BusinessMagazin

Tag: Roxana Petrescu

  • Acesta este ultima ediţie de anul acesta a Business MAGAZIN, o ediţie pe care am construit-o cu mult optimism şi pe care am încercat să o umplem cu veşti bune şi cu oameni care au înţeles că a face bine este o parte din business, nu din discursul de PR

    Acesta este ultima ediţie de anul acesta a Business MAGAZIN, o ediţie pe care am construit-o cu mult optimism şi pe care am încercat să o umplem cu veşti bune şi cu oameni care au înţeles că a face bine este o parte din business, nu din discursul de PR.

    Alături de interviuri, tendinţe şi idei, această ediţie de bine a Business MAGAZIN vă propune un dosar special, o retrospectivă locală şi internaţională a evenimentelor care au transformat anul 2021 într-unul cu adevărat memorabil.

    Dincolo de digitalizare sau hibrid, cuvinte care deja s-au tocit prin nivelul infinit de repetiţii, am căutat personaje inedite care ne-au schimbat viaţa tuturor, citate şi câteva perspective pentru 2022.

    Sperăm să vă inspirăm şi să ne citim cu bine şi la anul (print, online sau social media).

    Roxana Petrescu este editor BM


     

  • Aloo, mai e cineva aici?

    Pentru prima dată, pe primul loc în topul celor mai mari temeri din partea mediului de afaceri este lipsa forţei de muncă. De la industria de energie verde, la zona de servicii, agricultură sau tehnologie, lipsa forţei de muncă este mai îngrijorătoare decât scumpirea utilităţilor, taxele peste noapte sau creşterea costurilor cu materiile prime.

    Mai departe, sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor. În plus, angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total.

    În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească. Înfricoşător, nu?

    Roxana Petrescu, guest editor


     

  • Drum înfundat

    Năvodari, fosta zonă celebră pentru taberele de pe litoralul românesc, a luat amploare din punct de vedere rezidenţial în ultimii cinci ani, când aproape 8.000 de apartamente şi case au fost date în folosinţă. Informaţiile anunţate de dezvoltatori indică alte aproape 3.000 de locuinţe care vor fi gata până la finalul acestui an. Cine a fost însă la o plimbare prin acest nou pol rezidenţial a văzut cocioabe între apartamente de lux, cai lăsaţi la păscut printre bolizi cu sute de cai putere sub capotă şi alte exemple care indică încă o dezvoltare haotică specific românească.

    Mai departe în comuna Chiajna, care cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, Statistica raportează mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri.

    Mai departe, de la informaţiile legate de comunităţi, construcţii, taxe plătite, până la cele legate de energie, încălzire, orice, totul este cuprins de o mare ceaţă.

    Mai departe, mai departe, dar până unde?

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Crizele care vor urma

    În materialul de copertă, Business Magazin trage un semnal de alarmă. IT-ul, industria vedetă a României, este în zorii unui exod de creiere spre Vest.

    Nu este singurul domeniu care se confruntă cu o criză de personal. În energia verde, este necesar un om, direct sau indirect, pentru fiecare MW. România are acum, pe hârtie, în dezvoltare, 30.000 de MW în eoliene şi solare. Găsirea forţei de muncă devine la fel de presantă ca identificarea banilor pentru investiţii.

    Gazele nu ne ajung. În Marea Britanie, fermele se închid forţat pentru că nu îşi mai pot plăti facturile la utilităţi. Rafturile sunt mai goale.

    Producţia de automobile a scăzut cu 50% la nivelul lunii septembrie la puţin peste 29.000 de maşini Dacia şi Ford, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Lipsa de componente este cronică.

    Pe zona de sănătate, atunci CÂND se va termina coşmarul COVID-19, efectele se vor resimţi ani de zile. Nimeni nu iese neatins.

    Becurile viitoarelor crize sunt toate aprinse. Le vede cineva?

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Arşi de vii

     

    Secţiile ATI din trei mari spitale din ţară au luat foc, fără ca nimeni să fie responsabil. Şirul tragediilor din spitalele româneşti a mai adăugat un incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, al treilea ca impact şi ca număr de morţi în mai puţin de un an. De ce nu avem responsabili? Ce a făcut preşedintele Iohannis de la ultima întâlnire cu specialiştii în care a promis soluţii? Nimic.

     

    14.11.2020
    Incendiu la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ. Bilanţul tragediei: 15 pacienţi decedaţi.

    22.11.2020
    Incendiu la spitalul CFR din Cluj-Napoca

    25.12.2020
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi. 18 pacienţi au fost evacuaţi, iar un bărbat de 33 de ani a decedat.

    2.01.2021
    Incendiu la secţia de psihiatrie a Spitalului Municipal Roman

    5.01.2021
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Gătaia din Timiş

    29.01.2021
    Incendiu la Spitalul Matei Balş din Bucureşti. Bilanţul tragediei: 20 pacienţi decedaţi.

    21.02.2021
    Incendiu Spitalul Marius Nasta din Bucureşti

    8.03.2021
    Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Psihiatrie din Craiova

    21.04.2021
    Incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Slatina

    9.05.2021
    Fum la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti

    22.06.2021
    Incendiu la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi

    24.07.2021
    Un incendiu a avut loc la Spitalului Judeţean Constanţa

    11.09.2021
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Vulcan, judeţul Braşov

    1.10.2021
    Incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa. Bilanţul tragediei: 7 pacienţi decedaţi.

    Roxana Petrescu, guest editor


     

  • Cele mai importante evenimente ale săptămânii care a trecut

    În 2020, cheltuielile oamenilor pe zona de home & deco au explodat. Valurile de solidaritate pentru mici antreprenori locali au urmat. Fiecare acasă la el, înconjurat de noile decoraţiuni interioare, era solidar cu fel şi fel de mici afaceri. Împreună aveam să trecem de pandemie, chiar dacă eram separaţi şi speriaţi.

    Apoi, ne-am relaxat. Nu noi, autorităţile. Pandemia fusese înfrântă, undeva prin vara lui 2021. Era şi păcat să nu fie aşa. Centrele de vaccinare nu erau pline, dar Vama era. Cine spune că Vama nu mai e ce-a fost habar nu are ce a fost Vama şi ce a ajuns. În timp ce italienii, elveţienii şi tot vestul Europei introduceau certificatul verde pentru accesul oriunde, ei, nu noi, erau relaxaţi, precupaţi de algeri, de altele.

    Acum însă, vânzările de home&deco s-au prăbuşit. În timp ce prin declaraţii pandemia a fost învinsă, în realitate îmbolnăvirile au trecut de pragul de 11.000, record. Românii, printre liderii lumii. Apa caldă nu mai este, că a venit toamna. Facturile s-au dublat. Banii pentru susţinerea antreprenorilor locali s-au dus pe medicamente, tratamente, înmormântări. Ne prefacem că nu vedem inflaţia.

    „Oamenii nu mai sunt curioşi, boomul a trecut. Ne aşteaptă un an foarte complicat”, îmi spunea un antreprenor recent. Noroc că urmează perioada sărbătorilor de iarnă.

    Colindele vor mai atenua zgomotul ambulanţelor.

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Evenimentele care contează

    Cu deschiderea unei noi fabrici Prada în România şi cu preşedintele invitându-ne la golf, avem impresia că totul merge de minune. Numai că oamenii care lucrează la genţile Prada de 2.500 euro au salarii de 250 de euro, iar singurul golf pe care mulţi dintre noi şi-l pot permite este celebrul model de la VW.

    În rest, rămâne cum am stabilit. Energia se scumpeşte, gazul se dublează, mâncarea se scumpeşte. Dar la ora tipăririi acestei reviste, problema cea mai „gravă” a României îşi va fi găsit soluţia: alegerile din PNL, care au blocat o ţară întreagă, se vor fi terminat.

    Între timp, încercaţi să nu faceţi vreo daună, din neatenţia provocată de diferitele bucurii ale traiului în România, pentru că desigur aţi aflat de falimentul City, liderul pieţei asigurărilor. Ce nu ştiaţi este că venitul lui Nicu Marcu, preşedintele ASF, entitatea de stat (devine amuzant cum statul efectiv înseamnă stat în România) care veghează asupra pieţei asigurărilor, este de peste 13.000 de euro pe lună. Cum şi din ce bani?

    Păi de ce credeţi totuşi că unii joacă golf iar alţii, mulţi, vânează oferte de Golf second-hand pe OLX?

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Evenimentele care contează

    Toate semnalele arată că venirea toamnei poate genera dificultăţi economice mari.

    Pe lângă creşterea iminentă a facturilor la energie, dar şi într-un context în care autorităţile susţin că numărul de cazuri COVID-19 va creşte odată cu începerea şcolilor, România fiind deja în valul patru al pandemiei, septembrie mai vine cu un semnal prost pentru finalul anului 2021: istoric este cea mai slabă lună din an pentru Bursa de la Bucureşti.

    Astfel prin prisma indicelui principal BET, Bursa de la Bucureşti s-a depreciat cu 0,29% în medie în fiecare lună septembrie din 1997 încoace, adică de la înfiinţarea indicelui, cel mai probabil pe fondul continuării perioadei de vacanţă care duce la un nivel ridicat de volatilitate, dar şi ca urmare a sezonului de raportări financiare aferente primului semestru al anului.

    Becurile roşii clipesc toate, dar le vede cineva?

    Roxana Petrescu, guest editor

  • Evenimentele care contează

    Recent am aflat că premierul Florin Cîţu nu ştie cât costă o pâine. Mai departe, faptul că premierul încurcă certificatele verzi cu cele de emisii nu poate fi catalogat ca o greşeală foarte mare, dar că abia în august îşi cheamă echipa pentru a vedea de ce se scumpeşte energia este o reacţie destul de întârziată.

    Mai departe, noul ministru de finanţe nu ştie cât e inflaţia şi trăieşte o uluială ghiduşă atunci când află care este de fapt nivelul salariului minim din România. Ce să vezi? Suntem săraci.  În Bucureşti, în ultimul an, s-a modernizat doar 0,9% din totalul conductelor din reţeaua termică a capitalei. Deşi Termoenergetica este firma care gestionează această infrastructură, vina este a Primăriei, nu a companiei deţinută de Consiliul General. Termoenergetica este o creaţie din vremea Gabrielei Firea, dar este ocrotită acum şi de primarul Nicuşor Dan. Cine să-şi mai amintească?

    Problema pentru toţi cei care conduc este că din această amnezie naţională, unii se mai şi trezesc, cei care ştiu cât costă o pâine. Mai mult, duşurile reci care vor veni în această iarnă, şi vor veni, îi vor mai ajuta pe câţiva să-şi revină din euforia schimbării adusă de alegerile de anul trecut. Dar asta ştiţi şi dumnevoastră, sigur, că un sfert de mandat s-a consumat. Pe nimic.

     

     

     


     

  • Roxana Petrescu, guest editor: În timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final

    Scumpirile accelerate şi problemele pe marile lanţuri industriale de aprovizionare anunţă o toamnă şi o iarnă fără precedent de costisitoare, impactul real al crizei de anul trecut abia acum arătându-şi colţii.

    Astfel, rata anuală a inflaţiei a accelerat în luna iulie la 5%, în timp ce faţă de iunie 2021 preţurile s-au majorat cu 1%, potrivit datelor publicate de INS. În luna iunie inflaţia era de 3,94% iar în mai a fost 3,75%. Cele mai mari creşteri de preţ, faţă de iulie 2020 au fost la energie electrică (25%), gaze (20%), combustibili (13%), ulei comestibil (18%), carne de peşte (5,7%), servicii poştale (5%), brânză (5%), fasole, margarină (cca5%), pâine (4,5%).

    Blocajele de pe lanţurile de aprovizionare duc la costuri de transport aproape nesustenabile pentru businessuri care funcţionează la nivel global. Energia şi gazul natural sunt mai scumpe ca niciodată.

    Între timp, pe plan local mesajul este că scumpirile fără precedent vin pe fondul unei cereri fără precedent, ajutată desigur de măsurile luate de actualul guvern, nicidecum de distorisiuni globale.

    Problema este că în timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final.