Razvan crede ca preocuparea studentilor trebuie sa fie studiul
si mai putin metodele prin care sa se intretina
Absolvirea unei facultati nu mai e demult un obstacol in calea
elevului de a 12-a, dar trecerea prin facultate fara a aloca
suficient timp materiilor de interes sau profesorilor care au mai
multe de oferit poate fi paguboasa. Si totusi se intampla in foarte
multe cazuri, cat timp intretinerea e din ce in ce mai scumpa, iar
studentii se vad nevoiti sa ajunga la universitate doar in sesiune
si in rest sa faca rost de bani. Parintii trimit tot mai putini
bani, iar presiunea angajarii inca din studentie e din ce in ce mai
mare. Macar la nivel teoretic, studentului ar trebui sa i se
permita o viata decenta in care sa aiba suficient timp sa studieze
domeniul in care a ales sa se pregateasca, sa aiba o cazare decenta
si, in cazurile nefericite, sa i se subventioneze de catre
autoritati eventualele lipsuri. Cei 2-300 de lei care i se ofera
lunar ca bursa sociala sau de studiu abia reusesc sa achite numai o
parte din chirie, fara sa mai amintim de mancare sau taxele anuale
de scolarizare care ajung la unele universitati chiar si la 2000 de
euro anual.
Desi invatamantul superior reuseste sa asigure cunostinte
practice (care sa poata fi folosite cu adevarat in exercitarea
profesiei) doar intr-un numar limitat de domenii, studentul trebuie
sa aiba totusi o idee despre ceea ce inseamna studentie. Cu
studiile pe de-o parte, cu distractia pe cealalta parte.
El se poate dezvolta pe plan personal pe durata vietii
universitare, autoeducandu-se prin interactiunea cu studentii si
profesorii si cu regulile scrise si nescrise ale facultatii. Mediul
universitar contribuie la cultivarea unui comportament social
civilizat si la formarea unui limbaj specializat domeniului in care
se realizeaza pregatirea. Desi intens teoretizat in multiple
specializari, bagajul de cunostinte acumulat pe bancile scolii
poate veni ca un ajutor dupa ce absolventul reuseste sa dobandeasca
experienta profesionala la primele locuri de munca.
Iar faptul ca studentii se vad nevoiti sa lucreze inca de pe
bancile scolii si, deci, sa renunte la o parte din ceea ce numim
“viata de student” nu e deloc un lucru rau. Intrebarea e cati
dintre cei care reusesc totusi sa obtina un job (ei se pot
considera norocosi, sarcina nefiind deloc usoara in perioada
aceasta) lucreaza in domeniul in care se pregatesc si sunt
pasionati de ceea ce fac. Si mai ales cati dintre ei nu se mai uita
la job, ci numai la banii care la finele lunii raman totusi cei
care platesc chiria?
Roxana considera ca studentii trebuie sa invete sa se intretina
singuri inca din timpul scolii
Atunci cand se angajeaza, unui tanar i se cere, de cele mai
multe ori, sa aiba in spate o experienta. Daca nu s-ar angaja in
timpul facultatii ar intampina dificultati in gasirea unui job,
deoarece sistemul de invatamant romanesc se bazeaza mai mult pe
teorie decat pe practica. As putea spune chiar ca practica lipseste
cu desavarsire in unele facultati.
Asadar daca lucreaza din timpul facultatii are mai multe sanse
sa evolueze pe plan profesional la o varsta mult mai frageda.
In plus, un job pe timpul facultatii l-ar ajuta sa asimileze
mult mai usor ceea ce invata la scoala. Spre exemplu, un student
care este la Academia de Studii Economice ar aprofunda mult mai
bine cunostiintele capatate la facultate daca ar lucra intr-o
banca, chiar si pe postul de operator in call center.
Un alt motiv pentru care studentii ar trebui sa se intretina
singuri este acela ca invata sa fie mai responsabili. Astfel
intampina problemele vietii si invata cum sa-si dramuiasca banii.
In plus, acestia nu mai sunt nevoiti sa ceara bani parintilor de
fiecare data cand vor sa iasa la un suc cu prietenii, sa mearga in
club sau sa isi cumpere haine.
Problema actuala este data de faptul ca cea mai mare parte din
studenti intampina obstacole in gasirea unui job care are legatura
cu ceea ce studiaza in facultate. O alta problema este aceea ca in
unele cazuri acestia au mult prea multe cursuri si nu se pot
angaja.