Tag: RUGBY

  • Cum au reuşit doi antreprenori români să transforme jocurile celebre ale copilăriei într-o afacere modernă

    „Eu sunt Cristina. Calmă, tot timpul cu zâmbetul pe buze, iubesc dulciurile şi aş sta toată ziua pe Pinterest. În copilărie mi se spunea Titia.”
    „Eu sunt Adrian. Sunt atent la detalii, îmi place cafeaua tare, iubesc rugbyul şi aş sta toată ziua pe Netflix.” Împreună sunt Titia, numele afacerii pe care au conceput-o împreună, ca să reinterpreteze jocurile celebre ale copilăriei, dar şi să creeze unele noi, cu valoare educaţională, în special pentru copii. Dar nu numai.

    Au început în august 2019 să lucreze concret la proiectul care poartă azi numele de alint al Cristinei în copilărie. Primii muguri au apărut însă cam cu un an în urmă, în toamna lui 2018. „Am fost curioşi să vedem cum ar arăta jocurile generaţiei noastre într-o variantă modernă. Să le facem atât de iubite şi de către generaţia cu tabletă în ghiozdan şi telefon în buzunar”, spun cei doi antreprenori pe site-ul Titia.

    Au început cu trei jocuri de cărţi clasice – şeptică, macao şi tabinet, toate cu „Super” în faţă – şi au creat pachete de cărţi special croite pentru fiecare din aceste jocuri. Au desenat, au testat, au scris cu creta, au şters cu buretele. Cărţile au ilustraţii care mai de care mai fascinante, de care se fac responsabili trei ilustratori iscusiţi: Alexandra Stepan, Ioana Zdralea şi Devi Simion. După alte câteva luni de treabă, au lansat „Construieşte România”, un puzzle cu piese mari, de carton, în trei straturi, pentru amatorii de geografie. „Dorim să promovăm serviciile şi meşteşugul românesc, aşa că vom încerca, cât va fi posibil, să lucrăm cu artişti români şi să producem jocurile în ţară”, spune Adrian Cosac, unul dintre fondatori.

    Experienţa lui şi a soţiei sale, Cristina Cosac, s-a ţesut în domeniul IT-ului, al arhitecturii şi al designului. Toate laolaltă au contribuit pentru ca jucăriile Titia să iasă din tiparele clasicului şi să gâdile concentrarea celor mici şi a celor mari. Investiţiile au fost de circa 6.000 de euro, din sursele personale ale antreprenorilor. Cum orice business creşte cu paşi mici, abia în februarie anul acesta a prins contur site-ul Titia, dar, la fel ca generaţia cu tableta în ghiozdan, cei doi oameni cu inspiraţie şi idei au planuri mari cu acest proiect. „Acum lucrăm la trei jocuri noi, pe care le aşteptăm prin toamnă: un joc al emoţiilor, unul al evenimentelor şi sărbătorilor anuale şi un joc despre cosmos, timp şi spaţiu. De asemenea, ne dorim să aducem pe site produse în aceeaşi armonie cu ale noastre, tot de la artişti sau producători români, şi să livrăm produsele noastre în toate judeţele din ţară”, mai spune Adrian Cosac.
    De pildă, titirezii Titia sunt pictaţi manual la Braşov, de un artist specializat în pictura pe lemn, Sorin Manesă-Burloiu. Celelalte jucării şi jocuri iau naştere într-o tipografie din Bucureşti şi au preţuri între 34 şi 89 de lei. „Producem în România şi vindem în principal pe site-ul nostru, dar le avem distribuite şi la alte magazine online şi într-o librărie clasică. De curând însă, ne-am schimbat strategia şi o să începem să ne concentrăm pe vânzările prin site-ul nostru şi să distribuim mai puţin.”
    În plus, Adrian şi Cristina Cosac au început să identifice şi jocuri şi jucării utile, dar şi frumoase totodată, create de români, şi să le listeze tot pe site-ul Titia, pentru a susţine astfel solidaritatea antreprenorială şi ideile originale care merită duse mai departe.
    „Clienţii noştri sunt părinţii, iubitorii de jocuri, cei care doresc să ofere un cadou inedit persoanelor dragi sau firmele care vor să ofere cadouri de sărbători angajaţilor care au copii.”
    C-o minte de copil suntem totuşi cu toţii datori. Indiferent de vârstă.


    Cele mai multe jucării şi jocuri iau naştere într-o tipografie din Bucureşti şi au preţuri între 34 şi 89 de lei.
    Titirezii Titia sunt pictaţi manual la Braşov, de un artist specializat în pictura pe lemn, Sorin Manesă-Burloiu.

    Experienţa lui Adrian Cosac şi a soţiei sale, Cristina Cosac, s-a ţesut în domeniul IT-ului, al arhitecturii şi al designului. Toate laolaltă au contribuit pentru ca jucăriile Titia să iasă din tipare şi să gâdile concentrarea celor mici şi a celor mari.

  • Decizie dură: România, exclusă oficial de la Cupa Mondială de rugby

    Din informaţiile ProSport, această sentinţă poate însemna falimentul federaţiei, deoarece pe lângă excluderea de la turneul final, forul intern mai are de achitat o amendă de 100.000 de lire sterline.

    România a fost descalificată pentru că a folosit un jucător neeligibil, Sione Fakaosilea originar din Tonga, în opt partide din preliminariile Cupei Mondiale. Pentru fiecare meci în care a jucat, prima reprezentativă a primit o penalizare de cinci puncte.

    După decizia iniţială, ProSport a discutat cu om important din rugby-ul românesc. Federaţia Română de Rugby nu mai are bani, iar această decizie poate însemna falimentul federaţiei, din două motive:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a început cariera Mark Hilton, executivul care conduce afacerile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell pe piaţa locală

    Acesta a fost şi principalul obiectiv al mandatului său început în urmă cu şase ani în România, când a acceptat să treacă din postura de reprezentant al francizorului în cea de dezvoltator al francizatului pentru expansiunea pe piaţa locală a unor branduri globale precum KFC şi Pizza Hut.

    Mark Hilton, CEO-ul Sphera Franchise Group, îşi începe discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO glumind pe tema faptului că nu are nicio legătură cu familia Hilton, care stă în spatele unuia dintre cele mai puternice branduri globale din HoReCa. Îşi clarifică apoi originile: „Sunt britanic, de fapt – galez; pentru galezi, este o diferenţă destul de mare”. Hilton a crescut într-un oraş de coastă din Regatul Unit, în apropierea mării şi cu munţii în spate, loc pe care îl descrie drept fantastic pentru un copil, dar pentru un adolescent, „îngrozitor, fiindcă tot ce aveam în zonă erau oile şi nimic altceva”.

    A studiat management hotelier şi de catering la Oxford Brookes (1983-1987) şi şi-a început pregătirea profesională încă din perioada vacanţelor de vară din studenţie. A lucrat în hoteluri, baruri şi restaurante, astfel că a descoperit de la o vârstă fragedă că acesta este domeniul care îi place. A fost repartizat în anul final al studiilor, de practică, la hotelul Sheraton din aeroportul Heathrow, o altă experienţă despre care îşi aminteşte amuzat: „Îi cazam pe oameni după 11 noaptea, după toate întârzierile de avion”.

    Teza sa de absolvire a vizat Teoria şi Practica Achiziţiilor, astfel că parcursul lui profesional a luat o turnură în această direcţie, chiar dacă îşi imagina că după absolvire va începe să lucreze direct în sectorul ospitalităţii. I s-a oferit un post în cadrul Ford, într-un program de graduate training în departamentul de achiziţii. „Oamenii care mă cunosc ştiu că nu mă prea pricep la motoare de maşini şi tehnologie, dar m-am trezit într-un post în care cumpăram diverse piese pentru vehicule, în contextul în care Ford avea un program de training pentru absolvenţi foarte cunoscut în Regatul Unit.” A lucrat acolo timp de câţiva ani şi apoi, după ce a văzut o reclamă într-unul din ziarele locale, a aplicat pentru un loc de muncă în compania care deţinea hotelurile Hilton. Astfel, parcursul său profesional a fost totuşi influenţat de grupul hotelier care poartă acelaşi nume cu el: s-a angajat în cadrul Ladbroke Group, compania care deţine hotelurile Hilton. „Aşadar, m-am găsit lucrând cu Hilton, cumpărând ce numim noi FF&E – Fixtures, Fittings & Equipments –, televizoarele, mobilier – totul, în afară de mâncare.”

    Îşi aminteşte că la vremea aceea avea în jur de 20 de ani şi în momentul în care se recomanda la recepţia hotelurilor, solicitând o întâlnire cu directorul general, era imediat primit când reprezentanţii hotelului îi auzeau numele. „Le spuneam că sunt dl Hilton şi aveau tendinţa să creadă că sunt mult mai important decât eram de fapt”. În 1994, Mark Hilton a fost recrutat de PepsiCo pentru o funcţie în divizia de achiziţii a companiei. Datorită experienţei sale anterioare, a devenit responsabil de achiziţia echipamentelor pentru Pizza Hut şi KFC în regiunea Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Mi-am petrecut o bună parte din timp călătorind în Europa şi Orientul Mijlociu, vorbind cu reprezentanţii afacerilor respective despre cât de multe cuptoare sau cartofi pentru prăjit vor să cumpere.”

    A urmat apoi o perioadă de şase luni de muncă pentru un proiect în Asia axat pe punerea bazelor unui lanţ de aprovizionare pe continentul asiatic. După ce proiectul s-a încheiat, i s-au oferit două posturi: primul, să conducă lanţul de aprovizionare pentru brandurile Yum! în Asia, iar al doilea, aceeaşi poziţie în Polonia. După ce s-a consultat cu soţia sa, a ales Polonia, şi a deţinut acest rol în 1997 şi 1998. După ce businessul respectiv a fost vândut francizatului din Polonia, s-a mutat în Regatul Unit, unde a avut mai multe roluri regionale în cadrul Yum!, conducând diferite zone. Următorul pas a fost tot în regiune: în 1999, a devenit franchise executive director pentru Yum! Restaurants International, cu responsabilităţi la nivelul Europei Centrale şi de Est; de altfel, în această perioadă a făcut şi primele sale vizite în România. Cel mai recent rol în cadrul Yum!, holdingul care deţine brandurile KFC şi Pizza Hut, a fost de chief operating officer, din 2006, timp de patru ani înainte să plece spre România. „Conduceam un business de aproximativ 2 miliarde de dolari, în peste 27 de ţări, cu branduri precum KFC, Pizza Hut, Taco Bell, dar şi altele – Long John Silver, restaurant de fish & chips, de pildă.” În această poziţie lucra cu francizaţii şi avea rolul de a-i ajuta să crească afacerile.

    „Pe parcursul carierei mele, am avut o educaţie corporate în business; lucram cu antreprenori din toată Europa – am fost norocos să am posibilitatea să înţeleg cum gândeau antreprenorii, cum îşi cresc afacerile, care sunt diferenţele între lumea corporate şi lumea antreprenorială. A fost o etapă educaţională pentru mine să înţeleg diferenţele între afaceri, ambii vor să facă businessurile să meargă mai departe, din perspective diferite.” A avut acest rol timp de patru ani, până în 2010, când a plecat pentru a pune bazele propriei firme de consultanţă împreună cu un partener italian. Hilton explică numele companiei lui: în traducere, acesta înseamnă „seminţe de rodie” şi în mai multe culturi rodia este văzută ca un simbol al creşterii, prosperităţii şi al învăţatului, astfel că a fost naturală folosirea acestui nume – Kikkirossi – pentru numele companiei de consultanţă. „Este fascinant ce pot face numele: îi determina pe oameni să aleagă Kikkirossi în detrimentul altor firme de consultanţă.”

    Între timp, avusese mai multe discuţii cu Lucian Vlad, fondatorul şi proprietarul businessului KFC şi Pizza Hut pe piaţa românească. Îl cunoştea din 1998, de la prima vizită a sa în România, în perioada în care lucra încă în Polonia şi avea responsabilităţi regionale. De altfel, una dintre primele sale vizite din acel rol regional le avusese în România, unde a fost puternic impresionat de o experienţă de la restaurantul Pizza Hut de la Universitate din Capitală, unul dintre primele deschise în România şi de care îşi aduce aminte şi acum în detaliu. „Am fost servit de o chelneriţă în mod fantastic: tot ce am vrut de la acea călătorie era să o pun într-o sticlă, să o iau înapoi în Polonia şi să le spun angajaţilor de acolo că acesta înseamnă serviciu pentru clienţi.” Chiar dacă businessul din Polonia mergea foarte bine şi existau oameni foarte buni care lucrau în organizaţie, obişnuiau să cheltuiască mii de euro – sume imense pe vremea aceea – pe programele de training pentru angajaţi. De altfel, şi această amintire a cântărit în luarea deciziei de a veni în România, alături de atitudinea persuasivă a lui Lucian Vlad, atunci când i-a propus să preia frâiele afacerii de aici. „Al doilea motiv a fost Lucian – el este un om foarte carismatic, care inspiră, este un privilegiu că l-am cunoscut şi că am învăţat atât de multe de la el”, descrie Hilton relaţia construită cu unul dintre acţionarii Sphera Franchise Group.

  • Putin e mic copil: cine este de fapt cel mai sportiv lider al lumii? – GALERIE FOTO

    Chiar dacă îi place să călărească topless sau să facă scufundări, liderul de la Kremlin pare să fie depăşit de prim-ministrul canadian, Justin Trudeau.

    Pe contul său de Instagram apar numeroase imagini cu el jucând rugby, pregătindu-se pentru meciuri de box sau chiar făcând o serie de flotări pe o masă de conferinţe.

  • Firea: Pavilionul central Romexpo va fi transformat într-o sală polivalentă cu 15.000 de locuri

    Pavilionul central al Romexpo va fi transformat într-o sală polivalentă cu 15.000 de locuri, vestiare, loje şi tot ce e necesar pentru desfăşurarea de activităţi sportive, mai puţin rugby şi fotbal, potrivit primarului general al Capitalei, Gabriela Firea.

    “Pavilionul central al Romexpo va fi transformat într-o sala polvalentă, cu 15.000 de locuri, cu vestiare, loje, cu tot ce e necesar desfăşurării activităţilor
    sportive. În maximum un an şi jumătate se vor putea obţine toate avizele şi Bucureştiul va putea organiza evenimente de amploare”, a declarat, miercuri, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    Autorităţile estimează că într-un an de zile, sala va fi amenajată.

    “Noi estimăm că într-un an de zile sala va putea fi amenajată. Practic, clădirea rămâne la fel la exterior, structura de rezistenţă rămâne la fel, doar la interior se vor face modificări. Aici se vor putea organiza toate evenimentele, mai puţin fotbal şi rugby”, a declarat preşedinte Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.

  • Putin e mic copil: cine este de fapt cel mai sportiv lider al lumii? – GALERIE FOTO

    Se pare că Vladimir Putin are concurenţă serioasă la titlul de cel mai atletic lider de stat, scriu cei de la CNN.

    Chiar dacă îi place să călărească topless sau să facă scufundări, liderul de la Kremlin pare să fie depăşit de prim-ministrul canadian, Justin Trudeau.

    Pe contul său de Instagram apar numeroase imagini cu el jucând rugby, pregătindu-se pentru meciuri de box sau chiar făcând o serie de flotări pe o masă de conferinţe.

  • Noua Zeelandă a învins Australia şi a câştigat pentru a treia oară Cupa Mondială de rugby

    Punctele neo-zeelandezilor au fost reuşite de Milner-Skudder – un eseu, Nonu – un eseu, Barrett – un eseu şi Carter – un dropgol, patru lovituri de pedeapsă, două transformări.

    Pentru australieni au punctat Pocock – un eseu, Kuridrani – un eseu şi Foley – o lovitură de pedeapsă, două transformări.

    La finală au asistat 80.125 de spectatori.

    Medalia de bronz a fost câştigată de Africa de Sud, care s-a impus, vineri, în faţa Argentinei, scor 24-13.

    Noua Zeelandă s-a mai impus la Cupa Mondială în 1987 şi în 2011.

  • Românii sunt protagoniştii paginii oficiale de Facebook a Cupei Mondiale de rugby – FOTO

    Fotografia de copertă a paginii de Facebook a turneului final prezintă o imagine de grup a naţionalei României, după succesul de marţi.

    Performanţa căpitanului Mihai Macovei, 42 de placaje în trei meciuri, cele mai multe până în prezent, este ilustrată cu o fotografie trucată, în care rugbistul român plachează un dinozaur. “Credem că Macovei poate să placheze aproape orice”, este mesajul care însoţeşte poza.

    De asemenea, o înregistrare video cu Florin Surugiu, având lacrimi în ochi după meciul de marţi, este prezentă pe pagina amintită, care are aproximativ 3,7 milioane de fani.

    Echipa naţională a României a reuşit, marţi seară, cea mai mare sepctaculoasă revenire într-un meci din istoria Cupei Mondiale, învingând reprezentativa Canadei, cu scorul de 17-15, după ce în minutul 52 era condusă cu 15-0.

    În ultimul meci al Grupei D, România va întâlni Italia, duminică, de la ora 16.30, la Exeter. Dacă va câştiga această partidă, România se va califica direct la Cupa Mondială din 2019.

  • România a fost învinsă de Franţa, scor 38-11, la Cupa Mondială de rugby

    Pentru România au marcat Florin Vlaicu (două lovituri de penalitate) şi Valentin Ursache (eseu).

    Pentru Franţa au înscris Parra (o lovitură de penalitate, trei transformări), Nyanga (un eseu) şi Guitoune (două eseuri), Fofana (un eseu), Kokcott (două transformări), Fickou (un eseu).

    Deoarece a marcat patru eseuri în acest meci, Franţa a primit şi punctul bonus ofensiv.

    Selecţionerul României, galezul Lynn Howells, a trimis în teren următorul XV: 1. Mihai Lazăr, 2. Otar Turaşvili, 3. Paulică Ion, 4. Valentin Popârlan, 5. Johan Van Heerden, 6. Valentin Ursache, 7. Viorel Lucaci, 8. Mihai Macovei (căpitan), 9. Florin Surugiu, 10. Dănuţ Dumbravă, 11. Adrian Apostol, 12. Florin Vlaicu, 13. Paula Kinikinilau, 14. Mădălin Lemnaru şi 15. Cătălin Fercu.

    Au mai jucat: 23. Csaba Gal, 16. Andrei Rădoi, 19. Ovidiu Toniţă, 17. Andrei Ursache, 22. Ionuţ Botezatu, 21. Valentin Calafeteanu, 20. Stelian Burcea.

    Selecţionerul Franţei, Philippe Saint-Andre, a trimis următorii jucători: 1.Vincent Debaty, 2. Dimitri Szarzewski (căpitan), 3. Uini Atonio, 4. Bernard Le Roux, 5. Alexandre Flanquart, 6. Yannick Nyanga, 7. Fulgence Ouedraogo, 8. Louis Picamoles, 9. Morgan Parra, 10. Remi Tales, 11. Noa Nakaitaci, 12. Wesley Fofana, 13.Gael Fickou, 14. Sofiane Guitoune, 15. Brico Dulin.

    Au mai jucat: 16. Benjamin Kayser, 18. Nicholas Mas, 20. Damien Chouly, 17. Ben Arous, 21. Rory Kockott.

    În minutul 30, Paulică Ion a primit cartonaşul galben.

    Meciul a fost condus la centru de sud-africanul Jaco Peyper, iar arbitri asistenţi au fost Craig Joubert (Africa de Sud) şi Federico Anselmi (Argentina).

    În următorul meci, România va întâlni Irlanda, duminică, tot la Londra.

  • Cupa Mondială de rugby: 620 de jucători participă la a opta ediţie, cel mai tânăr are 18 ani

    Dacă va intra în joc, Lobzhanidze, născut la 14 octombrie 1996, va deveni cel mai tânăr rugbist din istoria Cupei Mondiale, depăşind recordul americanului Thretton Palamo, care a jucat cu Africa de Sud în 2007, la 19 ani.

    Pilierul francez Uini Atonio cântăreşte cel mai mult, având 145 de kilograme, în timp ce japonezul Fumiaka Tanaka cântăreşte cel mai puţin: 71 kg. De asemenea, Tanaka este şi cel mai scund, având 1,66 m. Cel mai înalt este irlandezul Devin Toner, cu 2,08 metri.

    Cel mai în vârstă participant la CM de rugby este sud-africanul Victor Matfield, care are 38 de ani şi 129 de zile.

    La Cupa Mondială din Anglia participă şi România, care face parte din grupa D şi va întâlni, pe 23 septembrie, pe Olympic Stadium din Londra, Franţa, vicecampioana mondială, pe 27 septembrie, pe Wembley, Irlanda, deţinătoarea trofeului Six Nations, pe 6 octombrie, la Leicester, echipa Canadei, ultimul meci din grupă urmând să-l susţină pe 11 octombrie, la Exeter, contra Italiei.