BusinessMagazin

Tag: Salariile bugetarilor

  • Câţi bani cheltuit statul român cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari în primul semestru din 2022

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    ♦ Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 58 de miliarde de lei în primul semestru din 2022 şi reprezintă 4,2% din PIB ♦ În valoare absolută, cheltuielile cu salariile bugetarilor în S1/2022 sunt la cel mai ridicat nivel din istorie, însă în raport cu PIB-ul sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani ♦ La stat lucrează peste 1,27 milioane de angajaţi, iar bugetarii reprezintă un sfert din totalul angajaţilor din economie.

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Raportate la PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din PIB în primul semestru al anului 2022, faţă de 4,7% în perioada similară din 2021 şi au fost la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

    „De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituţional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocraţie, deşi e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivaţional şi eficienţa muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, şi sunt suprapuneri de persoane pe aceleaşi activităţi şi nu am ajuns la nivelul dorit de eficienţă şi de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    Aproape 1,27 milioane de angajaţi din România lucrau la finalul lunii mai 2022 în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creştere cu aproximativ 17.000 de persoane faţă de luna mai a anului 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe. Guvernul a în­ghe­ţat noile angajări în perioada iulie – de­cembrie 2022, pentru a reduce din chel­tuieli şi pentru a se încadra în ţinta de deficit bu­getar. Totuşi, în lunile mai-iunie a existat o efer­­vescenţă a concursurilor de angajare la stat, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o creştere a numărului de bugetari care ur­mează să se vadă în statisticile din lunile următoare. „Tot timpul guvernele anunţă înghe­ţa­rea angajărilor în sectorul public. Şi după ace­ea constatăm că, deşi un an de zile au fost îngheţate angajările, numărul de funcţio­nari publici a crescut.“

    Există o nuanţă când se fac aceste anunţuri: se îngheaţă angajările în sectorul bugetar, cu excepţia poziţiilor unice. Şi venim şi le transformăm pe toate unice, transformăm departamente şi facem numai poziţii unice ca să angajăm“, a mai spus Dumitru Miron.

    Guvernul a cheltuit anul trecut 112 miliarde de lei cu salariile bugetarilor, adică aproape un sfert din bugetul total de cheltuieli, în contextul în care deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, costurile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% în 2021.

    „Ar trebui ca toate salariile, nu doar cele din sectorul bugetar, să aibă o strânsă legătură cu productivitatea, cu eficienţa. Ne ferim mereu să măsurăm productivitatea muncii celor din sectorul bugetar, considerând că ei sunt diferiţi de cei din business, unde se măsoară cu balanţă analitică relaţia dintre motivaţie şi eficienţa muncii. Cei mai mulţi dintre angajaţii din sectorul bugetar sunt aduşi ca filodormă, pentru diverse servicii pe care le fac în plan politico-instituţional. De câte ori se schimbă coaliţiile guvernamentale, se realocă masiv poziţiile din sectorul bugetar, ministere, departamente, companii publice, care arată că oamenii nu sunt acolo ca să iasă la pensie pentru că sunt indispensabili, ci pentru că sunt mai apropiaţi de un partid care primeşte o felie mai mare la algoritm decât alţii“, a mai spus profesorul Dumitru Miron. În opinia lui, trebuie corectate asimetriile din reglementare şi trebuie preluat modelul altor ţări, unde, până la un anumit nivel în sistemul bugetar, funcţiile sunt politice şi angajaţii de pot schimba, iar de la un anumit nivel încolo posturile să fie ocupate de profesionişti.

  • O problemă de care nimeni nu vrea să se atingă: Guvernul cheltuie 42% din toate veniturile bugetului pe salariile celor 1,25 de milioane de bugetari

    ♦ Un funcţionar public câştigă în România cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie ♦ România nu are cele mai mari cheltuieli din UE cu salariile bugetarilor ca pondere în PIB (9,8% anul trecut), dar are cea mai mare cheltuială cu acestea ca pondere în veniturile bugetare: 32% din PIB în 2019 ♦ Media europeană este de 22%.

    Salariul mediu net în primele zece instituţii din România, după numărul de angajaţi, este de circa 7.300 lei, aproximativ 1.500 de euro.

    Datele de la Finanţe arată că, în luna martie a acestui an, aparatul de stat număra 1,25 milioane de bugetari care au primit ca salarii egale cu 42% din veniturile bugetului consolidat. În 10 insituţii ale statului, printre care Parlamentul şi mai multe ministere, salariul mediu net este de 7.300 de lei pe lună, adică 1.500 de euro.

    În criza trecută, FMI a obligat România să-şi reducă anvelopa salarială pentru salariile bugetarilor de la 10% din PIB la 7% din PIB. Cu vremea, anvelopa salarială s-a întors la 10% din PIB şi, iată, situaţia este următoarea: guvernul nu are de gând să-şi pună în cap armata de votanţi, chiar de s-ar duce totul pe apa sâmbetei. Toată lumea fuge la stat, pentru că acolo salariile sunt ce nu poate fi visat în piaţa concurenţială, iar stresul păstrării jobului nu există. Pe când 1,2 milioane de oameni tremură pentru joburile lor, angajaţii statului nu au niciun stres – nici măcar pe acela că ar putea merge pe rând în şomaj tehnic, aşa cum a spus, iniţial, premierul liberal Ludovic Orban, cel care în urmă cu câţiva ani, pe când era în opoziţie, cocheta cu tăierea salariului minim, majorat de PSD, pe motiv că el este liberal şi susţine piaţa şi nu statul.

    Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în zona de resurse umane CTeam Human Capital, spune că un studiu al Willis Tower Watson, derulat în România, arată că media salarială în circa 250 de companii multinaţionale cu o cifră de afaceri de peste 75 mil. euro este de 6.700 de lei net pe lună, apropiată de media salarială din anumite instituţii ale statului. Spre comparaţie, salariul mediu net în România în luna martie era de aproape 3.300 de lei net.

    „Din studiul salarial la care participă în jur de 250 de companii multinaţionale din România, media salarială de la portar la director general ajungea la 6.700 de lei net lunar. Este interesant de observat că în aceste companii, în momentul de faţă, avem foarte multe domenii care au fost nevoite să apeleze la şomajul tehnic, urmând ca după acesta să fie nevoie să reducă din per­sonal”, a declarat Oana Botolan Datki.

    Oana Botolan Datki: Din studiul salarial la care participă în jur de 250 de companii multinaţionale din România, media salarială de la portar la director general ajungea la 6.700 de lei net lunar. Este interesant de observat că în aceste companii, în momentul de faţă, avem foarte multe domenii care au fost nevoite să apeleze la şomajul tehnic, urmând ca după acesta să fie nevoie să reducă din personal

    Ea spune că este vorba de companii a căror productivitate a scăzut uşor în această perioadă, însă angajaţii au depus un efort mai mare pentru a susţine rit­mul de lucru. „Vorbim de companii care au recurs la munca de la domiciliu, doar că această telemuncă a însemnat o productivitate de cel puţin 90%, adică oamenii muncesc zi-lumină, în week-end şi aşa mai departe. În aceste companii unde observăm că media salarială este similară cu cea din aceste instituţii, condi­ţiile sunt foarte dure în acest mo­ment”, a mai spus Oana Botolan Datki.

    Potrivit calculelor ZF, salariul mediu net în Senat este de aproximativ 10.000 de lei lunar. Estimările includ toate salariile din această instituţie. De asemenea, angajaţii Camerei Deputa­ţilor, în jur de 1.700, au un salariu mediu net de tot cam atât.

    Salariile din Ministerul Afacerilor Externe sunt, în medie, de 11.700 de lei net lunar.

    MAE are circa 2.200 de angajaţi. În Ministerul Finanţelor Publice se câştigă în medie 6.300 de lei net, în vreme ce în Ministerul Justiţiei un angajat câştigă lunar 8.000 de lei net în medie. Instituţiile au 25.000, respectiv aproape 17.000 de angajaţi.

    Cei mai mulţi angajaţi din instituţiile publice sunt în Ministerul Afacerilor Interne (MAI – 130.000 de angajaţi) şi Ministerul Educaţiei (290.000 de angajaţi). Media salarială netă în MAI este de 4.600 de lei net, iar la Educaţie de 3.710 lei lunar.

    În total, aparatul de stat numără aproximativ 1,25 mil. de salariaţi. Dintre aceştia, administraţia centrală are 802.000 de angajaţi şi administraţiile locale circa 445.000 de angajaţi.

  • Salariile bugetarilor şi pensiile vor consuma, în 2020, 67% din toate veniturile consolidate ale bugetului

    Veniturile bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele estimate în proiectul legii bugetului pe 2020, ar urma să crească cu 10%, până la 358,5 mld. lei (31,8% din PIB), iar cheltuielile cu 7%, până 399,2% (35,4% din PIB), cu un deficit nominal de 40 mld. lei (3,6% din PIB, pe cash).

    Salariile vor însemna 109,7 mld. lei, adică 9,7% din PIB şi 30,4% din veniturile bugetare. Iar cheltuielile sociale care înseamnă în proporţii de 98-99% pensii vor însemna 131,1 mld. lei, adică 11,6% din PIB şi 36,6% din cheltuielile bugetului general consolidat. Împreună, aceste două componente ale bugetului înseamnă 67% din veniturile consolidate ale statului.

    Spre comparaţie, cheltuielilor cu investiţiile li s-au alocat 48,6 miliarde de lei, adică 4,3% din PIB şi 12,6% din totalul veniturilor bugetului.

    Guvernul va aproba, cel mai probabil astăzi, proiectul legii bugetului pe 2020, adoptarea lui, săptămâna trecută, fiind amânată pentru a fi efectuată o nouă rectificare bugetară – cea de-a treia pe acest an, deşi legea prevede doar două rectificări anual.

    Motivul: guvernul va plăti din rezervă 912,5 milioane de lei bani care vor fi folosiţi pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curţii de Arbitraj Internaţionale către fraţii Micula, pentru a rezolva „situaţia gravă“ a Romatsa, pe ale cărei conturi au fost puse popriri.

    Faţă de deficitul din 2019, deficitul bugetar se va ajusta uşor, până la 3,6% din PIB.

    Premierul Ludovic Orban a explicat: guvernul s-a ferit să aplice o ajustare bruscă a cheltuielilor publice în bugetul pe 2020 pentru a nu inhiba dezvoltarea economică, în condiţiile în care trebuie plătite creşterea salariilor bugetare cu 25% şi majorarea pensiilor cu 40% în 2020.

    „Am spus în Parlament să nu se mai vină cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile. Pentru că mergem pe sârmă. Ăsta e adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă şi asta în condiţiile în care avem de plătit creşterea cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie şi avem de plătit creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 cu impact bugetar de 24 miliarde de lei, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020 faţă de bugetul pe 2019.”

    Potrivit raportului privind evoluţia macroe­conomică pentru 2020-2022, care însoţeşte proiectele legilor buge­tului, creşterea econo­mică aşteptată de 4,1% (PIB nominal de plus 8,5%) va veni tot din consum în principal, în condiţiile în care acesta înseamnă peste trei sferturi din economie, pe partea de utilizare a PIB. Astfel, cererea internă va avea o contribuţie de 5,1% la creşterea economică de 4,1.

    Cererea internă ar urma să crească cu 4,7%, din care consumul final ar urma să aibă o creştere de 4,5%. Consumul privat este anticipat să avanseze cu 4,9%, iar consumul guvernamental cu 3,2%.

    Investiţiile (formarea brută de capital fix) ar urma să crească cu 6,8%.

    Exportul de bunuri şi servicii este prevăzut să crească cu 4,5%, iar importurile cu 5,8%.

    Exportul net ar urma să aibă o contribuţie la creşterea PIB de minus 0,7%, iar variaţia stocurilor de 0,2%.