Anunţul proprietarului Dst Global a fost făcut pe contul său de Twitter, acesta explicând că procedura a fost finalizată în luna august.
Miliardarul, care conform Forbes are o avere de aproximativ 3,5 miliarde de dolari, a spus că el şi familia lui au părăsit Rusia în 2014, după anexarea Crimeei.
Când Rusia a atacat Ucraina la începutul acestui an, el a condamnat „războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a ţării vecine şi suverane”.
Oligarhul rus Mihail Fridman a declarat într-un interviu că nu mai ştie cum să trăiască, la trei săptămâni după ce a fost lovit de sancţiunile Occidentului, a informat Bloomberg.
Fridman, care are o avere netă de 10,1 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, a fost sancţionat de Uniunea Europeană pe 28 februarie şi de Regatul Unit pe 15 martie.
El a descris sancţiunile UE ca fiind „nefondate şi inechitabile” la acea vreme şi a spus că le va contesta, potrivit Reuters.
De când a început invazia Ucrainei, averea lui Fridman a scăzut cu 4 miliarde de dolari, a raportat Bloomberg, potrivit Insider.
„În ultima perioadă, nu mai ştiu cum să trăiesc”, a spus Fridman pentru Bloomberg. “Nu ştiu. Chiar nu ştiu.”
Fridman, cofondator al firmei de investiţii londoneze LetterOne şi fost membru al consiliului de administraţie al companiei bancare ruse Alfa-Bank (n. red. – nu are legătură cu grupul elen Alpha Bank), a declarat pentru Bloomberg că sancţiunile au însemnat, practic, îngheţarea ultimului său card bancar funcţional din Regatul Unit.
Locuind în Marea Britanie, Fridman beneficiază de o alocaţie de 2.500 de lire sterline (3.300 de dolari) pe lună. Pentru a cheltui din bani, oligarhul trebuie să solicite o licenţă specială pe care guvernul britanic o va evalua îndeaproape.
„Problemele mele pălesc în comparaţie cu problemele lor”, a spus Fridman pentru Bloomberg, referindu-se la ucrainenii prinşi în conflict.
Fridman a demisionat din consiliul de administraţie al Alfa-Bank la o zi după ce UE l-a sancţionat. De asemenea, a demisionat din consiliul de administraţie al LetterOne, firma de investiţii pe care a cofondat-o.
Oligarhul rus susţine că are o relaţie bună cu Occidentul din cauza călătoriilor sale la Washington şi a unui program de burse Alfa-Bank pe care l-a înfiinţat pentru cetăţenii americani, britanici şi germani în 2004.
„Am crezut sincer că suntem atât de buni prieteni ai lumii occidentale încât nu putem fi pedepsiţi”.
Fridman se numără printre oligarhii vizaţi de sancţiunile occidentale care urmăresc paralizarea economiei Rusiei şi pedepsirea preşedintelui Vladimir Putin pentru invazia sa în Ucraina.
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că decizia în cazul lui Ioan Rus a fost luată în unanimitate, în şedinţa de miercuri a Colegiului Director.
Csaba Asztalos a precizat că în stabilirea sancţiunii s-a luat în considerare faptul că Ioan Rus şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Transporturilor în urma declaraţiilor făcute despre românii din diaspora şi şi-a cerut scuze public pentru aceste afirmaţii.
CNCD a stabilit că declaraţiile lui Ioan Rus aduc atingere demnităţii umane pentru românii care lucrează în străinătate şi pentru familiile acestora, fiind încadrate ca faptă de discriminare.
Fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus a declarat, pe 10 iunie, într-o emisiune la Digi 24, în contextul în care vorbea despre românii din străinătate şi despre cât câştigă aceştia muncind în construcţii, de exemplu, cu un salariu de 1.500 de euro, că “de banii ăştia copiii se fac golani acasă, iar nevasta curvă”.
“România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”, a spus Ioan Rus.
Pe 11 iunie, Ioan Rus şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Transporturilor, pe care o ocupa din iunie anul trecut.
Anterior, într-un comunicat, el şi-a cerut scuze “dacă prin formularea aleasă” a jignit pe cineva, susţinând că intenţia sa era să semnaleze o situaţie gravă.
“Îmi cer scuze dacă prin formularea aleasă am jignit pe cineva, dar intenţiile mele au fost de a semnala o situaţie gravă cu care se confruntă multe familii de români, fără să-i jignesc, ci chiar compătimindu-i. Am făcut referire la destrămarea familiilor şi la copiii lăsaţi în grija bunicilor ori a altor rude, ca urmare a faptului că părinţii lor au plecat să muncească în alte ţări în speranţa de a-şi construi un trai mai bun. Nu am dorit să aduc în niciun fel atingere demnităţii vreunei persoane prin acele declaraţii, ci doar să atrag atenţia asupra preţului mare pe care-l plătesc mii de români care au ales să plece să muncească în străinătate”, spunea atunci Rus, într-un comunicat transmis prin Biroul de presă al Ministerului Transporturilor.
El mai arăta că a dorit să le transmită celor plecaţi departe de casă că, în viitorul apropiat, mulţi dintre aceştia şi-ar putea găsi un loc de muncă în ţară, pentru că “România va avea nevoie de forţă de muncă, de specialişti în domeniul construcţiilor, odată ce vor fi demarate proiectele de infrastructură prevazute de Master Planul General de Transport”.
În aceeaşi zi, Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a cerut demisia lui Ioan Rus de la Ministerul Transporturilor, pentru jignirea iresponsabilă a românilor din diaspora, considerând că declaraţiile acestuia continuă linia pe care Guvernul Ponta a avut-o faţă de românii din străinătate.
FADERE arăta că declaraţiile lui Ioan Rus sunt discriminatorii şi jignesc milioanele de români care, din cauza proastei administrări a ţării, au ales să lucreze pentru un timp în străinătate.
În urma afirmaţiilor lui Ioan Rus despre românii din diaspora, la CNCD au fost înregistrate mai multe sesizări.
Sindicatul Românilor din Italia a depus la CNCD o plângere în care a arătat că românii care muncesc în Italia şi în toată Europa au fost în mod clar discriminaţi de declaraţiile lui Ioan Rus, acesta fiind un “reprezentant de frunte al Guvernului României, acelaşi Guvern care i-a discriminat în mod vădit şi la alegerile prezidenţiale din 2014, în privinţa dreptului de vot”.
Şi PSRO, formaţiunea politică a lui Mircea Geoană, anunţa, pe 11 iunie, că a transmis CNCD o sesizare privind declaraţiile lui Ioan Rus, susţinând că prin acestea “au fost jigniţi milioane de români”.
În 25 iunie, Ioan Rus a postat pe site-ul ministerului Transporturilor o scrisoare deschisă în care se adresa cetăţenilor cu formula “Dragi români” şi îşi cerea iertare, la final de mandat, pentru cuvintele folosite referitoare la românii din străinătate.
“Dragi români, În aceste zile îmi închei mandatul de ministru al Transporturilor. Atât în activitatea mea desfăşurată în exercitarea funcţiei publice, dar şi în cea politică am încercat să fiu mai degrabă un om al acţiunii, mai puţin al cuvintelor. Îmi dau seama că felul în care m-am exprimat a cauzat suferinţă multora dintre dumneavoastră, iar pentru acest fapt am înţeles să îmi dau demisia. Îmi cer iertare tuturor românilor pentru cuvintele pe care le-am folosit în legătură cu aceia dintre ei nevoiţi să plece să lucreze în străinătate în căutarea unei vieţi mai bune pentru ei şi pentru copiii lor. Modul în care m-am exprimat nu reflectă ceea ce cred şi gândesc. Pentru mine, românii din interiorul şi din afara graniţelor fac parte din naţiune, au aceleaşi drepturi şi le datorăm un respect egal. Pe de altă parte, am cunoscut şi înţeleg drama celor plecaţi departe de casă, eu însumi am în familia extinsă rude, cum am şi prieteni, care lucrează în ţările europene sau peste ocean. Nu a fost nicio clipă intenţia mea să jignesc ori să rănesc pe cineva. Cred, totuşi, că o neglijenţă în exprimare nu poate şterge aproape două decenii de activitate politică onestă”, arăta Rus.
Înainte de a intra în plenul Parlamentului pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, Ponta a fost întrebat dacă va demisiona.
“Domnul ministru Ioan Rus şi-a dat demisia, a fost un gest de onoare. Îi veţi urma şi dumneavoastră modelul?”, l-a întrebat pe premier o jurnalistă.
“Dar eu ce-am făcut, doamnă?”, a răspuns prim-ministrul.
“Sunteţi urmărit penal, în rest nimic”, i s-a răspuns.
“A, nu înţelegeam legătura”, a replicat, la rândul său, şeful Guvernului.
Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.
Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA a cerut Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese, cerere respinsă prin vot de către deputaţi.
În urma votului din Parlament, de respingere a solicitării de urmărire penală a premierului, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Victor Ponta ar fi putut să demisioneze şi să se pună la dispoziţia justiţiei, dar a ales o variantă proastă, şeful statului adăugând că ”domnul Ponta a ales să sacrifice interesul României pentru interesul propriu”.
Informaţia a fost confirmată de premierul Victor Ponta pentru MEDIAFAX şi postată şi pe contul de Facebook al acestuia.
“Regret situaţia generată de declaraţiile dlui Ioan Rus! Acesta şi-a asumat răspunderea şi mi-a prezentat demisia din funcţia de ministru! Am acceptat demisia şi săptămâna viitoare vom discuta despre înlocuitorul la acest portofoliu!”, a scris Ponta pe Facebook.
Anterior, ministrul a spus că va demisiona doar dacă situaţia o impune, deoarece trebuie să mai fnalizeze procedurile legate de Master Planul pentru transport.
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat, la o emisiune la Digi 24, în contextul în care vorbea despre românii din străinătate şi despre cât câştigă aceştia muncind în construcţii, de exemplu, cu un salariu de 1.500 de euro, că ”de banii ăştia copiii se fac golani acasă, iar nevasta curvă”.
”România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”, a declarat Ioan Rus.
Joi, într-un comunicat, Rus şi-a cerut scuze ”dacă prin formularea aleasă” a jignit pe cineva, susţinând că intenţia sa era să semnaleze o situaţie gravă.
“Îmi cer scuze dacă prin formularea aleasă am jignit pe cineva, dar intenţiile mele au fost de a semnala o situaţie gravă cu care se confruntă multe familii de români, fără să-i jignesc, ci chiar compătimindu-i. Am facut referire la destrămarea familiilor şi la copiii lăsaţi în grija bunicilor ori a altor rude, ca urmare a faptului că părinţii lor au plecat să muncească în alte ţări în speranţa de a-şi construi un trai mai bun. Nu am dorit să aduc în niciun fel atingere demnităţii vreunei persoane prin acele declaraţii, ci doar să atrag atenţia asupra preţului mare pe care-l plătesc mii de români care au ales să plece să muncească în străinătate”, susţinea ministrul în comunicatul transmis prin Biroul de presă al Ministerului Transporturilor.
El spune că, totodată, a dorit să le transmităcelor plecaţi departe de casă că, în viitorul apropiat, mulţi dintre aceştia şi-ar putea găsi un loc de muncă în ţară, pentru că ”România va avea nevoie de forţă de muncă, de specialişti în domeniul construcţiilor, odată ce vor fi demarate proiectele de infrastructură prevazute de Master Planul General de Transport”.
Ulterior, în emisiuni televizate, Rus a afirmat că declaraţia sa despre românii din străinătate a fost “cu sens pozitiv, dar cu o licenţă nefericită” şi că se va gândi să demisioneze doar dacă acest lucru se va impune, explicând că mai trebuie să finalizeze procedurile pentru MasterPlanul de Transport.
Tot joi, PNL a cerut demisia lui Ioan Rus, spunând că aceste ”este obligat să demisioneze astăzi”, în urma declaraţiilor despre românii din străinătate, şi că dacă acesta rămâne în Guvern ”înseamnă că jignirile sale sunt asumate de întregul executiv şi implicit de premierul Ponta”.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Gabriela Coman, spunea, miercuri, la lansarea proiectului “Protecţie şi educaţie pentru copiii afectaţi de migraţia pentru muncă în străinătate”, că la nivel naţional sunt înregistraţi 82.339 de copii afectaţi de plecarea părinţilor în străinătate.
“Aproximativ 49.000 dintre ei au doar un părinte plecat, ceilalţi au ambii părinţi în străinătate. Cifra pare în descreştere, însă niciodată nu suntem siguri că toate cazurile se raportează. Pare în scădere numărul şi probabil că şi evoluţia crizei economice influenţează acest lucru”, a precizat secretarul de stat de la ANPDCA.
Ioan Rus a spus, miercuri, în cadrul unei vizite la lotul 4 al şantierului autostrăzii Turda – Sebeş, alături de comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, că speră să primească în cel mai scurt timp, până la sfârşitul lunii mai, aprobarea din partea CE pentru Masterplanul general de transport, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Noi am trimis răspunsuri la toate observaţiile pe care CE le-a avut la Masterplanul general de transport, sperăm ca în cel mai scurt timp, până la finalul lunii mai, să primim aprobarea finală şi să se semneze programul de infrastructură mare în România, acela fiind momentul în care ştim sumele pe care le avem la dispoziţie şi putem prioritiza. Dacă vom reuşi să implementăm toate programele pe care le avem, am putea rezolva interconectivitatea între regiunile istorice ale României în următorii patru ani, ceea ce ar fi un lucru excepţional. Şi nu vorbesc doar de transportul rutier, în paralel avem investiţii mari şi în transportul feroviar, care are un rol important în dezvoltarea economică”, a spus Rus.
Potrivit acestuia, în 2016 se vor termina lucrările la autostrada Turda – Sebeş, iar Autostrada Transilvania, de la Braşov la Borş, va fi finalizată în 2017 – 2018, iar cât mai curând vor începe şi lucrările la Piteşti – Sibiu şi la Comarnic – Braşov.
“Avem o absorbţie de 58 – 59% pe infrastructura de transport, sperăm să depăşim 80% din exerciţiul financiar 2007 – 2013. Pe lângă banii care vin de la CE avem şi 7 miliarde de euro alocaţi de la bugetul de stat. În Masterplanul de transport avem şi 7 aeroporturi internaţionale, 10 porturi dunărene şi 14 centre intermodale”, a mai spus Ioan Rus.
La rândul său, Corina Creţu a spus că pentru CE este important ca Masterplanul de transport să aibă susţinere naţională şi stabilitate, să existe asigurări că nu va fi schimbat pe parcurs.
“O dezbatere naţională şi o susţinere din partea forţelor politice, a societăţii, cred că este importantă. Programul de infrastructură mare înseamnă 9,5 miliarde de euro din partea CE, şi cu contribuţia României de 7 miliarde de euro, sigur se pot face priorităţi. Pentru priorităţile României fondurile acestea nu vor fi suficiente, dar e un pas înainte”, a spus Creţu.
Potrivit acesteia, pentru CE este o prioritate asigurarea interconectivităţii culoarelor europene de transport cu autostrăzile naţionale.
Autostrada Turda – Sebeş, împărţită în patru loturi, are o lungime de 70 de kilometri şi va asigura legătura între Coridorul IV Pan – European, în zona oraşului Sebeş, judeţul Alba, şi conexiunea cu Autostrada Transilvania, în zona Turda.
Lucrările costă 440 de milioane de euro, au început în anul 2014 şi vor fi finalizate în cursul anului 2016. Finanţarea este asigurată din fonduri europene şi fonduri de la bugetul de stat.
România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, reiese din Masterplanul de transport.
Proiectele de autostrăzi incluse în Masterplan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.
În plus, Masterplanul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.
“La discuţiile pe care le-am avut cu un grup mare de companii, unul dintre conducătorii acelei companii, după ce i-am arătat Master Planul, mi-a explicat următorul lucru: «Domnule ministru, în urmă cu 12-13 ani, lucram în Portugalia. Şi portughezii erau, vreun milion jumate-două milioane, la căpşuni sau ca fierar-betonişti în toată Europa. În momentul în care au început (lucrările – n.r.), s-au întors acasă un milion de portughezi din forţa activă de muncă»”, a relatat ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
El a apreciat astfel că, dacă România va începe lucrările de construcţie prevăzute în Master Plan-ul de transport, foarte mulţi dintre românii care în prezent lucrează ca fierar-betonit sau dulgher în alte state europene vor reveni în ţară, pentru un salariu mai mare sau în “condiţii rezonabile”.
Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA.
În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.
Ioan Rus a declarat că a participat la şedinţa Comitetului Executiv în care s-au analizat rezultatele alegerilor prezidenţiale şi în care s-a decis excluderea lui Mircea Geoană şi Marian Vanghelie, iar poziţiile celor doi au creat “prăpastia” între ei şi ceilalţi membri ai CExN, care a dus la sancţiune.
“Dorinţa ca Victor Ponta să continue în calitate de preşedinte al PSD, şi Dragnea, şi toată echipa de conducere, a fost a tuturor, exprimată public acolo şi de Marian Vanghelie, şi de Mircea Geoană. Şi Geoană a propus ca Victor Ponta să rămână mai departe. La partea în care s-a analizat cât s-a implicat fiecare, ce poziţii au avut, au apărut voci critice la adresa unora dintre noi, la adresa lui Mircea Geoană şi Marian Vanghelie. Alte poziţii ale lor, exprimate atunci, printre care – eu şi voi – sau – noi şi voi – au creat încet-încet prăpastia între ei şi ceilalţi membri ai CEx, care a dus la sancţiune, decisă cu unanimitate. Votul final a avut două abţineri, vizavi de excludere”, a spus Rus.
El a recunoscut că a avut “un semn de îndoială” legat de excluderi, dar a constatat, după poziţiile publice ulterioare ale lui Geoană şi Vanghelie, că decizia luată a fost bună.
“Mircea Geoană este, fără îndoială, un băiat inteligent, în ceea ce priveşte caracterul, însă, are multe lucruri care trebuie corectate. Ceea ce face în acest moment mie îmi demonstrează că nu pot fi corectate”, a susţinut Ion Rus.
Referindu-se la Marian Vanghelie şi Radu Mazăre, vicepreşedintele PSD a spus că aceştia “sunt pitoreşti în interiorul PSD şi acceptaţi ca atare”, considerând însă că nici ei, nici Mircea Geoană nu vor avea nicio şansă să coaguleze în jurul lor “o mişcare social-democrată nouă, care să rupă”.
Întrebat dacă nu există riscul scindării PSD în urma înfiinţării unor noi formaţiuni de către Mircea Geoană şi Marian Vanghelie, pe de-o parte, şi de către Sebastian Ghiţă, pe de altă parte, Rus a răspuns negativ.
“Nu. Geoană şi Vanghelie nu cred că au vreo şansă, asta este clar, iar Ghiţă se referă la o altă construcţie, cu oameni noi”, a menţionat Ioan Rus.
Interviul integral cu Ioan Rus va fi difuzat la ora 10.00.
Ioan Rus a comentat criticile lui Ion Iliescu la adresa lui Sebastian Ghiţă, susţinând că acestea sunt normale şi fireşti.
“Între Ion Iliescu şi Sebastian Ghiţă diferenţa de vârstă şi experienţă este de aproape o jumătate de secol. E foarte complicat, ei aparţinând unor generaţii atât de diferite, cu educaţii atât de diferite, cu experienţă atât de diferită. Ghiţă s-a născut încercând a construi capitalismul, Iliescu încercând a construi comunismul. Sunt absolut normale astfel de poziţii. E normal ca Ion Iliescu să gândească în aceşti termeni, şi e normal ca şi Ghiţă să gândească tot în aceşti termeni. Soluţia la problemă nu este a lui Ghiţă şi nici a lui Ion Iliescu, este undeva în linia mediană. Dezbaterea şi poziţiile publice nu trebuie să genereze războaie de îndată. Nu văd niciun fel de problemă în faptul că există în spaţiul public astfel de poziţii, e normal, e firesc, asta fiind printre puţinele variante care duc la progres în societate”, a spus Rus.
În ceea ce priveşte intenţia lui Ghiţă de a construi un nou partid, Ioan Rus crede că, spre deosebire de Mircea Geoană şi Marian Vanghelie, viitoarea formaţiune a acestuia nu îşi propune să rupă din PSD, ci să fie una cu oameni noi.
“Ghiţă este altceva, aparţine unei alte generaţii şi unei alte educaţii. El vine cu o complet altă experienţă şi îşi propune să formeze un partid de stânga fără să apeleze la vechiul PSD. Cine ştie, poate că, în acest moment, în societatea românească este nevoie de un altfel de partid de stânga, poate da, poate nu. Nu am vorbit cu vreun sociolog, cu Vasile Dâncu, dacă există studii care cer aşa ceva pe piaţa politică românească în acest moment. Dar este complet alt caz Sebastian Ghiţă decât Geoană şi ceilalţi”, a spus Rus.
Potrivit acestuia, Sebastian Ghiţă se referă “la o altă construcţie, cu oameni noi”, iar viitorul va demonstra dacă este nevoie de aşa ceva sau nu.
“Este o încercare care nu trebuie privită nici cu ură, nici cu patimă, nici cu dispreţ. E o încercare, poate da, poate ba, dar până la urmă generaţia din care provine Ghiţă îi permite să încerce aşa ceva. Nu consider că este un lucru care să ne sperie. Poate să fie complementar actualului PSD, nu cred că este ceva care să vină opozant la acest lucru. Complementaritatea poate că e o soluţie”, a conchis Ioan Rus.
Interviul integral cu Ioan Rus va fi difuzat la ora 10.00.
”Dragi colegi, vă scriu astăzi cu amărăciunea eşecului la alegerile pentru Preşedintele României, dar şi cu nădejdea neştirbită în principiile şi valorile politice fundamentale care ne leagă şi în aspiraţiile comune pentru binele ţării noastre. Pe mulţi vă cunosc personal. Majoritatea mă cunoaşteţi. De aproape 25 de ani, de când am intrat în lupta politică, am rămas fidel viziunii de stânga în ceea ce priveşte societatea românească, fundamentelor politice bazate pe democraţia socială, dezvoltare, solidaritate, responsabilitate, compasiune, implicare şi progres”, scrie senatorul PSD.
El a arată că în Transilvania social-democraţia are ”rădăcini adânci, încă de la Iosif Jumanca şi Ion Flueraş” şi precizează că ”cei care au monopolizat, de ani buni, reprezentarea stângii, a Partidului Social Democrat în Transilvania, au fost definiţi, în opinia publică, cu formula „grupul de la Cluj”.
”Dacă era o formulă de succes, era în regulă. Dar nu e şi n-a fost niciodată. Ce a început cu o ticăloşie – atacarea din interior, încă de la sfârşitul lui 2004, a lui Ion Iliescu – nu putea continua altfel. Acest grup n-a produs nimic bun pentru pentru stânga românescă ori pentru partid. Ba, mai mult, prin rezultate constant slabe, prin acţiuni politice şovăielnice sau chiar duplicitare, liderii acestui grup au întărit greşita percepţie că în Transilvania stânga nu are susţinere şi că transilvănenii sunt, în mod covârşitor, de dreapta”, spune Şerban Nicolae în scrisoarea deschisă.
”În fapt nişte impostori fără legătură cu social-democraţia autentică, ei s-au făcut remarcaţi, poate chiar temuţi, prin sforării, prin atacuri la adresa unor colegi, prin goana rapace după funcţii şi demnităţi, prin aroganţă şi dispreţ. Nu o dată v-am auzit având aceeaşi opinie cu a mea, dezavuând asemenea comportamente şi delimitându-vă de aceştia”, adaugă el, susţinând că ”asta nu e social-democraţie”.
”Social-democraţii nu se feresc de oameni, nu se ascund prin încăperi obscure, nu decid în spatele uşilor închise, nu privesc cu îngâmfare sau cu ură la colegii de partid ori la electorat. Social-democraţii vorbesc cu oamenii pe care vor să-i reprezinte, îi ascultă, îi înţeleg şi îi respectă. Social-democraţii sunt decenţi, moderaţi şi au bun-simţ. Social-democraţii fac politică, nu politicianism. Vă scriu pentru a vă cere, public, să vă luaţi în propriile mâini identitatea şi demnitatea. Ştiu cu cine vorbesc şi ştiu ce vă cer. Locul lui Ioan Rus şi al lui Ilie Sârbu nu e în Partidul Social Democrat. Ei nu sunt de stânga şi nu pot reprezenta vreodată social-democraţia transilvăneană. Aveţi această putere. Veţi descoperi, poate cu surprindere, ce oameni respectaţi pot să vă reprezinte. Ce oameni reprezentantivi pot să vă conducă. Ce oameni valoroşi sunteţi”, se arată în scrisoarea lui Şerban Nicolae.
Ioan Rus este vicepreşedinte PSD, iar Ilie Sârbu este senator de Timiş.
În judeţul Cluj, Iohannis a câştigat alegerile cu 73,82% din voturi, în timp ce Ponta a obţinut 26,17%.
În acest judeţ, Klaus Iohannis a câştigat alegerile cu 66,73% din voturi, în timp ce Victor Ponta a obţinut 33,26%.