BusinessMagazin

Tag: SABMiller

  • Fuziunea celor mai mari producători de bere din lume: SABMiller a acceptat oferta de preluare din partea AB InBev

    După mai multe săptămâni de oscilări, board-ul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie.

    Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.

    SABMiller a cerut comisiei britanice de preluări să prelungească până pe 28 octombrie termenul până la care AB InBev este obligată prin lege să facă o ofertă fermă sau să se retragă. Termenul expira miercuri.

    Dacă AB InBev nu va obţine acordul autorităţilor de reglementare pentru finalizarea acordului, sau acţionarii nu vor aproba tranzacţia, grupul va plăti SAB Miller un comision pentru anularea înţelegerii în valoare de 3 miliarde de dolari.

    AB InBev a precizat că va plăti componenta în numerar a tranzacţiei din resursele interne şi prin emiterea de obligaţiuni.

    Propunerea revizuită este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire.

    SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite.

    Altria a anunţat săptămâna trecută să acceptă oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia board-ului de a respinge propunerea.

    Fuziunea ar alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsner Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină.

    Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

    În urma fuziunii, grupul ar deţine o cotă de piaţă de 29%, după vânzări probabile de active pentru obţinerea acordului autorităţilor de reglementare, ceea ce i-ar conferi un avans de 20 de puncte procentuale faţă de următorul clasat, grupul Heineken.

    Producătorii de bere se confruntă cu cele mai mari provocări din ultima jumătate de secol, pe fondul reorientării consumatorilor de la berea de nivel mediu la cea premium, la berea tradiţională sau la produse ieftine, se arată într-un raport publicat în iunie de analiştii companiei McKinsey & Co.

    Industria berii s-a folosit de procesul de consolidare pentru a opri declinul unor pieţe mature, cum sunt cele din Europa şi Statele Unite, unde cumpărătorii sunt atraşi de băuturile produse tradiţional sau pur şi simplu beau mai puţin.

    AB InBev s-a format printr-o serie de achiziţii care au reunit 16 branduri, de la Stella Artois şi până la Budweiser.

    Veniturile AB InBev au crescut de peste cinci ori în ultimii 10 ani, prin intermediul unor achiziţii în valoare de aproape 100 de miliarde de dolari. Analiştii anticipează că avansul veniturilor va încetini în următorii cinci ani.

    Cele două companii au fost văzute de analişti drept finalul procesului de consolidare din industria berii, întrucât nu sunt controlate de fundaţii de familie, cum este cazul Heineken, din Olanda, şi Carlsberg, din Danemarca, iar operaţiunile lor se suprapun geografic într-o măsură limitată.

    Preluarea SABMiller ar conferi AB InBev acces la venituri de peste 7 miliarde de dolari în Africa, cu mărci cum ar fi berea lager Castler, şi vânzări de aproape 4 miliarde de dolari în Asia. Astfel, ar scădea dependenţa AB InBev de regiunile Americilor şi Braziliei.

    America Latină este cea mai mare piaţă a SABMiller, iar acordul ar extinde prezenţa AB InBev în ţări ca Ecuador, Columbia şi Peru.

    SABMiller, al doilea mare producător de bere la nivel mondial, este prezent pe piaţa românească prin intermediul Ursus Breweries, care deţine unităţi de producere a berii la Timişoara, Buzău, Braşov şi o unitate de producţie de capacitate mică la Cluj. Totodată, grupul a achiziţionat în 2009, prin Ursus Breweries, producătorul Bere Azuga.

  • Heineken a refuzat o ofertă de preluare a SABMiller, al doilea mare producător de bere din lume

    Familia care controlează compania din Olanda a declarat luni că a refuzat oferta înaintată de SABMiller în urmă cu două săptămâni, întrucât doreşte ca Heineken să rămână independentă, potrivit Bloomberg.

    Familia Heineken, care a fondat compania în 1864, deţine puţin peste 50% din acţiunile producătorului de bere, prin Heineken Holding.

    SABMiller a înaintat oferta de achiziţie pentru Heineken pentru a-şi asigura independenţa faţă de liderul pieţei, compania belgiană Anheuser-Busch InBev. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Anheuser-Busch InBev intenţionează să preia SABMiller.

    Oferta pentru preluarea Heineken depăşeşte cea mai mare tranzacţie din industrie de până acum, în urma căreia InBev a preluat Anheuser-Busch, în 2008, pentru 52 de miliarde de dolari.

    De altfel, Anheuser-Busch InBev a cheltuit aproape 100 de miliarde de dolari în ultimii zece ani pentru cumpărarea unor producători mai mici, cum ar fi Corona sau Budweiser.

    Heineken ocupă poziţia a treia în clasamentul producătorilor de bere la nivel mondial după volum, după Anheuser-Busch InBev şi SABMiller.

     

  • Clienţii au depăşit complexul berilor româneşti. Mărcile străine pierd teren

    TIMIŞOREANA, URSUS ŞI CIUCAŞ CRESC PENTRU AL DOILEA AN CONSECUTIV, fără să se canibalizeze„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries, filiala locală a SABMiller. El explică avansul prin creşterea cotelor de piaţă, în condiţiile în care volumele totale nu au ţinut pasul cu ritmul companiei. În primele şase luni ale acestui an, volumul vânzărilor de bere la nivelul pieţei a atins 8 milioane de hectolitri, în scădere cu aproape 3% comparativ cu intervalul similar din 2012, potrivit informaţiilor Berarilor României, care citează date ale firmei de cercetare Nielsen. Vânzările Ursus Breweries au crescut cu 6% în perioada aprilie – septembrie 2013 comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, motorul fiind mărcile Ciucaş la PET, dar şi Ursus, susţinut de lansarea Ursus Cooler.

    „În ultimele 12 luni, cota de piaţă a Ursus Breweries a crescut cu circa trei puncte procentuale, după ce în anul precedent crescuse într-un ritm similar”, spune Bârsan. În acest interval, toate cele trei mărci – Ursus, Timişoreana şi Ciucaş – au înregistrat plusuri, „ceea ce înseamnă că am reuşit să le diferenţiem, făcându-le relevante pentru tipologiile diferite de români cărora li se adresează”. Cum anume s-a întâmplat asta? În primul rând, povesteşte reprezentantul Ursus Breweries, echipa comercială a făcut un efort pentru a înţelege ce schimbări au intervenit în ultimii ani în rândul societăţii şi a analiza, încă o dată, semnificaţia mărcilor.

    “AM CONSTATAT CĂ ROMÂNII AU DEPĂŞIT FAZA «STRĂIN  MAI BUN», în care un nume cu rezonanţă vest-europeană echivala automat şi cu o calitate mai bună”, spune Bârsan. În această fază, originea românească a mărcilor nu numai că nu mai e un handicap, dar a devenit chiar un avantaj competitiv. Cu o condiţie: să fie confirmată de calităţi reale ale produselor. „Am ales să investim mai departe în toate mărcile noastre româneşti, bazându-ne însă pe beneficiile reale oferite consumatorilor, asumarea originii rămânând implicită, până la urmă un gest de bun simţ şi încredere în sine.„ Rezultate foarte bune au avut în ultimii ani şi alte mărci produse în România, chiar şi în alte segmente. Bârsan consideră acest lucru îmbucurător, pentru că „până la urmă bunăstarea ţării depinde de consumul local„. 70% din PIB îl reprezintă consumul individual al gospodăriilor, iar cu cât mai multe din aceste bunuri sunt produse local, cu atât mai mare este impactul pozitiv pentru toţi românii.

    Bârsan lucrează în cadrul SABMiller din 2005, iar prima poziţie a fost senior brand manager pentru Timişoreana. La 36 de ani, el coordonează o echipă de 30 de oameni, iar bugetul administrat este de ordinul zecilor de milioane de euro. De-a lungul carierei sale a deţinut mandate peste hotare, în Slovacia, Elveţia, Bulgaria. Revenit în România de mai puţin de doi ani, spune că a avut, în această poziţie, pe de o parte avantajul cunoaşterii pieţei, iar pe de altă parte dezavantajul scăderii vânzărilor industriei. Adaptarea la noile reguli de joc nu era suficientă, iar un motor de creştere – chiar şi în domeniul berii, nu doar în IT&C – sunt inovaţiile.

  • Romanii vor sa faca cinste cu berea

    Desi media europeana este de 68%, 80% dintre romani prefera sa iasa in oras pentru a bea un pahar impreuna cu partenerul lor actual si numai 45% dintre ei sunt dispusi sa o faca cu un potential nou partener. De asemenea, barbatii romani sunt printre cei mai curtenitori bautori din Europa, 92% dintre ei considerand ca e de datoria lor sa plateasca si consumatia partenerelor.

    8 din 10 barbati din Europa (81%) cred ca ar trebui sa achite consumatia partenerei intr-o seara petrecuta in oras. Totusi, acestia ar putea sa faca niste economii, deoarece femeile nu se asteapta neaparat sa li se faca cinste – 43% dintre femeile europene se asteapta sa achite consumatia in mod egal, iar 7% dintre ele s-ar astepta sa plateasca toata consumatia.

    Rusii sunt insa cel mai putin predispusi la romantism cand vine vorba de consumul de bauturi in compania partenerului de viata actual; doar jumatate dintre acestia ar fi dispusi sa plateasca si consumatia prietenei sau a sotiei, in timp ce cealalta jumatate considera normal sa imparta in mod egal nota de plata.

    Campioane, la „tratament egal” in ceea ce priveste plata consumatiei sunt suedezele, care in proportie de 78%, se asteapta sa imparta nota (raportat la media europeana de 25%). Procentul creste si mai mult, cand este vorba de un partener potential nou, suedezele ramanand in continuare in top (86%).

    Romancele, pe de alta parte, nu par a fi constante in asteptarile lor: daca la prima intalnire, 58% dintre ele se asteapta sa plateasca in mod egal nota de plata, cand vine vorba de parteneri stabili, doar 35% dintre romance mai par a fi dispuse sa imparta costurile cu partenerul lor.

    Daca romanii par mai degraba fideli, preferandu-si actualele prietene si sotii pentru a iesi sa bea un pahar, italienii sunt europenii cei mai dispusi sa faca acest lucru cu un potential nou partener (59% dintre acestia raportat la o medie europeana de 32%).

    Locul cel mai potrivit pentru a savura o bere la prima intalnire este Suedia, unde procentul femeilor care considera potrivit acest lucru este cu 10% mai mare decat cel al barbatilor.

    Studiul facut de compania „Added Value” la initiativa SABMiller a fost realizat prin intervievarea online a peste 7.500 de persoane din 15 tari europene, din fiecare tara raspunzand peste 500 de persoane in legatura cu preferintele de consum pentru bauturile alcoolice.

    In Romania, SABMiller plc este prezent de peste 10 ani prin intermediul subsidiarei sale locale Ursus Breweries, care detine o cota de piata de 24,9%. Compania are sediul central in Bucuresti si detine 4 fabrici de bere in Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau si Brasov, avand peste 1.500 de angajati. Marcile Ursus Breweries sunt: Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, REDD’S si Pilsner Urquell.