BusinessMagazin

Tag: rosii

  • Cât de stropite sunt roşiile de la piaţă. Ce valori au înregistrat pesticidele

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în pieţe şi la locul de producţie (sere şi solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roşii de la producătorii înscrişi în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calităţii acestora, în special pentru a determina eventuala prezenţă a reziduurilor de pesticide.

    În urma verificărilor efectuate până la data de 13 iunie 2019, ministerul apreciază că tomatele aflate pe piaţă sunt sigure pentru consum şi nu s-au depistat depăşiri ale reziduurilor de pesticide peste limita maxima admisă.

    A fost prelevat un număr de 329 probe, din mai multe judeţe din ţară, din care 243 au fost analizate, iar 86 sunt în lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de sigure pentru consum sunt ROŞIILE româneşti aflate pe piaţă. Anunţul Ministerului Agriculturii la început de sezon

    Aceste rezultate demonstrează că producătorii agricoli respectă recomandările inspectorilor fitosanitari, susţine ministerul. Autoritatea Naţională Fitosanitară efectuează în această perioadă controale în pieţe şi la locul de producţie (sere şi solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roşii de la producătorii înscrişi în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calităţii acestora, în special pentru a determina eventuala prezenţă a reziduurilor de pesticide.

    De la ieşirea pe piaţă a primelor tomate obţinute prin Program, inspectorii fitosanitari ai Autorităţii Naţionale Fitosanitare au prelevat probe pe care le-au transmis pentru analize la cele două laboratoare acreditate, respectiv Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale Bucureşti şi Laboratorul Zonal pentru Determinarea Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale Mureş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au apărut primele roşii româneşti din acest an. Cu ce preţ se vinde kilogramul

    Fermierii din zona Matca au scos pe piaţă primele roşii. Deşi se aşteptau să vândă cu preţuri mai mari, intermediarii care ajung în piaţa en-gros din localitate nu vor să ofere preţuri de trufanda pentru legumele româneşti.

    Cu toate acestea, preţurile se schimbă de la o zi la alta, pe măsură ce pe piaţă apar noi cantităţi. Dacă la mijlocul săptămânii trecute preţul roşiilor era 9 lei/kg, luni acestea se vindeau cu 7 lei/kg.

    „Astăzi, la noi în piaţă roşiile s-au vândut cu 7 lei, dar, de la zi la zi, preţurile diferă. Depinde de câtă marfă este. Acum este puţină şi preţurile se menţin încă mari. Sunt primele recolte de roşii. Peste câteva zile o să ies şi eu cu prima recoltă de roşii din acest an”, a spus legumicultorul Costică Chicoş.

    Pe 25 februarie, familia Dragomir a plantat în solar 8.000 de răsaduri de roşii. Timp de aproape trei luni, zi şi noapte, legumicultorii au încălzit solariile pentru a asigura temperatura optimă.

    „Cheltuielile cu încălzirea se ridică la aproape 20.000 de lei. Acum, roşiile s-au copt şi sper să obţin o producţie de 3 kilograme pe fiecare plantă. Au fost temperaturi scăzute şi umezeală ridicată în pământ, sperăm ca plantele să nu fie afectate de mucegai”, a declarat fermierul.

    Legumicultorii din Matca îşi vând produsele în piaţa din localitate, locul în care ajung TIR-uri din toată ţara. Producătorii locali urmăresc cu interes evoluţia preţurilor, deoarece mulţi dintre ei încă aşteaptă prima recoltă a anului.

    „Eu am plantat în seră 3.500 de fire de roşii. Peste o săptămână o să ies pe piaţă cu prima producţie din acest an. Estimez o recoltă de trei kilograme la fiecare plantă. Sunt legumicultori care au plantat mai devreme şi acum au ieşit cu roşiile pe piaţă. Sunt puţini acum. În prima zi s-au vândut cu 10 lei, însă preţul a coborât la 7 lei”, a spus agricultorul Joni Filimon.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce sunt pantofii Louboutin atât de scumpi: Unele perechi ajung până la 6.000 de dolari

    Pantofii cu talpă roşii de la Christian Louboutin au devenit iconici. Beyonce a purtat o pereche personalizată de cizme pentru performanţa ei de la Coachella, iar Cardi B a purtat o pereche de pantofi Louboutin în videoclipul său muzical “Bodak Yellow”, conform Business Insider.

    Pe lângă costurile de producţie şi utilizarea materialelor scumpe, încălţămintea produsă de Louboutin reprezintă un simbol al statutului. Christian Louboutin a avut ideea tălpilor roşii în 1993, când o angajată îşi picta unghiile roşii. Louboutin a luat sticla şi a pictat tălpile unui pantof prototip.

    În 2013, când New York Times l-a întrebat pe Louboutin de ce pantofii lui sunt atât de scumpi, el a acuzat costurile de producţie. Louboutin a spus: “Este scump să faci pantofi în Europa”.
    Francezul a adăugat că din 2008 până în 2013 costurile de producţie ale companiei sale s-au dublat, pe măsură ce euro s-a consolidat faţă de dolar, iar concurenţa a crescut pentru materialele de calitate din fabricile din Asia.

    David Mesquita, co-proprietarul Leather Spa, spune că măiestria joacă un rol important în eticheta preţului ridicat al încălţămintei. Compania sa lucrează direct cu Louboutin pentru a-şi repara pantofii, vopsind şi înlocuind tălpile roşii.

    „Există o mulţime de lucruri care intră în designul unui pantof şi al fabricarea lui. Cel mai important, cred, este cel care îl proiectează, cine îl fabrică şi, de asemenea, ce materiale folosesc pentru a face pantofii. Fie că vorbeşti despre pene, pietre sau materiale exotice, este atât de multă atenţie la detalii care e depusă în fabricarea şi proiectarea pantofilor lor”, a spus David Mesquita.

     

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

     Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.
     
    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.
    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoare.ro
     
    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.
     
    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu.
     
    Intrebat e moderatorii emisiunii, Ciprian Voin si Petre Nicoara, care este raportul dintre produsele naturale si cele vopsite din magazine, rectorul USAMVB a precizat ca cele provenite de pe piata autohtona nu depsesc 20 de procente.
     
    „Va spun un procent in linii mari. Suntem, in ceea ce priveste producerea de legume si fructe care vin de pe piata autohtona, cu 70-80 la suta mai putin fata de ceea ce era in trecut. Nu trebuie sa fim nostalgici„, a declarat profesorul Cosmin Popescu.
     
    Rectorul a dezvaluit si faptul ca in aceasta perioada, specialisti ai Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului lucreaza la o analiza a pietei in judetul Timis, analiza care va sta la baza unei viitoare strategii care sa aduca taranul producator mai aproape de consumator.
     
    „Colegii mei de la Facultatile de Agricultura si Horticultura lucreaza la o analiza pentru Consiliul Judetean, la nivelul Timisului, Analiza sectorului de legume-fructe in judetul Timis. Pentru ca acum lipseste acea veriga intre consumator si micul producator. Noi vrem sa cream acea strategie prin care vrem sa aducem taranul producator la un depozit, de unde lanturile de magazine sa se aprovizioneze in mod continuu, cum se intampla in foarte multe tari.
     

  • Puşcă cu bani, o casă îmbrăcată în aur şi maşini fuchsia: aşa arată viaţa copiilor bogaţi ai Nigeriei FOTO

    Copiii bogaţi ai Instagramului, care nu dezămagesc atunci când vine vorba de a-şi expune averea fabuloasă pe social media, nu mai provin doar din Marea Britanie, SUA sau Rusia. Mai nou, avioanele private, hainele de designer şi vacanţele exotice sunt etalate pe Instagram şi de copiii Africii, mai exact ai Nigeriei, cea mai puternică economie a continentului negru.

    Emeka Okonkwo, cunoscut ca E-money, este cel mai tânăr miliardar nigerian, ce deţine diverse proprietăţi şi afaceri cu petrol şi gaze, precum şi propria sa casă de discuri. De asemenea, casele sale sunt împodobite de mobilier luxos şi poleit cu aur, iar la petreceri se prezintă cu un accesoriu neobişnuit: o puşcă ce aruncă bani în loc de gloanţe. Un video recent arată cum miliardarul nigerian „împuşcă” cu 2.500 de lire în timpul unei nunţi.

    Rapper-ul si designerul Bayo Adewale aka Bnaira este, de asemenea, obişnuit să arunce cu bani la petreceri. Acesta este cunoscut pentru dragostea sa faţă de maşinile luxoase roşii,  cu care nu ezita să se afişeze în timp ce studia la Universitatea din Lagos. Înainte de terminarea studiilor, obişnuia să conducă un Range Rover.

    De asemenea, creaţiile Louboutins sunt extrem de populare printre tinerii bogaţi din Nigeria, care se fălesc cu colecţiile lor impresionante pe reţelele de socializare. Mompha, CEO-ul de la Lagos Bureau De Change, se pozează agresiv mulţimile sale de pantofi cu tălpi roşii, dar şi cu genţi de la Gucci, Cavalli, Valentino, Versace, Hermes sau Louis Vuitton. „Acestea sunt piese exclusive şi trebuie neapărat să le am”, spune tânărul care a cheltuit 2.500 de lire pe o geantă Versace.

     

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • Celebra rubrică „Fata de la pagina 5” din Libertatea, privită dintr-o altă perspectivă

    Dar această celebră rubrică, pe care însă Libertatea a scos-o, este şi despre voi, despre evoluţia voastră în ultimii 15 ani.
    Într-un interviu pentru site-ul Pagina de media, Mihnea Vasiliu, şeful din România al grupului de media elveţian Ringier, care tocmai a cumpărat Gazeta Sporturilor, a anunţat că celebra rubrică „Fata de la pagina 5” a fost scoasă şi a explicat motivele. Libertatea este într-un proces de repoziţionare dintr-un ziar tabloid, ce aborda problematica celebrităţilor de mâna a doua, într-un ziar popular, ce abordează subiecte de la politică şi social la economie pe înţelesul oamenilor, spune Mihnea Vasiliu (care mi-a fost şef la Mediafax şi Ziarul Financiar timp de 13 ani). „Pentru că această «Fată de la pagina 5» a fost un etern exemplu de tabloid, am scos-o, să scăpăm şi de chestia asta.“
    Nu ştiu dacă este o decizie bună sau nu, asta se va vedea în timp. Dar aş vrea să văd puţin această rubrică dintr-o altă perspectivă, la care foarte puţini dintre voi v-aţi fi gândit.
    1. „Fata de la pagina 5”, dintr-o perspectivă istorică de peste 15 ani, exprimă cel mai bine evoluţia economică şi socială a României; exprimă emanciparea, nu numai a fetelor care au pozat acolo, ci şi a noastră şi a voastră.
    Gândiţi-vă aşa: la începutul anilor 2000, fetele şi pozele de atunci exprimau fidel situaţia României. Fetele nu ştiau cum să stea în poză, erau stinghere, erau închise într-un apartament, fotografiile erau făcute de prieteni care nu ştiau cum şi ce să fotografieze, lenjeria era comună, chinezării de pe tarabe, fetele nu aveau deloc atitudine nici ca poziţie, nici în priviri, decorul era format din Răpirea din serai, celebrele scaune cu suport de aluminiu şi florile din plastic lângă, sau, în cel mai bun caz, aveau alături celebrul bar pe roţi de forma globului pământesc, o piesă extrem de valoroasă într-o casă, în acele vremuri. Mesele erau acoperite cu mileuri, iar celebrul peşte bibelou trona alături. Fata, poza, detaliile acesteia exprimau fidel România acelor ani, cenuşie, fără culoare, săracă, speriată şi stingheră şi care lucra în celebrele întreprinderi de stat care aveau foarte buni oameni tehnici, dar nu aveau marketing şi vânzări.
    PIB-ul României era de 40 mld. euro, iar exporturile erau de 10 mld. euro. Salariul minim era undeva la 65 euro pe lună, brut, iar salariul mediu nu depăşea 100 de euro. Un apartament de două camere costa 7.000-8.000 dolari. Fetele pozau în apartamentele părinţilor, pentru că nu aveau unde altundeva. Despre credite imobiliare nici nu se discuta în acele timpuri.
    Dar peste ani lucrurile au început să se schimbe, Europa Occidentală ne-a tras spre ea, au venit investiţiile străine, au apărut joburi noi, cu salarii mai mari, s-au desfiinţat vizele, am început să călătorim liberi şi să facem cunoştinţă cu culorile Occidentului. Au apărut din ce în ce mai multe malluri, s-au înmulţit supermarketurile şi au venit magazinele de brand pe care le văzusem în afară şi unde ne repezeam să ne umplem valizele ori de câte ori ieşeam din ţară.
    Aceste schimbări s-au văzut şi în „Fata de la pagina 5”. Fetele au căpătat atitudine, au devenit încrezătoare în ele, iar pozele exprimau acest lucru. Nu mai erau stinghere, iar studioul foto din apartament, cu Răpirea din serai sau Cina cea de taină, s-au înlocuit cu studiourile de foto profesioniste cu lumini, cu chroma, cu machiaj profesionist şi cu fotografi profesionişti. Între timp, PIB-ul României a ajuns la aproape 200 de miliarde de euro, iar salariul minim a urcat la peste 400 de euro. Cei mai mulţi dintre cei care în anii 2000 au avut şansa unor joburi mai bune în noile investiţii au putut să-şi ia apartamente şi maşini străine. Aceste lucruri nu mai erau apanajul celor care aveau afaceri sau care erau pe poziţii de top, ci şi al celor din zona de middle-management.
    Dacă Libertatea ar digitaliza si pozele de la începutul anilor 2000 versus ultimele de acum, înainte să scoată rubrica, aţi vedea schimbările.
    2. Gândiţi-vă la „Fata de la pagina 5” ca la Academia de Fotbal a lui Gică Hagi.
    În România, în domeniul sportiv, dar ca şi business, nimeni nu a putut să facă ceea ce a făcut Hagi cu academia lui. El a avut o idee, a avut un concept, a pus banii lui pe masă, a dat înapoi ceva din ceea ce a primit ca fotbalist şi a aşteptat să crească.
    Hagi a descoperit copii, tineri talentaţi, rătăciţi cine ştie pe ce teren de fotbal dintr-un sat, dintr-o comună sau dintr-un oraş mic, şi le-a oferit cea mai mare şansă a vieţii lor. Le-a oferit un loc unde să-şi pregătească talentul, le-a oferit un vis real, le-a oferit posibilitatea să fie văzuţi de alte echipe, nu numai de vecinii de bloc, le-a oferit contracte ca jucători profesionişti şi, în final, le-a oferit şansa să se transfere în altă parte pe contracte mai mari.
    La fel au făcut şi Oracle, IBM, Microsoft, Orange, Vodafone etc., companii care au deschis porţile pentru ca toţi tinerii români din IT, dar nu numai, să-şi arate talentul şi să iasă în lume.
    La fel a făcut şi Libertatea, fără să ştie, cu rubrica „Fata de la pagina 5“, care a dat posibilitatea unor fete din toate satele, comunele şi oraşele ţării să iasă în faţă, să fie văzute şi să fie recrutate fie pentru showbiz, divertisment şi, de ce nu, pentru escorte, că şi acestea fac parte din viaţă. Industria de divertisment este la fel ca industria auto, IT, construcţii etc. Nu-i nicio diferenţă, este un business ca oricare altul.
    Laura Cosoi, ca să dau un exemplu, probabil că nu ar fi ajuns niciodată ceea ce este astăzi fără rubrica „Fata de la pagina 5“. Credeţi că este o diferenţă între Laura Cosoi şi Răzvan Marin, unul dintre cei mai talentaţi fotbalişti pe care i-a dat academia lui Hagi?
    În final, vreau să spun că această celebră rubrică a fost mult mai valoroasă decât vă gândiţi.

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • UNCAPI: Producţia de roşii şi cartofi româneşti a fost gata la 20 mai. Legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere

    „Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce inseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import”, a declarat Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

    Majoritatea producătorilor agricoli întampină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că  marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii locali suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure „traiul decent” – cantităţi mai mici la un preţ mai mare. 

    „De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa”, spune Florin Burculescu, preşedinte al cooperativei Ţara Mea.

    Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri.