BusinessMagazin

Tag: RUSIA/UCRAINA

  • Xi Jinping cere negocieri pentru oprirea războiului din Ucraina şi evitarea unei crize nucleare

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a pledat vineri, la întâlnirea cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, pentru acţiuni diplomatice în sensul opririi războiului din Ucraina şi evitării unei crize nucleare în Europa şi în Asia.

    “Comunitatea internaţională trebuie să respingă ameninţările privind folosirea armelor atomice. Sunt necesare acţiuni comune pentru evitarea unei crize nucleare în Asia şi în Europa”, a declarat Xi Jinping, conform Ministerului de Externe de la Beijing, cu ocazia întâlnirii cu Olaf Scholz, informează publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

    Liderul de la Beijing a îndemnat toate părţile implicate în războiul ruso-ucrainean “să dea dovadă de raţiune şi reţinere şi să reia cât se poate de rapid contactele în sensul organizării negocierilor de pace”.

    Anterior, cancelarul Olaf Scholz a afirmat că îi va cere preşedintelui Chinei, cu ocazia întâlnirii de la Beijing, să exercite influenţă asupra Rusiei pentru oprirea războiului din Ucraina. Scholz a afirmat, după discuţii cu premierul Chinei, Li Keqiang, că Berlinul şi Beijingul sunt de acord că ameninţările Rusiei privind potenţiala folosire a armelor nucleare sunt “inacceptabile”, iar un astfel de atac ar depăşi o “linie roşie” în relaţiile internaţionale.

    Premierul Chinei, Li Keqiang, a afirmat că este de acord cu Germania asupra necesităţii găsirii unei soluţii pentru “oprirea rapidă” a războiului din Ucraina. “Nu ne putem permite o nouă escaladare a conflictului”, a afirmat Li Keqiang, îndemnând Rusia şi Ucraina să reia negocierile pentru o soluţie diplomatică.

    China, care a îmbunătăţit relaţiile cu Rusia în ultimii ani, a evitat să condamne direct invazia militară rusă în Ucraina, dar a evidenţiat importanţa respectării suveranităţii tuturor naţiunilor. Săptămâna trecută, Ministerul chinez de Externe a îndemnat Occidentul şi Rusia să reia negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina.

  • Scholz cere, la ONU, menţinerea susţinerii pentru Ucraina şi soluţii pentru crizele internaţionale

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pledat, în discursul rostit la Adunarea Generală ONU, pentru menţinerea susţinerii internaţionale pentru Ucraina, în contextul războiului cu Rusia, şi a cerut soluţii pentru depăşirea problemelor alimentare, a crizei energetice şi climatice.

    Olaf Scholz a cerut, de la tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite, intensificarea cooperării internaţionale şi a îndemnat Rusia să îşi retragă trupele din Ucraina, argumentând că Administraţia de la Kiev are dreptul de apărare a integrităţii teritoriale.

    “De aceea, susţinem Ucraina şi, de aceea, nu putem accepta farse de referendumuri”, a declarat Olaf Scholz, referindu-se la planurile Moscovei de a organiza plebiscite pentru anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporijie şi Herson.

    Olaf Scholz a cerut soluţii pentru problemele alimentare, pentru criza energetică şi cea climatică. “Trebuie să ne ţinem de cuvânt şi să contribuim la posibilitatea de soluţionare a problemelor majore cu care se confruntă lumea”, a continuat Olaf Scholz, conform declaraţiei publicate pe site-ul Guvernului Germaniei şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    “Vrem să atingem neutralitatea climatică până în anul 2045 şi vrem să contribuim pentru a ajuta toate ţările să meargă pe acest drum, în Asia, Africa şi în America de Sud”, a subliniat Scholz.

    Cancelarul german a îndemnat naţiunile dezvoltate să ajute ţările care se confruntă cu probleme alimentare. “Ţările bogate au responsabilitatea de a contribui cu mijloace financiare” pentru a ajuta statele care se confruntă cu probleme alimentare, a insistat Scholz.

  • Viktor Orban a denunţat,în SUA,politicile globaliste şi a cerut apărarea “civilizaţiei occidentale”

    Discursul lui Viktor Orban la Conferinţa Conservatoare pentru Acţiune Politică (CPAC), desfăşurată în oraşul american Dallas (Texas), s-a intitulat “Modul în care luptăm”, conform agenţiei The Associated Press. La eveniment vor participa inclusiv fostul preşedinte american Donald Trump şi alţi membri ai Partidului Republican.

    Viktor Orban şi-a început discursul comparând Ungaria cu statul american Texas, afirmând că ţara sa este “asediată zilnic de progresişti şi liberali”. “Eu sunt singurul lider politic antiimigraţie de pe continentul european. Noi am fost primii din Europa care ne-am opus imigraţiei ilegale şi am oprit invazia imigranţilor clandestini. Credem că oprirea migraţiei ilegale este necesară pentru protejarea naţiunii noastre”, a declarat Viktor Orban, conform cotidianului The Guardian.

    Premierul Ungariei a respins criticile referitoare la poziţiile sale intransigente, declarând că Ungaria “a introdus politici de toleranţă zero faţă de rasism şi antisemitism”. “Prin urmare, acuzaţiile la adresa noastră sunt ştiri false, iar cei care le fac sunt în mod categoric idioţi. Sunt parte a corporaţiei industriale de ştiri false”, a afirmat Viktor Orban.

    Liderul de la Budapesta i-a criticat pe politicienii liberali progresişti din SUA, acuzându-i că au încercat să îi oprească discursul. Orban a pledat pentru unitate între politicienii conservatori din Statele Unite şi cei din Ungaria. “Mă urăsc şi mă defăimează pe mine şi pe ţara mea la fel cum vă defăimează şi pe dumnevoastră şi transformările Americii. Ştim cu toţii cum funcţionează. Liberalii progresişti nu au vrut ca eu să fiu aici, pentru că ştiau ce vă voi spune. Mă aflu aici pentru a vă spune că trebuie să ne unim forţele, întrucât ungurii ştiu cum să învingă inamicii pe câmpul de luptă politic”, a subliniat Viktor Orban.

    Liderul de la Budapesta a vorbit şi despre efectele războiului Rusiei cu Ucraina, subliniind că Ungaria a primit peste un milion de refugiaţi şi cerând negocieri între Washington şi Moscova. “Din punctul meu de vedere, strategia liderilor globalişti escaladează şi prelungeşte războiul, afectând şansele păcii. Fără negocieri americano-ruse nu va fi niciodată pace în Ucraina. Vor muri şi vor suferi din ce în ce mai mulţi oameni, iar economiile noastre vor ajunge pe marginea prăpastiei”, a afirmat Viktor Orban.

  • Ministrul finlandez de Externe evocă riscul extinderii războiului în Europa /”Este o nouă realitate”

    “Cred că este o nouă realitate. Cred în mod real că arhitectura europeană de securitate a fost afectată. Este o nouă situaţie, există un nou tip de Cortină de Fier între Rusia şi celelalte ţări. Şi sigur că provine de la agresiunea rusă împotriva vecinului ei Ucraina. Invazia rusă a modificat atmosfera în materie de securitate”, a declarat Pekka Haavisto într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

    Întrebat dacă se teme că există riscul extinderii războiului din Ucraina în Europa, ministrul finlandez de Externe a răspuns: “Sigur că aceasta este o posibilitate. De aceea este foarte important să susţinem Ucraina în acest moment”.

    Finlanda şi Suedia au decis să renunţe la statutul de neutralitate şi să solicite integrarea în Alianţa Nord-Atlantică de teama riscurilor generate de Rusia. NATO a invitat cele două ţări să devină membre. Protocoalele de aderare vor fi semnate marţi, după care vor trebui ratificate de parlamentele statelor membre NATO.

  • Joe Biden va vorbi cu Xi Jinping despre competiţia SUA-China şi războiul din Ucraina -2-

    “Preşedintele Joseph R. Biden va vorbi vineri cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. Conversaţia se înscrie în cadrul eforturilor de a menţine deschise canalele de comunicare între Statele Unite şi China”, anunţă Preşedinţia de la Washington, conform unui comunicat vizualizat de MEDIAFAX.

    “Cei doi lideri vor discuta despre gestionarea competiţiei între cele două ţări, despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi despre alte probleme care generează preocupări pentru ambele naţiuni”, precizează Casa Albă.

  • Casa Albă: Discuţii “substanţiale” între oficiali din SUA şi China pe tema războiului din Ucraina

    Jake Sullivan, consilierul preşedintelui Joseph Biden pentru Siguranţă Naţională, a avut discuţii “substanţiale”, în capitala Italiei, cu Yang Jiechi, directorul Oficiului guvernamental chinez pentru Afaceri Externe, anunţă Preşedinţia SUA, subliniind că Washingtonul şi Beijingul menţin contactele.

  • Olaf Scholz şi Recep Erdogan îi cer lui Vladimir Putin să oprească urgent războiul contra Ucrainei

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au cerut, luni, Rusiei să oprească imediat confruntările militare în Ucraina, pledând pentru intensificarea eforturilor diplomatice în sensul unei soluţii politice.

    “Suntem total de acord că trebuie să se ajungă imediat la un acord de încetare a confruntărilor militare. Îi cerem în mod clar preşedintelui Vladimir Putin să se oprească”, a declarat Olaf Scholz, potrivit site-ului T-online.de, în cursul unei vizite oficiale în Turcia.

    “Cu fiecare zi, cu fiecare bombă lansată, Rusia continuă să se îndepărteze de comunitatea internaţională, pe care am construit-o împreună”, a subliniat cancelarul Germaniei.

    “Continuăm eforturile pentru obţinerea unui armistiţiu durabil în Ucraina. Împărtăşim poziţia Germaniei, vrem să menţinem prietenia atât cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cât şi cu cel rus, Vladimir Putin”, a afirmat, la rândul său, Recep Tayyip Erdogan.

    Olaf Scholz a amintit că au fugit milioane de oameni din Ucraina, dintre care peste 1,5 milioane sunt în Polonia. “Naţiunile democratice occidentale trebuie să intensifice cooperarea. Atât timp cât situaţia este atât de violentă precum o vedem, vor mai fi oameni care fug. De aceea, este atât de importantă şi cooperarea dintre Germania şi Turcia”, a subliniat Olaf Scholz.

    Peste 2,8 milioane de oameni s-au refugiat în afara Ucrainei din cauza invaziei militare ruse, care a început pe 24 februarie, a anunţat marţi Agenţia Naţiunilor Unite pentru Migraţie.

  • FMI anunţă că sancţiunile vor diminua creşterea economică la nivel mondial

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) va revizui în scădere perspectivele de creştere economică la nivel mondial pentru anul 2022, a anunţat joi seară directorul general al instituţiei, Kristalina Georgieva, în contextul efectelor sancţiunilor impuse de Occident Rusiei din cauza războiului din Ucraina.

    “Avem un impact tragic al războiului din Ucraina. Avem o contracţie majoră în Rusia şi vedem impactul probabil asupra perspectivelor economiei mondiale”, a declarat Kristalina Georgieva, potrivit cotidianului Le Monde şi postului FranceInfo.

    “Probabil vom revizui în scădere perspectivele privind creşterea economică mondială. Deşi economia nu şi-a revenit în totalitate după pandemie, o criză fără precedent, acum situaţia este şi mai şocantă. S-a produs ceea ce era de neimaginat, avem un război în Europa”, a subliniat Kristalina Georgieva, fără a oferi vreo cifră.

    În aprilie sunt programate reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale.

    În ianuarie, Fondul Monetar Internaţional estima o creştere economică la nivel mondial de 4,4% anul acesta, care era oricum în scădere faţă de estimarea de 4,9% din octombrie.

  • UE anunţă progrese în discuţiile cu Rusia privind asigurarea alimentării cu gaze prin Ucraina

    Compania rusă Gazprom a întrerupt, începând din iulie, livrările de gaze către Ucraina, pe fondul disputelor pe tema tarifelor. Livrările de gaze prin Ucraina către Uniunea Europeană nu au fost afectate.

    Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil de Energie, s-au întâlnit vineri după-amiază, la Viena.

    Comisia Europeană a catalogat discuţiile drept “constructive”.

    “Întâlnirea s-a concentrat pe acţiunile necesare pentru asigurarea unui flux stabil de gaze către Ucraina şi prin Ucraina către Uniunea Europeană, pe parcursul iernii”, a comunicat Comisia Europeană.

    Următorul pas este organizarea unei reuniuni UE/Rusia/Ucraina şi “definitivarea acordului în viitorul apropiat”, a precizat Comisia Europeană.

    “Din punctul nostru de vedere, am reuşit să ajungem la un acord de principiu privind un pachet de iarnă”, a afirmat ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak.

    Rusia furnizează o treime dintre necesarul de gaz al Uniunii Europene, iar 15 % din acest volum de gaz tranzitează Ucraina.

    Pe fondul conflictului din Ucraina, Moscova şi Kievul au avut o serie de dispute pe tema tarifelor la gaz, situaţii care au afectat fluxurile către Uniunea Europeană.

     

  • Marine Le Pen pledează pentru negocieri cu Rusia în scopul federalizării Ucrainei

    “Eu aş fi iniţiat negocieri diplomatice cu Rusia pentru federalizarea Ucrainei chiar înaintea referendumului privind statutul Crimeei”, a declarat Marine Le Pen, criticând planul de pace prezentat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi de preşedintele Franţei, François Hollande.

    “François Hollande şi Angela Merkel ascultă de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama. Se comportă precum valeţi ai americanilor. Dar americanii vor să lanseze un război în Europa”, a adăugat Marine Le Pen.

    “În momentul de faţă, Guvernul Ucrainei este cel care bombardează civili. Această situaţie ar trebui să îi scandalizeze pe susţinătorii drepturilor omului. Nu cred în ipoteza privind prezenţa armatei ruse în estul Ucrainei. Suntem în plin război şi nimeni nu spune adevărul”, a subliniat Marine Le Pen.

    “Vladimir Putin trebuie să ne fie partener. De câţiva ani, există o formă de război rece în relaţia cu Rusia. Acest lucru este stupid din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere geopolitic, pentru că facilităm apropierea Rusiei de China”, a încheiat Marine Le Pen.