BusinessMagazin

Tag: ruj

  • Cum te poţi angaja în cea mai de lux linie aeriană din lume? Secretele unei stewardese

    Potrivit însoţitorilor de zbor de la clasa întâi, aceştia trebuie să se conformeze unui set de reguli foarte strict, cum ar fi un anumit tip de culoare a părului sau o anumită nuanţă de machiaj.

    Joanna Collins, stewardesă la clasa întâi în cadrul Emirates, a povestit pentru publicaţia Town & Country că pentru a progresa la clasa premium, trebuie să treci printr-un training riguros.

    Printre primele lucruri pe care trebuie să le cunoşti foarte bine se numără tipurile de vinuri şi de şampanie de la bord.

    „Când serveşti chestii precum Dom Perignon şi Bordeaux, trebuie să ştii foarte bine ceea ce torni în pahar”, a spus ea. „ Trebuie să ştim diferenţa între vinurile lumii noi şi vinurile lumii vechi, şi să cunoaştem foarte bine şampaniile, bourbon-ul, tipurile de whiskey şi alte băuturi spirtoase”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Doi tineri au produs primele rujuri în bucătăria apartamentului lor. Acum compania celor doi are vânzări de 1 miliard de dolari

    Începută iniţial ca o afacere de familie, Make-Up Art Cosmetics a apărut ca o necesitate, deoarece calitatea produselor de make-up existente pe piaţă în acea perioadă nu era potrivită pentru industria fotografică, în care activa Frank Toskan. El şi-a dorit să creeze o linie de machiaj de studio, care să răspundă nevoilor profesionale specifice. Astfel, împreună cu Frank Angelo, deţinătorul unui salon de înfrumuseţare, pune bazele companiei Make-Up Art Cosmetics, urmând ca Toskan să se ocupe de latura de beauty, iar asociatul său, de managementul afacerii.

    Primele produse MAC au fost realizate sub îndrumarea cumnatului lui Toskan, chimistul Victor Casale, chiar în bucătăria celor doi, articolele fiind vândute în salonul pe care Frank Angelo îl deţinea. Primii clienţi, care au încurajat noua afacere, au fost make-up artişti, modele, fotografi, iar mai târziu, stilişti şi editori. Un moment de cotitură în povestea afacerii a avut loc atunci când Madonna a purtat un tricou care afişa brandul MAC; pentru ea compania a realizat şi un ruj special. Marca a devenit o alegere şi pentru alte celebrităţi, precum Mariah Carey, Lady Diana, Linda Evangelista, Naomi Campbell, Cher sau Janet Jackson.

    În martie 1984, linia de cosmetice apare oficial într-un centru comercial din Toronto, extinzându-se rapid şi în magazinele din New York. Pe lângă recipientele originale pe care cei doi fondatori le-au folosit, o altă inovaţie în industrie a fost dotarea standurilor în care se vindeau produsele cosmetice cu un staff alcătuit din make-up artişti profesionişti, fiind, de altfel, prima companie de cosmetice care a investit în formarea profesională a personalului său.

    Un alt factor prin care se diferenţiază brandul este accentul pus pe culoare. Spre deosebire de cei mai mulţi concurenţi, care se concentrau pe produsele de îngrijire a pielii, MAC a devenit, potrivit site-ului companiei, ”o autoritate în materie de culori“.

    Pe lângă faptul că a fost un revoluţionar în industria cosmetică, Frank Toskan este cunoscut şi pentru activitatea sa de filantrop. |n 1994, când SIDA devenise o problemă cu notorietate globală, el a decis, împreună cu asociatul său, să pună bazele fundaţiei MAC AIDS, pentru a veni în sprijinul celor diagnosticaţi cu HIV. Astfel, cei doi cofondatori au hotărât să redirecţioneze toate fondurile provenite din vânzarea rujului VIVA Glam, vedeta companiei, către organizaţiile care luptă împotriva HIV/SIDA, deschizând, în acest sens, un fond în care s-au strâns, până în prezent, peste 415 mil. de dolari, având ca ambasadori vedete precum Lady Gaga, Pamela Anderson sau Nicky Minaj. Pe lână campaniile umanitare, compania susţine şi o politică de reciclare; în plus, se declară împotriva testării produselor pe animale.
    |n 1995, compania Estée Lauder preia 51% din acţiunile MAC, cei doi cofondatori ocupându-se în continuare de latura creativă a businessului. În 1998, după ce Frank Angelo decedează, Toska vinde şi restul acţiunilor către Estée Lauder, John Demsey devenind noul preşedinte al companiei.

    În prezent, compania de origine canadiană, al cărei motto e ”Toate vârstele, toate rasele, toate genurile“, are o cifră de afaceri anuală de peste 1 mld. dolari şi peste 500 de magazine răspândite la nivel mondial, continuând colaborări cu artişti internaţionali precum Rihanna, Lorde sau Brooke Shields.
     

  • Un sărut de la Margaret Thatcher: Un şerveţel cu urmele rujului “Doamnei de Fier”, scos la vânzare

    Neobişnuitul obiect care a fost atins de buzele “Doamnei de Fier” a fost scos la vânzare pe site-ul www.justcollecting.com şi oferă celor interesaţi şansa de a “primi” un sărut de la Margaret Thatcher.

    Fostul premier britanic Margaret Thatcher a folosit acest şerveţel pentru a-şi îndepărta de pe buze excesul de ruj roşu în timpul unui turneu pe care l-a efectuat în SUA, în anul 2000.

    “Doamna de Fier” a stat la momentul respectiv la Pfister Hotel, din oraşul Milwaukee, de unde a călătorit în Columbus, Ohio, unde, pe 2 aprilie 2000, a susţinut un discurs la Ohio Theatre.

    Un şerveţel cu sigla Pfister Hotel şi pe care sunt imprimate urmele rujului roşu al “Doamnei de Fier” a fost recuperat de un angajat al Ohio Theatre dintr-un coş de gunoi care se afla în vestiarul din acest teatru în care s-a aranjat Margaret Thatcher înainte de a susţine respectivul discurs.

    “Lucram la Ohio Theater la vremea respectivă şi una dintre responsabilităţile mele era să golesc coşurile de gunoi din culisele şi din vestiarele teatrului. Când m-am uitat în camera în care a stat Margaret Thatcher, coşul de gunoi conţinea un singur obiect: un şerveţel al hotelului Pfister cu rujul ei imprimat pe acesta. În loc să îl arunc mai departe, am păstrat acest şerveţel cu rujul ei”, a spus respectivul fost angajat al Ohio Theatre.

    Pe de altă parte, potrivit dailymail.co.uk, obiectele care au aparţinut “Doamnei de Fier” continuă să fie dorite de către admiratorii acesteia. Astfel, o sticlă de şampanie semnată de Thatcher a fost vândută recent la licitaţie pentru 45.000 de lire sterline.

    Fostul premier conservator Margaret Thatcher, care a decedat pe 8 aprilie 2013, la vârsta de 87 de ani, va rămâne pentru totdeauna “Doamna de Fier” care a remodelat Marea Britanie cu un liberalism economic intransigent şi a restabilit prestigiul internaţional al ţării.

  • Managerul de la Coty: Poţi recunoaşte criza după frenezia cu care femeile îşi cumpără rujuri

    Fondatorul celei mai mari companii de cosmetice din lume, Leonard Lauder, a definit în manualele de specialitate aşa-numitul „lipstick factor“ (factorul ruj): poţi recunoaşte o perioadă de criză după goana cu care femeile încep să cumpere rujuri, pentru că este singurul răsfăţ pe care şi-l mai pot permite, spune Răzvan Afenduli, general manager al Coty România. Practic în perioadele de criză femeile renunţă la înnoirea garderobei, la poşete, pantofi, dar ceva trebuie să cumpere. „De aceea a crescut în criză piaţa eşarfelor şi au crescut uriaş, în toată lumea, vânzările de produse pentru unghii“, arată reprezentantul Coty.

    De formaţie inginer, el vorbeşte extrem de natural despre tendinţe de vânzări în parfumeria selectivă sau preferinţe de consum la ojă, de pildă, graţie celor 18 ani de carieră în industria cosmeticelor. Completează că „de departe tot portofoliul de colour cosmetics are cea mai mare creştere, fenomen normal într-o perioadă de criză“. Dovadă a acestei teorii este şi faptul că vânzările de cosmetice decorative (ca oja şi rujul) ale Coty s-au dublat în ultimii doi ani şi jumătate, ajungând acum la 35-40% din cifra de afaceri a filialei locale, care s-a plasat anul trecut la 18,5 milioane de euro. Pe de altă parte, adaugă Afenduli, „partea proastă este că în perioadele de criză parfumul are un comportament similar pieţei de maşini, de parcă ar trebui finanţat“. De regulă, spune şeful Coty, o femeie nu are doar un parfum sau o apă de toaletă, ci 4-5; or în momentul în care trebuie să reducă din cheltuieli, cu uşurinţă renunţă la unul sau două produse din gama pe care o foloseşte. „Prin urmare, piaţa a înregistrat o cădere de peste 30%.“

    Cu plusuri serioase în vânzările de cosmetice decorative şi minusuri severe la capitolul parfumurilor, Coty România tot a bifat creşteri anuale de câte două procente, spune Afenduli. În 2014 compania a înregistrat vânzări de 18,5 milioane de euro în România, iar şeful Coty completează că ultimii ani au fost ciudaţi şi glumeşte: „În ciuda tratamentului aplicat, pacientul se simte bine. În ciuda crizei şi a tuturor nebuniilor, noi de prin 2009 încoace am început să creştem şi nu a fost nicio restructurare la nivel de angajaţi“. Echipa numără acum 65-70 de oameni, iar în 2015 Afenduli ar trebui să recruteze personal, pentru că pe plan internaţional compania se află în proces de achiziţii. Anul trecut, de pildă, în portofoliul Coty România au intrat, după încheierea achiziţiei pe plan mondial, parfumuri din gama premium. „Deşi a fost anunţată în ianuarie, preluarea a devenit efectivă la finalul lui martie. Am pierdut un trimestru extrem de important.“

    Compania s-a reaşezat din 2011 încoace: „Dacă se uită cineva pe partea de date de la registru comerţului, vede o reaşezare a tuturor indicatorilor din balanţa contabilă, începând cu capitalul rulant, asseturi, profitabilitate, brută, vânzări“. Din 2013 compania s-a pregătit pentru un program complet de modernizare pe piaţa românească. Unul din paşi a fost externalizarea depozitului, printr-un parteneriat cu operatorul logistic KLG, de la jumătatea lui 2013. În paralel, compania s-a pregătit pentru trecerea la SAP, care s-a întâmplat efectiv în vara anului trecut, dar pregătirea a durat un an şi jumătate. „Modelul de lucru al oamenilor din vest este un pic diferit de ceea ce se întâmplă la noi. La ei, într-un şantier 80% este planificare, 20% este muncă, iar în România este invers, de aceea străzile sunt murdare tot timpul.“ Ca urmare, implementarea noului sistem de lucru a durat două luni, „iar în acea perioadă nu cred că am avut o scădere a vânzărilor de peste 1%“.

    Tot anul trecut compania a integrat în portofoliu produsele preluate la începutul lui 2014, iar în aprilie compania şi-a schimbat sediul, „o altă investiţie importantă, şi de imagine şi de bani, costând mai mult de 300 de euro pe metrul pătrat; suma nu e mică, pentru că am făcut un spaţiu complet funcţional. Avem lumină artificială doar după 6 seara şi asta costă bani mulţi, pentru că se schimbă traseele instalaţiilor. Costă mult să ai toţi oamenii bucuroşi să muncească“, spune Afenduli, care şi-a construit cariera din industria cosmeticelor pe parcursul a 18 ani. Absolvent al Facultăţii de Electronică, s-a angajat în 1995; după 2-3 interviuri pentru slujbe de inginer, „nu înţelegeam cum aş putea trăi cu banii ăia“, a văzut un anunţ în ziar la firma de distribuţie Overseas şi s-a angajat ca agent de vânzări. În 1997, când s-a deschis Coty, „am ciocănit şi eu la uşă şi m-au luat, iar an de an a crescut prăvălia“, în tandem cu responsabilităţile sale.

    „De ce n-am schimbat jobul? L-aş fi schimbat, l-aş schimba şi acum, dar de câte ori m-am gândit să plec lucrurile s-au aranjat în aşa fel aici încât mai creşteam o poziţie, ca bani, ca tot. Atunci nu văd omul care să renunţe la confort când creşte în carieră. Când se va termina cu cosmeticele? Nu ştiu“. Din 2010 este director general şi primeşte în fiecare trimestru telefoane de la head-hunteri. Singurele discuţii reale, concrete din ultimii ani au fost pe o poziţie în private equity şi o companie de cosmetice, „care a vrut în mod deosebit să lucrez la ei dar nu mi-au dat poziţia pe care mi-am dorit-o“. Iar despre intenţiile antreprenoriale, spune el, „m-am gândit de nenumărate ori, dar din păcate nu am o afacere, pentru că cine munceşte nu are timp să câştige bani“.