BusinessMagazin

Tag: saab

  • ”Yellow Submarine“ sau unde duce febra shoppingului pentru marina militară

    Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.

    Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.

    Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.

    În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

    Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.

    ”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.

    ”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.

    Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

    ”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.

    Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

    ”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.

    Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…

    ”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.

  • Falimentul Saab: istoria mărcii în fotografii

    “Ne aşteptăm ca instanţa să aprobe declaraţia şi să numească rapid un lichidator pentru Saab Automobile”, se arată într-un comunicat al Swan. Swedish Automobile a cumpărat Saab în februarie 2010, de la grupul american General Motors.

    Iniţial companie producătoare de avioane, Saab a fost înfiinţată în 1937 şi a început să fabrice automobile în 1947. General Motors a cumparat 50% din Saab Auto, iar în anul 2000 a devenit singurul proprietar. În 2009 GM a scos Saab la vânzare pentru rentabilizarea activităţilor. Planurile Swedish Automobile mizau pe o creştere a vânzărilor la 120.000 de vehicule pe an şi să devină profitabil până în 2012, dar ţinta nu a fost niciodată atinsă: în 2010 compania a vândut 31.696 de maşini.

    Saab Automobile a negociat cu Zhejiang Youngman Lotus Automobile şi o bancă din China obţinerea a 600 milioane de euro. între companiile interesare de Saab au fost Pang Da Automobile Trade din China şi bancherul rus Vladimir Antonov, fost acţionar al Spyker. (galerie foto – thelocal.com)

  • Saab s-a declarat oficial în faliment

    Tribunalul din Vanersborg a anunţat că principalele trei companii ale grupului, Saab Automobile Aktiebolag, Saab Automobile Tools şi Saab Automobile Powertrain, au declarat falimentul şi vor numi rapid un lichidator. Un oficial al tribunalului a precizat că cererea Saab este în prezent analizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Acasă la Nobel, Ikea, Ericsson, Saab, Scania şi Electrolux

    În 1864, când a explodat întreaga fabrică în care producea dinamită, pe una din cele mai sărace insule ale oraşului, iar fratele său Emil a pierit în accident, lui Alfred Nobel nici nu-i trecea prin minte câtă lume va tânji la unul dintre premiile ce-i poartă numele. Insula săracă, altădată zonă industrială, s-a transformat acum într-un cartier de locuinţe, iar fosta fabrică este unul dintre cele 80 de muzee găzduite în oraşul atestat documentar de opt secole.

    Câteva ore de plimbare, de preferat pe jos, sunt suficiente pentru a simţi pulsul oraşului, chiar dacă “poţi sta o lună întreagă în capitala Suediei, să faci în fiecare zi altceva şi să nu vezi tot”, dă asigurări Gabriela, ghidul de 42 de ani, care vorbeşte şase limbi. În numai trei luni, din iunie până în august, în Stockholm s-au înregistrat nu mai puţin de 1,4 milioane de înnoptări; spre comparaţie, în Bucureşti hotelierii au avut în tot anul trecut 1,8 milioane de înnoptări.

    Numai cele 80 de muzee şi parcurile, care sunt pentru locuitorii oraşului aproape sacre, oferă suficiente lucruri noi de făcut în fiecare zi. “Avem o problemă cu traficul pentru că nu putem construi autostrăzi pe zonele verzi, care sunt protejate prin lege”, explică ghidul. Un alt exemplu este chiar Biblioteca Regală, care păstrează câte un exemplar din fiecare carte tipărită, a fost înfiinţată cu mai bine de un secol şi jumătate în urmă, iar la un moment dat a ajuns neîncăpătoare. Nu putea fi extinsă în lateral, pentru că este aşezată într-un parc, aşa că singura soluţie a fost să fie construite cinci etaje suplimentare, dar sub pământ. Pentru un locuitor al meleagurilor dâmboviţene, unde magazinele stau îngrămădite în inima oraşului, un astfel de respect pentru spaţiile verzi pare oarecum nefiresc.

    O altă surpriză, din rândul celor pe care oraşul le are ascunse la tot pasul, este lipsa magazinelor, fie ele super sau hipermarketuri, de electroretail sau de mobilier din oraşul propriu-zis, locuit de peste 800.000 de oameni. În ţara natală a celui mai mare retailer de mobilier din lume, Ikea, n-am văzut în trei zile niciun magazin. Poate şi pentru că siglele luminoase, fosforescente, mari cât jumătate din clădire, nu-şi au deloc locul la Stockholm. Poţi căuta cu privirea ore în şir, de pildă, o farmacie, fără niciun succes. “Avem farmacii”, dă asigurări un locuitor, nefamiliarizat cu colţurile de stradă populate cu 3-4 spaţii de vânzare a doctoriilor. În rândul surprizelor, la loc de seamă stă sentimentul de relaxare, mai mult decât în alte ţări, pe care-l au deopotrivă toţi oamenii din oraş. Poate pentru că nu-i apasă grija zilei de mâine, ţara fiind ferită, până acum, de problemele economiei mondiale.

    Salariul mediu brut este de 28.000 de coroane suedeze, echivalentul a circa 3.300 de de euro, iar impozitele, stabilite de municipalităţi, variază între 28% şi 34%. În capitală, de pildă, impozitul este de 31%, iar locuitorii sunt foarte conştienţi de povara dărilor, în sensul că-şi trag la răspundere edilii. Ţara în care consumul de presă e mai mare decât oriunde în lume este şi locul unde opinia publică are o forţă veritabilă, având puterea de a schimba miniştrii. Social democraţi de peste 50 de ani, cu doar trei scurte întreruperi, când puterea a intrat pe mâinile opoziţiei, suedezii sunt de părere că guvernul are o răspundere cât se poate de reală.

    “Nu e treaba noastră, ci a Guvernului să se ocupe de programe sociale; noi plătim taxe prea mari ca să ne mai gândim şi la caritate”, spune Elaine Weidman, vicepreşedinte în cadrul Ericsson. Compania este acum implicată într-un proiect prin care edilii oraşului doresc să dezvolte un cartier nou (în care municipalitatea investeşte un miliard de euro pentru infrastructură) în care să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 30% până în 2020 şi până la zero până în 2030. Aceasta este un alt tip de surpriză pe care îl oferă capitala Scandinaviei: în sensul cel mai concret, suedezii sunt preocupaţi, chiar la nivel de individ, de reducerea emisiilor de gaze toxice.

    Câteva exemple: suedezii sunt cei mai harnici la capitolul reciclare; în trei ani traficul din oraş a fost redus cu 70%. Fireşte, există o strategie clară şi ajutătoare. În cazul reciclării – oamenii duc toate sticlele şi borcanele înapoi la magazine, iar în cazul în care aruncă diferenţiat gunoaiele primesc scutiri la taxe şi impozite. În noul cartier, toate locuinţele vor fi vândute complet echipate cu electronice şi electrocasnice cu cel mai mic consum de energie electrică; 30% din energie va fi asigurată de surse regenerabile; deşeurile organice vor fi colectate în echipamente instalate sub chiuvetă, vor fi colectate şi folosite ca îngrăşăminte în agricultură.

  • Compania suedeză SAAb ar putea fi salvată de chinezi

  • Brandul Saab ar putea deveni istorie

    Conducerea grupului american va analiza marti posibilele
    scenarii pentru Saab, dupa ce consortiul Koenigsegg a retras
    saptamana trecuta oferta pentru a prelua impreuna cu Beijing
    Automotive Industry compania suedeza.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noul model Saab 9-5 apare in septembrie

    Limuzina dispune de trei motorizari pe benzina, de 1,6 litri (180 Cai Putere), 2 litri BioPower (220 Cai Putere) si 2,8 litri (300 Cai Putere). Toate motorizarile vor fi supraalimentate (turbo) si cuplabile la transmisii cu sase trepte de viteza, manuale si automate (Sentronic).

    Motorul de 2 litri BioPower va putea fi alimentat si cu bioetanol (E85). Aceasta motorizare va putea fi cuplata, optional, la un sistem de tractiune integrala, denumita de Saab XWD. Acest tip de tractiune este standard pentru cel mai puternic motor, cel pe benzina de 2,8 litri. De asemenea, noul Saab 9-5 va putea fi comandat si cu un motor diesel de 2 litri, care dezvolta 160 CP.

    Generatia Saab 9-5 aflata in prezent pe piata a fost lansata in urma cu zece ani, in 1999 si a fost restilizata in 2004.

    Grupul auto american General Motors (GM) a incheiat in luna august un acord angajant cu producatorul suedez de automobile sport Koenigsegg pentru vanzarea companiei Saab. Noul acord da Koenigsegg dreptul de a produce gratuit noi modele de Saab si permite transferul de tehnologie intre parti.

    Saab a vandut anul trecut mai putin de 94.000 de automobile, fata de 125.000 de unitati in 2007. In 2006, compania a comercializat un numar record de 133.000 de autovehicule. In Romania, in luna iulie a vandut patru masini, de patru ori mai putine decat in iulie 2008.
     

  • Koenigsegg cumpara Saab de la GM

    Angajamentul confirma un acord preliminar incheiat in iunie si reprezinta inca un pas in eforturile GM, confruntat cu probleme financiare, de a se restructura. Noul acord, care ar putea fi anuntat marti, da Koenigsegg dreptul de a produce gratuit noi modele de Saab si permite transferul de tehnologie intre parti, potrivit Wall Street Journal.

    Saab a cerut in februarie instantelor din Suedia protectie in fata creditorilor sub legea falimentului, pentru a facilita eforturile GM de a vinde compania suedeza. Constructorul auto din Suedia este doar una din cele patru marci, alaturi de Hummer, Pontiac si Saturn, scoase la vanzare de grupul american.

    Saab a vandut anul trecut mai putin de 94.000 de automobile, fata de 125.000 de unitati in 2007. In 2006, compania a comercializat un numar record de 133.000 de autovehicule.