BusinessMagazin

Tag: roubini

  • Roubini: Piaţa bursieră se amăgeşte, economia nu se va recupera rapid, vine o vară de proteste

    Economistul american Nouriel Roubini nu crede că economia globală se va recupera rapid şi consideră că situaţia gravă va produce o vară de proteste în Statele Unite şi o perioadă foarte dificilă pentru Europa, conform unui inteviu acordat revistei Der Spiegel. 

    Roubini spune că actuala criză depăşeşte Marea Depresiune din anii 1930, economia mondială s-a prăbuşit în câteva săptămâni, şi numai în Statele Unite peste 40 de milioane de oameni sunt şomeri.

    Economistul nu crede într-o recuperare în formă de V, în ciuda pachetelor uriaşe de stimulare economică, iar o eveentuală creştere în a doua jumătate a anului va fi o amăgire. „Economia a scăzut atât de abrupt încât este practic inevitabil că va reveni la un moment dat. Dar asta nu va compensa în niciun fel accidentul. Chiar la sfârşitul anului 2021, economia Statelor Unite va fi în continuare sub nivelul de la începutul anului 2020….Şi rata şomajului se va reduce la 16 sau 17 la sută – în timpul crizei financiare a fost de doar 10 la sută. Crearea de locuri de muncă în luna mai a fost de numai 2,4 milioane după ce 42 de milioane şi-au pierdut locurile de muncă în ultimele luni. Iar rata şomajului real este mult mai mare decât cea măsurată oficial”.

    Roubini spune că piaţa bursieră se amăgeşte. „Investitorii pariază că vor exista noi pachete de stimulare economică şi o recuperare a profiturilor în formă de V. Dar pentru oamenii de aici din SUA, asta nu înseamnă nimic”.

    Economistul spune că marile corporaţii, băncile şi companiile din tehnologie vor supravieţui crizei, cu ajutorul statului, pentru că vor face concedieri, vor reduce costurile şi, în final, vor avea şi mai multă putere pe piaţă decât înainte. Dar companiile mici şi mijlocii vor falimenta. „Estimez că fiecare al doilea restaurant din New York va trebui să se închidă, dar McDonald’s va supravieţui”.

    Romubinia vorbit de un studiu realizat de Rezerva Federală, conform căruia 40% dintre americani nu au 400 de dolari în numerar pentru a fi pregătiţi pentru situaţii de urgenţă. „Acum avem această urgenţă. Sistemul este bolnav, iar oamenii ies în stradă din această cauză”.

    „În zona în care locuiesc, Bowery din Manhattan, trei sferturi dintre manifestanţi sunt albi. Mulţi dintre ei sunt tineri şi aparţin „Precariatului” urban, noua clasă care a înlocuit clasa muncitoare tradiţională în economiile avansate. Precariatul este format din lucrători temporari, freelanceri, oameni care lucrează cu ora, chiar dacă de multe ori au diplome universitare. Cei care nu au un loc de muncă regulat cu normă întreagă nu mai primesc ajutor de stat după trei luni. Aceşti oameni nu îşi mai pot plăti chiria şi facturile de telefon, iar electricitatea şi apa le sunt tăiate. Va fi o vară lungă şi fierbinte”, a spus economistul.

    Roubini spune că globalizarea a menţinut costurile forţei de muncă şi de producţie scăzute ani buni, din cauza celor 2,5 miliarde de lucrători ieftini din India şi China. Dar globalizarea a trecut de punctul maxim după criza financiară, iar pandemia a intensificat tendinţa. „Asistăm la renaţionalizare, dezintegrarea lanţurilor de aprovizionare, un conflict comercial între China şi SUA”.

    Iar preţurile vor creşte, spune Roubini, care oferă exemplul tehnologiei 5G: Nokia şi Ericsson sunt cu 30% mai scumpe şi cu 20% mai puţin eficiente decât Huawei. „Aşadar, dacă o ţară decide împotriva Huawei pentru extinderea 5G, existând motive întemeiate legate de securitate, preţurile a tot felul de produse finale, de la serviciile 5G până la prăjitoarele şi cuptoarele cu microunde cu cipuri 5G, vor creşte automat. Şi asta duce în cele din urmă la inflaţie”.

  • “Dr. Doom” critică dur Bitcoin, pe care o califică drept schemă Ponzi şi investiţie proastă

    “Bitcoin nu este o monedă. Este o schemă Ponzi şi un bun conductor pentru activităţi infracţionale sau ilegale. Şi nu este sigură, având în vedere că a fost ţinta unor atacuri informatice”, a comentat economistul, potrivit CNBC.

    El a subliniat că Bitcoin nu reprezintă o investiţie bună deoarece nu există active importante denominate în această monedă, iar cotaţia în raport cu valutele reale este extrem de volatilă.

    “Fanii Bitcoin sunt precum fanii aurului, fanatici care vorbesc aproape religios despre monedă şi au viziuni paranoice, conspiraţioniste despre dolar”, a continuat Roubini.

    Bitcoin, o monedă electronică nereglementată, a fost atât criticată, cât şi lăudată de politicieni, bancheri, analişti şi alţi comentatori.

    Moneda şi-a făcut loc în prim-planul agendei publice în primăvara anului trecut şi a depăşit în noiembrie pragul de 1.000 de dolari pe unitate, după un val de investiţii generat parţial de creşterea interesului fondurilor de capital de risc.

    În ultima peiroadă, interesul general al investitorilor pentru Bitcoin a fost erodat de măsurile adoptate de China pentru de restricţionarea utilizării monedei şi de prăbuşirea bursei Mt.Gox, cea mai mare platformă de tranzacţionare a monedei virtuale.

    Bitcoin este susţinută de nume mari din business, precum miliardarul Richard Branson sau fraţii Winklevoss, dar a fost criticată în repetate rânduri pentru că ar facilita spălarea de bani, tranzacţiile cu bunuri sau servicii ilegale şi finanţarea terorismului.

  • Guvernul Ungariei dă vina pe Roubini pentru deprecierea forintului

    Investitorii de pe piaţa financiară speculează împotriva forintului în urma recomandărilor analistului Nouriel Roubini, motiv pentru care moneda ungară se depreciază semnificativ faţă de euro, potrivit Ministerului Economiei de la Budapesta. “Nouriel Roubini, unul dintre cei mai influenţi analişti financiari din lume, a recomandat într-o notă pentru investitori asumarea unei poziţii short (de vânzare) pe forint. Se pare că speculatorii au urmat sfatul şi au început atacul asupra forintului”, spune Ministerul Economiei, citat de Wall Street Journal.

    Mai multe pe zf.ro

  • Băşcălia finanţiştilor: Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei? (FOTO)

    Finlanda, una dintre ţările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculaţii despre o posibilă ieşire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv faţă de Germania în privinţa modului de înţelegere a solidarităţii europene. Sâmbătă şi duminică au loc discuţii noi între Finlanda şi Spania, în care partea finlandeză, susţinută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garaţii colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.

    “Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situaţie foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape şi mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăşi acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanţii colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieşirea Finlandei din zona euro.

    “Ce fel de garanţii colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiţii QAM şi copreşedinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.

    “Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-şi fiii’”, răspunde Nouriel Roubini.

    “De fapt, comparaţia cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci şi pentru toate ţările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter şi o poză cu tabloul respectiv.

    Nu e prima oară când Finlanda procedează aşa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia şi Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) şi a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piaţa primară sau secundară obligaţiuni de stat, spre a ajuta astfel ţările îndatorate să poată obţine bani mai ieftin decât de pe fieţele financiare, dar şi că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească şi mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanţii colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.

    Finlanda, Germania, Olanda şi Luxemburg sunt singurele ţări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.

  • Roubini: Berlusconi şi puternice interese de afaceri din Italia vor revenirea ţării la liră

    “Berlusconi a afirmat că «nu este o blasfemie să ieşi din zona euro», semnalând că el şi partidul său, împreună cu puternice interese de afaceri, vor revenirea la liră”, a postat Roubini pe Twitter, potrivit cotidianului britanic The Guardian. Italia ar trebui să ia în calcul părăsirea zonei euro dacă Germania nu acceptă ca Banca Centrală Europeană (BCE) să garanteze datoria suverană a statelor şi să tipărească bani pentru a susţine economia, a afirmat Berlusconi. “Ieşirea din zona euro nu este o blasfemie”, a scris Berlusconi pe pagina sa de Facebook.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • ALEGERI GRECIA: De ce toarnă apă rece Nouriel Roubini peste entuziasmul Europei

    “Grecia către lume: Da, noi putem (să împingem problema mai departe)! Până când o să ajungă avalanşă şi o să dea într-un zid!” scris Roubini, parafrazând ironic sloganul “Yes, we can” al campaniei lui Barack Obama. “În 6-12 luni de zile, guvernul format de Noua Democraţie şi PASOK va cădea, pentru că economia va intra în depresiune. Pe urmă vor fi alte alegeri, Syriza va câştiga şi va avea loc Grexit” (ieşirea Greciei din zona euro).

    Luni, Antonis Samaras a început deja discuţii cu socialiştii de la PASOK şi cu alte partide mai mici pentru formarea unei coaliţii de guvernământ. Noua Democraţie a câştigat alegerile cu 29,66% din voturi, depăşind Syriza, partidul stângii radicale, care a obţinut 26,89%, şi PASOK, fostul partid de guvernământ, care a adunat 12,28%, conform publicatiei Kathimerini.

    Cancelarul german Angela Merkel, aflată la reuniunea G20 de la Los Cabos, în Mexic, l-a sunat pe Samaras să-l felicite pentru victoria Noii Democraţii pentru victorie, iar şeful Consiliului European, Herman van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au difuzat o declaraţie comună în care îşi afirmă susţinerea pentru Grecia ca “membră a familiei UE şi a zonei euro” şi îşi exprimă speranţa că noul guvern va fi format repede.

    Roubini este un vechi critic al lui Antonis Samaras, liderul formaţiunii câştigătoare a alegerilor, partidul de dreapta Noua Democraţie. În noiembrie anul trecut, pe când Noua Democraţie era în opoziţie, Roubini deplângea ipocrizia lui Samaras, care a făcut toate eforturile posibile să dea jos guvernul Papandreou şi a cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou, fostul premier al PASOK.

    “Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirma atunci Roubini. Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionat de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

    Citiţi aici despre ce poate face Grecia ca să-şi redreseze economia

    Alegerile din Grecia au avut un efect relativ scurt asupra pieţelor financiare, care în primele ore ale zilei de luni au crescut. Moneda euro a crescut şi ea cu 0,5% faţă de vineri în tranzacţiile din Asia, la 1,2748 dolari. Ulterior însă, pieţele s-au concentrat din nou asupra problemelor din Spania şi Italia, ducând randamentele obligaţiunilor pe 10 ani ale Spaniei peste pragul critic de 7%, la 7,08%, iar pe cele ale obligaţiunilor Italiei la 6,05%, conform Dow Jones.

    Citiţi aici despre situaţia Spaniei

    O interpretare a recăderii pieţelor, conform unui analist de la Commerzbank, este că rezultatul alegerilor din Grecia ar putea duce la o oarecare delăsare a liderilor europeni, care nu mai sunt stimulaţi să ajungă la “o soluţie îndrăzneaţă” cu ocazia Consiliului European din 28 iunie. indiferent ce ar înţelege analiştii prin “soluţie îndrăzneaţă”, liderii europeni au dat de înţeles, înainte de votul de duminică al grecilor, că dacă electoratul votează cu partidele favorabile acordurilor cu creditorii externi, criteriile pentru acordarea pe viitor a finanţării pentru Atena ar putea fi relaxate.

    După Nouriel Roubini, alegerile din Grecia sunt doar un fenomen marginal, fiindcă problema de bază acum pentru zona euro e că Spania şi Italia îşi vor pierde accesul la finanţare de pe piaţă şi vor cere ajutor de la FMI, UE şi BCE. Economistul american recapitulează ce s-a întâmplat din 2010 încoace şi continuă previziunile: “Efectul de domino: Grecia, Irlanda, Portugalia. În curând Ciprul. Apoi Spania. Apoi Italia, dacă Spania cade. În cele din urmă, Franţa…?”

  • Soluţiile lui Roubini pentru susţinerea economiei europene

    În Germania, guvernul ar trebui să ofere stimulente cetăţenilor pentru a-şi petrece vacanţa în ţări din sudul continentului, afectate de criză, ajutând la recuperarea acestora, a afirmat Roubini într-un interviu pentru Bild, citat de CNBC.

    Unii lideri ai statelor europene şi-au schimbat deja retorica de la austeritate la creştere pentru că majorările de taxe şi reducerile cheltuielilor guvernamentale au exacerbat dificultăţile economice, generând recesiuni puternice în ţări din zona euro. Germania insistă, încă, asupra austerităţii ca modalitate de a aduce sub control deficitele bugetare ale statelor din UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roubini: Portugalia va restructura şi ea datoriile şi va părăsi, cu Grecia, zona euro

    Grecia a obţinut acordul a suficienţi investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului pentru a derula o restructurare a datoriei suverane, în urma căreia datoria ţării va fi redusă cu circa 100 de miliarde de euro. În zona euro există mai multe ţări cu probleme, inclusiv Italia şi Spania, dar Portugalia este cea mai slabă dintre ele, consideră Roubini. Restructurarea datoriei Greciei, prea mare pentru a mai putea fi plătită, este “pe ansamblu pozitivă”, afirmă Roubini.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Frica de viitor, văzută de la Davos

    Un interviu cu Anya Schiffrin, soţia economistului Joseph Stiglitz, publicat de Reuters cu câteva zile înainte de începerea reuniunii anuale de la Davos, a fixat într-o cheie uşor tabloidă reflecţiile ulterioare pe marginea utilităţii Forumului Economic Mondial: “nevestele de la Davos” sunt preocupate să-şi ia cu ele creme hidratante ca să facă faţă aerului de munte, tinerele nou-venite sunt mai înclinate să poarte tocuri înalte decât cizme antiderapante şi în general toată lumea bârfeşte discret despre beţiile şi aventurile nocturne ale onorabililor invitaţi la Forum de sex masculin.

    Anya Schiffrin aprecia că Forumul e mai interesant în perioadele de revolte sociale, aşa încât anul acesta vor fi multe sesiuni despre protestele Occupy sau despre “primăvara arabă”; cu tâlc, soţia lui Stiglitz rememora însă o intervenţie de acum câţiva ani a unui participant la o sesiune despre încălzirea globală, care spunea că schimbarea climei are şi o parte bună pentru afaceri, fiindcă face mai uşoară forarea după petrol sub gheţari. În fine, zicea ea, “anul acesta vom vedea mai mulţi şefi de state cu vederi conservatoare, din moment ce aşa de puţine guverne democratice au supravieţuit alegerilor şi turbulenţelor din 2011”.

    Ironia doamnei trimitea la un cinism latent al participanţilor la Forum, fie ei manageri, bancheri, analişti sau politicieni, cinism care s-a simţit încă dinainte ca lucrările să înceapă oficial. George Soros şi Nouriel Roubini s-au grăbit să revină în primplan cu previziuni catastrofice, în funcţie de obsesiile şi de interesele financiare ale fiecăruia (Soros: vine un război sau măcar o serie de tulburări sociale; Roubini: BCE trebuie să tipărească urgent bani, UE trebuie să accepte falimentul Greciei), iar preşedintele Goldman Sachs, Gary Cohn, a dezavuat îngrijorat ideea de impunere a unei taxe globale asupra tranzacţiilor financiare, ameninţând că efectul ei ar fi părăsirea Europei de marile grupuri bancare şi scumpirea serviciilor financiare pentru clienţi.

    Instituirea taxei, pe care liderii Europei continentale se luptă s-o impună în 2013 pentru a descuraja tranzacţiile riscante şi a recupera o parte din banii cheltuiţi cu susţinerea băncilor, ar însemna, după Cohn, ca băncile cuminţi gen Goldman Sachs să abandoneze o serie de activităţi speculative cu grad mare de risc (şi cu câştiguri mari) în favoarea fondurilor speculative şi a “sectorului bancar gri”, pentru că “riscul va migra de la sectorul bancar reglementat spre cel opac, nereglementat”. Să admitem totuşi că nu era treaba lui Cohn să propună statelor o egalizare a terenului de luptă, printr-o extindere a reglementărilor şi asupra fondurilor speculative (chit că ideea e vehiculată încă de prin 2002, când The Economist trăgea semnale de alarmă asupra pericolului ca “sectorul opac, nereglementat” să provoace o criză de sistem).

    Ideea avea să fie reluată aproape imediat la Forum de premierul britanic David Cameron, care a proclamat că introducerea taxei pe tranzacţiile financiare, tocmai când Europa se luptă să se menţină pe creştere economică, e “pur şi simplu o nebunie” ce va costa pierderea a mii de locuri de muncă (cert e că în City s-ar pierde într-adevăr destule). Nu doar taxa l-a enervat însă pe Cameron, ci birocraţia şi mulţimea de reglementări ale pieţei muncii şi ale comerţului din UE “impuse în numele protecţiei sociale”, tocmai când Uniunea are nevoie de locuri de muncă şi de capacitate de adaptare, ca să facă faţă concurenţei americane şi asiatice.

    Explicaţia lui pentru faptul că zona euro, ca nucleu al UE, a pierdut teren în această concurenţă e că nu s-a format ca o uniune monetară sănătoasă, cu o bancă centrală care să susţină toată arhitectura financiară şi o bază de transferuri fiscale şi de instrumente de datorie comune. “Nu că zona euro nu le-ar avea pe toate acestea; problema e că nu are niciuna”, a spus Cameron, în râsetele sălii.

  • Roubini: Economia Chinei va încetini semnificativ în acest an

    “În acest an va avea loc o încetinire semnificativă a creşterii economice. Piaţa imobiliară încetineşte, ca şi creşterea exporturilor. Dacă nu fac ceva, stimulente monetare şi de creditare, există riscul ca avansul să încetinească mult sub 8%”, a afirmat Roubini, cofondator al companiei de consultanţă Roubini Global Economics, citat de Bloomberg. PIB-ul Chinei a crescut cu 9,2% anul trecut, cel mai lent ritm consemnat din 2002, din cauza calmării pieţei imobiliare şi a crizei datoriilor din Europa care a erodat cererea pentru exporturi.

    Mai multe pe mediafax.ro