerată a tranzacţiilor intermediate prin platformă, având în vedere viteza de scalare la nivel naţional, unde săptămânal sunt adăugate peste 50 de noi saloane partenere. În 6 luni, fondatorii şi-au propus să intermedieze prin platformă servicii de la 1 milion de euro pe lună. Bogdan Clipici susţine că, în momentul de faţă, în piaţa locală există peste 6.000 de saloane de înfrumuseţare şi barbershopuri, dintre care aproximativ 1.200 folosesc soluţii de digitalizare, iar peste 700, prezente în 20 de oraşe din România, folosesc platforma Stailer. Până la finalul acestui an, compania ţinteşte 1.000 de saloane partenere.

    Ca beneficii ale listării pe Stailer, Bogdan Clipici enumeră programările suplimentare, clienţii noi, vizibilitatea şi notorietatea, plus un calendar digital gratuit. Potrivit lui, saloanele partenere Stailer înregistrează o creştere semnificativă a numărului de clienţi, dar şi o cerere mai mare de programări. „Multe dintre ele primesc în fiecare lună peste 150 de programări suplimentare, iar astfel îşi cresc veniturile cu până la 2.000 de euro lunar. Totodată, digitalizarea activităţii din salon poate creşte veniturile anuale cu până la 20% încă din primul an de implementare, iar pe termen lung, creşterea poate ajunge până la 35-40%, în funcţie de capacitatea salonului.”

    Antreprenorul spune că, nu există niciun cost pentru listarea în Stailer, şi nici costuri lunare, de tip abonament, pentru membri. „Când angajatul unui salon adaugă în calendarul digital, fără niciun cost, programările pe care le are deja stabilite, platforma identifică spaţiile libere din calendarul partenerului respectiv, cu scopul de a-i furniza programări suplimentare. Aici intervine singurul cost al platformei: este un comision fix, de 1 euro per programare primită prin intermediul Stailer. Pentru o programare cu cost de sute de lei, cum ar fi una pentru coafat şi vopsit, spre exemplu, asta înseamnă mai puţin de 2%.”

    În decembrie, compania se aşteaptă să atingă cifra de 20.000 de clienţi, aduşi către saloanele partenere prin platforma Stailer. „Clienţii care folosesc aplicaţia noastră sunt oameni obişnuiţi să-şi achiziţioneze servicii şi produse direct de pe telefonul mobil, spre exemplu vacanţe sau mâncare”, notează Bogdan Clipici. El spune că două categorii principale de clienţi sunt profesioniştii din zona corporate şi studenţii, atât femei, cât şi bărbaţi, cu preponderenţă doamne şi domnişoare, deoarece ele frecventează mai mult saloanele de înfrumuseţare. „Diversitatea saloanelor şi a serviciilor le permite atât celor cu venituri mai scăzute, cât şi celor cu venituri medii şi peste medie să îşi găsească pe Stailer servicii potrivite pentru bugetul şi standardul lor.”

    Antreprenorul susţine că, vorbind de un volum important de saloane – numai în Bucureşti fiind listate peste 200, iar în Cluj-Napoca, peste 100 – şi diversitatea serviciilor este foarte mare, ceea ce reprezintă un beneficiu extrem de important pentru clienţi. „De pildă, un serviciu foarte căutat de către bărbaţi, tunsul, poate fi rezervat cu preţuri cuprinse între 25 şi 120 de lei, în funcţie de salon şi de experienţa pe care şi-o doreşte clientul. În privinţa doamnelor şi domnişoarelor, unele dintre cele mai căutate servicii sunt: tuns, vopsit, manichiură, cosmetică şi make-up.”

    Echipa businessului este alcătuită în prezent din 18 persoane. „În departamentul de vânzări şi suport clienţi avem o echipă formată din 12 colegi. Punem mare accent pe cultura organizaţională şi pe dezvoltarea profesională a tuturor angajaţilor. Un exemplu concret ar fi faptul că ne alocăm zilnic o oră de studiu, în care citim, parcurgem cursuri şi seminarii, iar săptămânal avem parte de training şi coaching live.”

    În ceea ce priveşte competiţia, antreprenorul susţine că acest start-up a apărut tocmai printr-o analiză a pieţei „care ne-a arătat că nu ar exista o competiţie relevantă pe piaţa din România”. Potrivit lui, „unicitatea businessului, eficienţa lui, simplitatea cu care se realizează lucrurile de ambele părţi – clienţi şi saloane de beauty”, au adus şi succesul afacerii. „Am reuşit să împlinim această nevoie care exista pe piaţă, într-un context pandemic când era cu atât mai necesară o astfel de idee trecută-n digital.” De altfel, adaugă el, situaţia generată de pandemia de COVID-19 şi de imprevizibilul cu care ne confruntăm zi de zi reprezintă provocarea cea mai mare din industria în care activeză. „Dinamica pieţei se schimbă, dar noi încercăm să monitorizăm atent lucrurile şi încercăm să găsim oportunităţile în contextul dat.” El enumeră şi principalele provocări cu care se confruntă în general proprietarii de saloane, „pentru că aceasta e industria în care activăm, alături de ei”. Acestea ar fi, atragerea de clienţi noi, fidelizarea clienţilor existenţi, retenţia angajaţilor şi monitorizarea afacerii. „Provocările lor sunt date în primul rând de preţul şi de efortul digitalizării. Implementarea greoaie şi costurile unor abonamente lunare sunt motivele pentru care profesioniştii din beauty aleg în continuare pixul şi foaia. „Mai mult decât oricând, adaugă antreprenorul, profesioniştii şi saloanele au acum nevoie de clienţi noi, iar consumatorii, de o metodă simplă şi rapidă de a se programa la servicii de înfrumuseţare doar prin câteva clickuri. „Vrem, nu vrem, pandemia a accelerat anumite trenduri ce ţin de digitalizare. Ceea ce facem noi prin platforma Stailer este să răspundem acestor nevoie ale pieţei.”

    Planurile celor patru fondatori pentru 2022 sunt legate în principal de extinderea Stailer pe plan internaţional. Prin urmare, compania pregăteşte o echipă dedicată pentru Ungaria. Pe viitor, reprezentanţii businessului au în vedere o nouă rundă de finanţare, de aproximativ 2 milioane de euro. „În acest sens, ce pot spune acum e că suntem în discuţii cu mai multe fonduri de investiţii şi luăm în considerare o rundă de tip bridge şi, abia ulterior, o rundă de finanţare de tip seed”, susţine Clipici.

  • Industria pe care pandemia a afectat-o semnificativ. Scăderile sunt uriaşe – o companie cu afaceri de milioane de euro a avut scăderi de peste 40 %

    Faptul că oamenii nu au prea mai trecut pe la birou, iar pe la evenimente, nici atât, a influenţat businessurile axate pe înfrumuseţarea românilor. În timp ce preocuparea lor pentru look a scăzut, industria serviciilor de înfrumuseţare a trecut printr-o schimbare profundă, după cum povesteşte Lucian Miess, fondatorul şi proprietarul uneia dintre cele mai mari reţele de saloane de înfrumuseţare de pe piaţa locală.

    Doamnele au scăzut mult vizitele la saloanele de înfrumuseţare şi banii cheltuiţi, pe când bărbaţii au fost mai constanţi. Per total, bărbaţii sunt cei care au susţinut încasările, iar scăderea pe grup a fost de 42%, în condiţiile în care cheltuielile au crescut, chiriile, costurile comune, de marketing şi utilităţile au fost facturate şi cerute în full”, răspunde într-un interviu pentru Business MAGAZIN Lucian Miess (46 ani), fondator şi proprietar al GETT’S, reţea privată de saloane de înfrumuseţare prezentă pe piaţa locală de peste 20 de ani.

     Astfel, cifra de afaceri a companiei a înregistrat scăderi „dramatice”, după cum mărturiseşte chiar fondatorul GETT’S. În 2019, ultimul an pentru care există date publice, compania înregistra afaceri de aproximativ 14,7 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro).

     „Impactul a fost dramatic, dar diferenţiat între oraşe, branduri, locaţii la interior vs. locaţii stradale şi poziţionare. În afară de cifra de afaceri totală, monitorizăm şi alţi parametri, cum ar fi bonul mediu şi numărul bonurilor, atât pentru servicii cât şi pentru produse. Bonul mediu este invers proporţional cu numărul de bonuri, respectiv frecvenţa. Clienţii au preferat să vină mai rar şi când vin, să beneficieze de o gamă mai largă de servicii şi să-şi cumpere pentru acasă produse profesionale pentru a se întreţine singuri, bonul mediu de produse a crescut, în paralel cu scăderea numărului acestora, fiind invers-proporţionale”.

    Comparativ, toată industria de înfrumuseţare a înregistrat scăderi pe fondul pandemiei, mai spune Lucian Miess, în calitate de preşedinte al RoBeauty – Organizaţia Patronală a Industriei de Beauty. Astfel, în funcţie de zonă, brand, preţuri, poziţionare şi locaţie, scăderile au variat de la 20% la 60%. „A scăzut frecvenţa vizitelor şi numărul de clienţi, dar a crescut bonul mediu pe vizită, acest comportament ducând la ieşirea din industrie a unei sume foarte mari de bani. Estimăm că numai la nivelul primilor jucători din piaţa lanţurilor de saloane, au dispărut peste 5 milioane de euro din încasările anului 2020.”

    Lucian Miess consideră că clienţii şi-au schimbat comportamentul şi pe fondul temerii infectării cu noul coronavirus, a scăderii veniturilor, a mutării lucrului de acasă, dar şi a lipsei vieţii sociale. Pe de altă parte, clienţii au migrat din centrele comerciale către locaţiile stradale, au dorit să plătească mai puţin, au venit mai rar, şi-au făcut servicii de strictă necesitate şi s-au întreţinut singuri acasă, cumpărând mai multe produse profesionale, cu precădere din mediul online, mai spune reprezentantul GETT’S. „Mediul online ajută prin posibilităţile de promovare şi comunicare directă şi personalizată. Majoritatea clienţilor noi găsesc salonul în urma campaniilor online.”

    Un sondaj realizat de RoBeauty arată că în cazul saloanelor din Bucureşti, aproximativ 15-30% din programări vin din platforme online, social media, chat, mail sau telefonic.

     „La GETT’S avem acest modul de programări online gata de un an de zile, dar nu l-am implementat din teama confuziilor potenţiale între serviciile tehnice de vopsire vs. decolorare/decapare. Preferăm ca aşteptările clienţilor să fie reale, în urma consultaţiei faţă în faţă, cu stilistul. Vom introduce totuşi această modalitate de programare, iniţial la serviciile de bărbaţi pentru că sunt mai simple.” În cazul saloanelor de cosmetică, sondajul realizat de RoBeauty arată că mediul online are acelaşi rol, de a atrage clienţi noi, dar şi de promovare a serviciilor şi produselor. „Ponderea vânzărilor online din încasări a crescut de la 10% în 2018 la aproximativ 40% în 2020”, a adăugat Lucian Miess. De asemenea, la nivel de servicii, consumatorii au continuat să meargă la saloanele de înfrumuseţare pentru a solicita servicii complexe, pe care acasă nu le puteau făceau, mai ales singuri. „Clienţii se concentrează mai mult pe necesitate, serviciile cerute în mod frecvent în această perioadă sunt tunsorile şi vopsitul de rădăcini. Spălatul şi coafatul părului, care erau un punct forte, mai ales în rândul clientelor care îşi desfăşurau activitatea în business centeruri, au dispărut, pentru că majoritatea angajaţilor din companiile mari lucrează remote şi nu simt nevoia de a se aranja zilnic. Practic, serviciile uzuale, precum cele de coafat, tuns, manichiură, pedichiură sau pensat s-au redus ca cerere pe parcursul anului trecut.”

     În acelaşi timp, proprietarul reţelei GETT’S spune că clienţii au redus substanţial şi numărul produselor profesionale pe care le achiziţionau din saloanele de înfrumuseţare. „Astfel, stocurile pe care le aveam şi care erau conforme cu fluxul de produse care exista înainte de pandemie, nu le-am mai putut rula, având multe produse care s-au apropiat foarte mult de termenul de expirare sau chiar au expirat, generând pentru noi o pierdere în plus.” Lucian Miess a adăugat că pe parcursul anului trecut, au existat solicitări pentru servicii la domiciliu, însă reţeaua GETT’S nu a prestat astfel de servicii deoarece „nu sunt adepţii acestui trend de a realiza servicii la domiciliul clientului”, dar şi pentru că legislaţia din România autorizează locaţia şi nu serviciile, deci prestarea serviciilor în afara spaţiilor autorizate ca fiind dedicate şi special amenajate, este interzisă. „În plus, clienţii care solicită aceste servicii aparţin unei categorii pe care unele lanţuri de saloane nu doresc să le abordeze neapărat. Saloanele de cosmetică au înregistrat scăderi ale cererilor de servicii la domiciliu sau on-site, în primul rând din cauza lipsei evenimentelor, pentru că au rămas puţine solicitări din partea câtorva companii. Este evident, totuşi faptul că din motive financiare, au fost atât saloane, cât şi stilişti care au efectuat servicii la domiciliu, atât clandestin cât şi promovând public acest tip de servicii.” De asemenea, în prezent, după un an de pandemie, saloanele GETT’S funcţionează sub aceleaşi reguli impuse de autorităţi încă de anul trecut. „Suntem obligaţi de măsurile de distanţare să funcţionăm la o treime capacitate, deci încasările noastre pot ajunge la un maximum de aproximativ 50% – 60%. Suplimentar, prin rotaţie în fiecare săptămână, am trimis în izolare până la testare câte o tură întreagă, pe fondul suspiciunilor de COVID-19. Deşi nu am înregistrat cazuri de transmitere clienţi-angajaţi, clienţi-clienţi sau angajaţi-angajaţi, totuşi au fost angajaţi care au avut cazuri în familie. Această izolare a adâncit şi mai mult pierderile prin înjumătăţirea jumătăţii rămase.”

     În cadrul celor nouă saloane deschise sub brandul GETT’S – 10 înainte de pandemie – lucrează în prezent 170 de persoane, în scădere faţă de anul 2019 când compania înregistra un număr de circa 250 de angajaţi. „Nu am făcut restructurări, am încercat să păstrăm întreaga echipă şi din motive umane şi morale cât şi din speranţa că lucrurile îşi vor reveni. Însă, angajaţi care nu aveau foarte mare vechime şi implicit nici clientela formată, care se bazau în mare parte pe clienţii ocazionali sau aduşi de către brand s-au orientat spre alte domenii „mai sigure”. Şi nu doar aceştia, ci şi dintre cei cu vechime mai mare, chiar dacă nu au renunţat, au ales să facă în paralel cursuri/şcoli pentru a avea şi alte opţiuni în viitor.” Fondatorul GETT’S spune că anul 2020 a mai adus şi multe cereri de demisie, majoritatea cazurilor având legătură cu situaţia financiară a fiecărui angajat, motivul principal pentru care aceştia alegeau să îşi schimbe domeniul de activitate. „Pe parcursul anului trecut am făcut angajări datorită demisiilor. Sondajul RoBeauty arată că la nivelul primelor lanţuri mari de saloane, însumând 1.500 angajaţi din doar primii patru jucători, se manifestă un trend similar, schimbare de cadre, plecări dar şi reangajări, restructurări minore, unele departamente au crescut iar altele s-au micşorat.” În ceea ce priveşte planurile companiei în zona de forţă de muncă, GETT’S susţine aproximativ 20 elevi din cadrul şcolii profesionale Liceul Hurmuzescu, pe o perioadă de trei ani, când vor putea să se alăture echipei.  „Acest sistem este susţinut de mediul privat pentru că statul nu are nici o soluţie aici. Aveam planuri de extindere, de M&A, poate de listare la bursă, de eficientizare, tehnologice, de lansare de servicii noi, de e-shop, însă, pentru toate e nevoie de resurse, iar acum am prioritizat la sânge. În schimb s-a activat mult partea de Organizaţie Patronală a Industiei Beauty care este deja un partener activ ce propune soluţii şi generează dialog acolo unde nu a existat niciodată, cu autorităţile statului”, a mai spus Lucian Miess.

     Pentru anul în curs Lucian Miess şi-a propus să recupereze din pierderea înregistrată la nivelul cifrei de afaceri în 2020. „Dacă nu luăm în calcul un nou lockdown, ne dorim să recuperăm din ce am pierdut, cu un plus de 20% faţă de 2020. Dar primele luni din 2021, comparativ cu anul trecut, sunt mult sub. Anul trecut, până la lockdown, eram în creştere faţă de anul 2019. Sperăm că vaccinul, normele cu care toţi ne-am obişnuit, să genereze acea imunizare de turmă şi dacă nu mai apar multe mutaţii, să putem să ne reluăm viaţa normală. Sunt multe nunţi amânate şi multă dorinţă în societate să se manifeste, să circule, să facă business, să revină la birou, să consume cultură şi să petreacă”, consideră Lucian Miess.

     De asemenea, despre viitorul industriei de beauty Lucian Miess spune că este nevoie în principal de o lege a domeniului – „aşa cum există în 50% din ţările din UE” -, un sistem redus de TVA – „conform cu excepţiile acceptate deja de UE pentru coafură” -, flexibilitatea raportărilor fiscale, a formelor de angajare pe PF (persoană fizică) sau PFA (persoană fizică autorizată), de reglementare şi reprezentare. „Industria este ignorată de autorităţile române de 30 ani, este suprareglementată şi împovărată dincolo de gradul de sustenabilitate. Din 42.000 de entităţi câte erau la sfârşitul 2019, doar 1% depăşeau pragul de plătitor de TVA. Piaţa nu joacă după reguli egale, echilibrate, ci este haos, o lipsă de uniformitate. Este o lipsă acută de personal, şcolile formatoare profesionale sunt sub standarde. Artizanii din domeniu trebuie să facă atâtea lucruri adminsitrative încât statul îşi doreşte să-i transforme din ce sunt, în ce nu sunt şi nu vor fi nicodată, în loc să simplifice lucrurile”, a menţionat fondatorul GETT’S şi preşedintele RoBeauty.

    Lucian Miess, fondator şi proprietar GETT’S şi preşedintele RoBeauty: „Clienţii au preferat să vină mai rar, să apeleze la o gamă mai largă de servicii atunci când merg la salon şi să-şicumpere pentru acasă produse profesionale pentru a se întreţine singuri.”