♦ Salariul mediu brut la nivel naţional, un indicator care stă la baza politicilor publice şi în funcţie de care se calculează pensia, ia valori diferite în funcţie de instituţia care îl calculează ♦ În aceeaşi lună – iunie 2022 – salariul mediu calculat de Institutul Naţional de Statistică a fost de 6.400 de lei brut, iar salariul mediu calculat de Casa de Pensii a fost de 5.000 de lei brut ♦ INS: „Nu cunoaştem metodologia Casei de Pensii“ ♦ Casa de Pensii: „Calculul se face pe baza datelor raportate de angajatori în Declaraţiile 112“ ♦ ANAF (care colectează Declaraţiile 112): „Informaţiile de natura celor solicitate exced competenţei noastre“.
O anomalie constatată de ZF în ceea ce priveşte raportarea unui indicator de bază folosit la fundamentarea politicilor publice – salariul mediu brut – generează mai multe semne de întrebare în ceea ce priveşte situaţia reală de pe piaţa muncii din România. Câştigul salarial mediu lunar în iunie 2022 a fost de 6.413 lei brut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Conform datelor publicate de Casa de Pensii pe baza declaraţiilor 112 depuse de angajatori, salariul mediu brut în luna iunie 2022 a fost de 4.977 de lei brut.
Observând o diferenţă de circa 1.400 de lei între informaţiile publicate pe site-urile celor două instituţii, ZF a cerut justificări oficiale pentru această situaţie.
„INS diseminează câştigul salarial – în precizările metodologice se specifică ce anume se cuprinde şi care este sfera de acoperire. În privinţa datelor de la Casa de Pensii, se precizează că este vorba de salariul mediu brut. Nu cunoaştem care este metodologia utilizată de Casa de Pensii“, au transmis reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.
La aceeaşi întrebare, oficialii Casei Naţionale de Pensii au răspuns:
„Calculul câştigului salarial mediu brut lunar publicat de CNPP se face pe baza datelor aferente asiguraţilor la sistemul public de pensii, raportate de angajatori în declaraţiile D112. (…) Formula de calcul folosită de CNPP pentru stabilirea salariului mediu brut realizat în luna iunie 2022 de asiguraţii la sistemul public de pensii a fost: totalul fondurilor de salarii, la nivel de ţară/ numărul total de asiguraţi la sistemul public de pensii, la nivel de ţară â salariul mediu brut“, au transmis reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii Publice.
ZF a solicitat şi ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală -, care colectează de la angajatori Declaraţiile 112 (privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate), un punct de vedere pe această temă.
„(…) Menţionăm că informaţiile de natura celor solicitate exced competenţei noastre. Recomandăm, pentru interpretarea corectă a informaţiilor referitoare la salariul mediu brut pe economie în luna iunie 2022, să fie consultate precizările metodologice de calcul al acestui indicator, scop în care vă puteţi adresa Casei Naţionale de Pensii Publice“, au transmis reprezentanţii ANAF.
Salariul mediu brut este un indicator folosit la fundamentarea politicilor publice, iar valoarea acestuia – luată de la Institutul Naţional de Statistică – este folosită atât la elaborarea bugetului statului în fiecare an, cât şi în calculul pensiilor şi al indemnizaţiilor de şomaj. În cazul pensiilor publice, salariul mediu brut este foarte important pentru unul dintre cei patru indicatori care stabilesc nivelul pensiei unui fost salariat: indicele de corecţie. Acest indice de corecţie se calculează ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei.
Într-un interviu acordat ZF în luna august, ministrul muncii Marius Budăi a povestit că, atunci când era director la Casa de Pensii din Botoşani, a vrut să înţeleagă de ce se plângeau oamenii că au pensii minime, deşi au lucrat câte 30 – 40 de ani.
„Există un fenomen, cum spun eu, cel al plăţii cu 2 lei pe hârtie şi 5 lei în mână. (…) Când m-am uitat pe dosarele pensionarilor cu 30 – 40 de ani de experienţă, dar care aveau pensii mici, am văzut că aveau câte 10 – 15 ani în care au fost plătiţi fie la 2 ore, fie la 4 ore, fie, în cel mai bun caz, la normă întreagă cu salariul minim. Contribuţia la pensie se plăteşte la ce ai pe hârtie, nu la ce iei în mână, şi influenţează cuantumul pensiei ulterioare“, a spus, în luna august, ministrul Budăi.
Cum calculează Casa de Pensii salariul mediu brut:
► Salariul mediu brut de circa 5.000 de lei în iunie 2022 calculat de Casa de Pensii este calculat ca totalul fondurilor de salarii raportate de angajatorii din fiecare judeţ din România împărţit la numărul total de asiguraţi la sistemul public de pensii din toate judeţele ţării, conform informaţiilor provenite din Declaraţiile 112 depuse lunar de angajatori la ANAF. În fondul de salarii intră atât salariile nete, cât şi contribuţiile la pensie, la sănătate, la şomaj, bonusurile, beneficiile acordate angajaţilor, concediile medicale, inclusiv diurnele şi cazările. Singurele beneficii care nu sunt incluse în fondul de salarii raportat prin declaraţiile 112 sunt ajutoarele sociale pentru situaţii excepţionale (cum ar fi ajutoarele în caz de deces sau cele în cazul naşterii) şi abonamentele medicale private, beneficii pe care angajatorii le oferă, în mod opţional, angajaţilor.
Cum calculează Institutul de Statistică „câştigul salarial mediu brut“:
► Câştigul salarial mediu brut de circa 6.400 de lei în iunie 2022 calculat de Institutul Naţional de Statistică în iunie 2022 are la bază o „cercetare statistică selectivă“ care cuprinde 23.000 de unităţi economico-sociale, iar marja de eroare este de Ă/- 3% şi probabilitatea de 95%, conform precizărilor metodologice ale acestui indicator. „Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 88,07% din numărul total al salariaţilor din acest sector“, se mai arată în document.
► Câştigul salarial mediu brut lunar al INS se calculează prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri, la numărul mediu al salariaţilor. Pe lângă sumele oferite din fondul de salarii (care cuprind şi beneficiile acordate angajaţilor), în calculul INS sunt incluse, printre altele, stimulentele acordate angajaţilor din profitul net al angajatorului, precum şi „sumele plătite pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene“, se mai arată în precizările metodologice ale INS.