BusinessMagazin

Tag: rupea

  • Cele mai frumoase sate din Transilvania, pe care trebuie să le vizitaţi măcar o dată în viaţă. Veţi petrece o vacanţă de vis. Galerie FOTO

    Sunt mai bine de trei decenii de când Malvine Kloos şi soţul ei, Richard, au plecat din România şi s-au mutat în Germania, în apropierea oraşului Dortmund. În satul Cloaşterf din judeţul Mureş, unde s-a născut Malvine, mai vin acum doar în vacanţe, când îşi aduc şi nepoţii, născuţi şi crescuţi pe meleaguri germane.

    „Câteodată mă întreb «unde sunt acasă?» şi îmi dau seama că rădăcinile mele rămân aici, pentru că aici m-am născut şi am copilărit. Nemţii nu sunt la fel de ospitalieri şi prietenoşi ca noi, de aceea România ne place mult mai mult”, povesteşte Malvine Kloos, de origine săsească.

    În Cloaşterf, familia Kloos petrece cam cinci luni pe an, în casa lor de vacanţă, iar în restul timpului se întoarce în Germania. Spune cu bucurie şi cu un dram de mândrie totodată că nepoţii ei adoră România, la pachet cu obiceiurile, peisajele şi mâncarea de aici.
    Povestea familiei Kloos este doar una dintre cele care şi-au dat întâlnire în perioada 2-6 august în mai multe sate din Transilvania, cu ocazia Săptămânii Haferland. Haferland — „Ţara Ovăzului” — este regiunea cuprinsă între Rupea şi Sighişoara, numită astfel ca urmare a culturilor ce obişnuiau să predomine în această zonă.

    În cadrul evenimentului, care este dedicat promovării culturii săseşti de aici, saşi întorşi în România, turişti străini curioşi să vadă ineditul din ADN-ul acestei populaţii, turişti români „flămânzi” de o gură de aer de ţară s-au plimbat toţi împreună dintr-un sat în altul în cele cinci zile de sărbătoare.

    O sărbătoare ca zilele de vară din copilărie, toropite de soare şi îndulcite de miros de gogoşi aburinde. Archita, Roadeş, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri au fost scenele pe care au dansat tradiţii şi poveşti săseşti, în cadrul balului tradiţional cu oameni îmbrăcaţi în costume populare şi în stare de bine.

    Sâmbătă după-amiază, când soarele era mai dogoritor, toată suflarea din Criţ s-a adunat în biserica fortificată a satului să-l asculte pe violonistul Alexandru Tomescu. Îl văzusem în urmă cu aproape un an şi în Bucureşti, într-un concert la Teatrul Odeon, iar emoţiile care îi tremurau în glas au fost aceleaşi şi în Capitală, şi în Criţ.

    Aş putea pune un pariu că mulţi dintre cei care l-au ascultat în biserica din Criţ nu aveau habar ce e vioara Stradivarius. Şi totuşi, de la vlădică până la opincă, toţi şi-au ţinut respiraţia măcar câteva secunde după ce Alexandru Tomescu a început să cânte, dându-şi coate din când când, ca pentru a-şi atrage atenţia unul altuia: „Tu-l auzi cum cântă?”. Sătenii din Criţ s-au aşezat în primele rânduri, fascinaţi de spectacolul din faţa lor.

    „Se spune că scârţâitul porţii raiului este de fapt un sunet de vioară”, le-a spus Alexandru Tomescu la începutul concertului. Şi tind să cred că i-a cucerit pe toţi. A plecat capul în faţa lor la aplauze, de parcă nici nu le-ar fi meritat, şi a ieşit din scenă cu aceeaşi modestie neclinitită.
    Pregătirea pentru Săptămâna Haferland, care a ajuns anul acesta la a şasea ediţie, începe în luna martie. Coordonatorul proiectului este Fundaţia Michael Schmidt, fondată de omul de afaceri cu acelaşi nume, care controlează grupul Automobile Bavaria. Pe lângă contribuţia fundaţiei însă, fiecare sat are o echipă proprie care se ocupă de evenimentele din respectiva localitate.

    „Festivalul creşte de la an la an, iar oamenii din Haferland se implică din ce în ce mai mult în organizarea acestuia şi propun activităţi sau ateliere de meşteşuguri interesante. Festivalul este finanţat din resurse proprii ale organizatorilor din fiecare sat participant, la care se adaugă resurse atrase din sponsorizări. Evenimentul este cofinanţat de Ministerul Culturii şi de Consiliul Judeţean Braşov”, spune Olivia Stapley, project manager la Fundaţia Michael Schmidt.

    Anul acesta, la Săptămâna Haferland au participat aproape 6.000 de oameni. Dintre aceştia, 20% au fost turişti străini, cei mai mulţi din Europa, în special din Germania şi Marea Britanie, dar şi din Elveţia, Austria şi chiar Statele Unite ale Americii.

    „Săptămâna Haferland este un festival de dimensiuni medii, care are loc într-o zonă rurală unică în România, gazde fiind gospodăriile săseşti, şurile şi bisericile fortificate”, mai spune Olivia Stapley.

    Tocmai şurile şi gospodăriile au fost, de altfel, atracţia principală. Desigur, norocoşii s-au putut plimba şi cu căruţa prin sate şi s-au înfruptat din belşugul care a pus stăpânire pe mesele întinse în curtea bisericii. „Suntem din Sibiu. Anul trecut am venit din întâmplare pe aici în perioada festivalului şi ne-a plăcut. Acum am venit pentru două zile, iar anul viitor vrem să venim trei zile şi să luăm şi câţiva prieteni cu noi. Aici cunoşti şi alţi oameni, e un alt fel de socializare”, descrie evenimentul, în câteva tuşe, o familie din Sibiu, venită la Cloaşterf să asculte concertul de jazz din biserica satului.

  • „Ţara Ovăzului” din Transilvania

    Sunt mai bine de trei decenii de când Malvine Kloos şi soţul ei, Richard, au plecat din România şi s-au mutat în Germania, în apropierea oraşului Dortmund. În satul Cloaşterf din judeţul Mureş, unde s-a născut Malvine, mai vin acum doar în vacanţe, când îşi aduc şi nepoţii, născuţi şi crescuţi pe meleaguri germane.

    „Câteodată mă întreb «unde sunt acasă?» şi îmi dau seama că rădăcinile mele rămân aici, pentru că aici m-am născut şi am copilărit. Nemţii nu sunt la fel de ospitalieri şi prietenoşi ca noi, de aceea România ne place mult mai mult”, povesteşte Malvine Kloos, de origine săsească.

    În Cloaşterf, familia Kloos petrece cam cinci luni pe an, în casa lor de vacanţă, iar în restul timpului se întoarce în Germania. Spune cu bucurie şi cu un dram de mândrie totodată că nepoţii ei adoră România, la pachet cu obiceiurile, peisajele şi mâncarea de aici.
    Povestea familiei Kloos este doar una dintre cele care şi-au dat întâlnire în perioada 2-6 august în mai multe sate din Transilvania, cu ocazia Săptămânii Haferland. Haferland — „Ţara Ovăzului” — este regiunea cuprinsă între Rupea şi Sighişoara, numită astfel ca urmare a culturilor ce obişnuiau să predomine în această zonă.

    În cadrul evenimentului, care este dedicat promovării culturii săseşti de aici, saşi întorşi în România, turişti străini curioşi să vadă ineditul din ADN-ul acestei populaţii, turişti români „flămânzi” de o gură de aer de ţară s-au plimbat toţi împreună dintr-un sat în altul în cele cinci zile de sărbătoare.

    O sărbătoare ca zilele de vară din copilărie, toropite de soare şi îndulcite de miros de gogoşi aburinde. Archita, Roadeş, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri au fost scenele pe care au dansat tradiţii şi poveşti săseşti, în cadrul balului tradiţional cu oameni îmbrăcaţi în costume populare şi în stare de bine.

    Sâmbătă după-amiază, când soarele era mai dogoritor, toată suflarea din Criţ s-a adunat în biserica fortificată a satului să-l asculte pe violonistul Alexandru Tomescu. Îl văzusem în urmă cu aproape un an şi în Bucureşti, într-un concert la Teatrul Odeon, iar emoţiile care îi tremurau în glas au fost aceleaşi şi în Capitală, şi în Criţ.

    Aş putea pune un pariu că mulţi dintre cei care l-au ascultat în biserica din Criţ nu aveau habar ce e vioara Stradivarius. Şi totuşi, de la vlădică până la opincă, toţi şi-au ţinut respiraţia măcar câteva secunde după ce Alexandru Tomescu a început să cânte, dându-şi coate din când când, ca pentru a-şi atrage atenţia unul altuia: „Tu-l auzi cum cântă?”. Sătenii din Criţ s-au aşezat în primele rânduri, fascinaţi de spectacolul din faţa lor.

    „Se spune că scârţâitul porţii raiului este de fapt un sunet de vioară”, le-a spus Alexandru Tomescu la începutul concertului. Şi tind să cred că i-a cucerit pe toţi. A plecat capul în faţa lor la aplauze, de parcă nici nu le-ar fi meritat, şi a ieşit din scenă cu aceeaşi modestie neclinitită.
    Pregătirea pentru Săptămâna Haferland, care a ajuns anul acesta la a şasea ediţie, începe în luna martie. Coordonatorul proiectului este Fundaţia Michael Schmidt, fondată de omul de afaceri cu acelaşi nume, care controlează grupul Automobile Bavaria. Pe lângă contribuţia fundaţiei însă, fiecare sat are o echipă proprie care se ocupă de evenimentele din respectiva localitate.

    „Festivalul creşte de la an la an, iar oamenii din Haferland se implică din ce în ce mai mult în organizarea acestuia şi propun activităţi sau ateliere de meşteşuguri interesante. Festivalul este finanţat din resurse proprii ale organizatorilor din fiecare sat participant, la care se adaugă resurse atrase din sponsorizări. Evenimentul este cofinanţat de Ministerul Culturii şi de Consiliul Judeţean Braşov”, spune Olivia Stapley, project manager la Fundaţia Michael Schmidt.

    Anul acesta, la Săptămâna Haferland au participat aproape 6.000 de oameni. Dintre aceştia, 20% au fost turişti străini, cei mai mulţi din Europa, în special din Germania şi Marea Britanie, dar şi din Elveţia, Austria şi chiar Statele Unite ale Americii.

    „Săptămâna Haferland este un festival de dimensiuni medii, care are loc într-o zonă rurală unică în România, gazde fiind gospodăriile săseşti, şurile şi bisericile fortificate”, mai spune Olivia Stapley.

    Tocmai şurile şi gospodăriile au fost, de altfel, atracţia principală. Desigur, norocoşii s-au putut plimba şi cu căruţa prin sate şi s-au înfruptat din belşugul care a pus stăpânire pe mesele întinse în curtea bisericii. „Suntem din Sibiu. Anul trecut am venit din întâmplare pe aici în perioada festivalului şi ne-a plăcut. Acum am venit pentru două zile, iar anul viitor vrem să venim trei zile şi să luăm şi câţiva prieteni cu noi. Aici cunoşti şi alţi oameni, e un alt fel de socializare”, descrie evenimentul, în câteva tuşe, o familie din Sibiu, venită la Cloaşterf să asculte concertul de jazz din biserica satului.

  • Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate. Programul de vizitare şi cât costă intrarea

    Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.
     
    Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.

    Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.

    Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor. Lucrările de restaurare au fost realizate de către Consiliul Judeţean Braşov, iar cheltuielile de restaurare au totalizat 12.379.295,67 lei, constructor fiind SC Euras SRL din Satu Mare. S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.$

    Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.

    A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.


     

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.

  • Drumul care a făcut de râs România în toată lumea. Cei care ajung aici sunt oripilaţi! „Dacă ar fi ajuns pe Lună, găsea un drum mai acceptabil”

    Unii dintre cei care au străbătut acest drum este chiar Prinţul Charles, care îşi petrece de multe ori vacanţele în România. Turiştii care ajung să meargă pe el sunt mai mult decât dezamăgiţi şi duc vorba mai departe.

    Drumul care a făcut de râs România în toată lumea. Cei care ajung aici sunt oripilaţi! „Dacă ar fi ajuns pe Lună, găsea un drum mai acceptabil”

  • Nouă tone de carne expirată din august 2013, descoperite într-un depozit din Ghimbav, Braşov

     Reprezentanţii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Braşov au confiscat, de la un depozit din Ghimbav, nouă tone de carne expirată, în principal picioare de porc, pentru care Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) recomandase să fie distrusă, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

    Carnea provenea de la o firmă din Polonia.

    În timpul controlului, inspectorii au mai costatat că într-o maşină de transport materiale publicitare, fără autorizaţie de transport carne, erau încărcate mai multe pungi cu carne prefabricată, care expirase în urmă cu aproximativ cinci luni, potrivit unor surse din CJPC Braşov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro