BusinessMagazin

Tag: Roşca Stănescu

  • Aviz negativ pe proiectul de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de Sorin Roşca Stănescu

    CNA a avizat negativ acest proiect de lege, cu unanimitate de voturi (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Potrivit lui Valentin Jucan, care conduce şedinţa CNA de marţi, nu este oportună în prezent modificarea Legii audiovizualului, având în vedere că anul viitor urmează să se modifice cadrul legislativ european în domeniul audiovizualului.

    De asemenea, Valentin Jucan a spus că acest proiect legislativ conţine foarte multe aspecte care există deja în Codul audiovizualului, aflat în prezent în vigoare.

    CNA urmează să transmită decizia luată cu privire la acest proiect de modificare a Legii audiovizualului Senatului României, care este cameră decizională în acest caz.

    Fostul senator PNL Sorin Roşca Stănescu se află în prezent în arest. El a fost condamnat în luna octombrie la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

    În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca Roşca Stănescu să execute doi ani şi patru luni de închisoare.

    În luna septembrie, pe vremea când era senator PNL, Sorin Roşca Stănescu a anunţat că va depune la Parlament un nou proiect de Lege a audiovizualului, care prevedea, printre altele, ca preşedintele CNA să poată fi demis “pornind din interiorul CNA”, dar şi ca amenzile să fie raportate la bugetele posturilor TV şi radio.

    “Stabilim reguli care să poată să conducă la schimbarea preşedintelui CNA în mod simetric cu numirea acestuia, să nu mai fie posibil în viitor să aşteptăm demisia unui preşedinte care a nimerit într-un loc în care nu i se cuvine”, a spus Sorin Roşca Stănescu, pe 14 septembrie, într-o conferinţă de presă.

    În prezent, conform articolului 14 din Legea audiovizualului (nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare), “(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    De asemenea, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.

    Sorin Roşca Stănescu a adăugat în respectiva conferinţă de presă că prin proiectul de act normativ se încearcă depolitizarea, pe cât posibil, a acestei instituţii, să fie redus gradul de dependenţă politică a membrilor CNA, pornind chiar de la desemnarea acestora.

    Acesta a mai spus că iniţiativa sa legislativă prevede creşterea ponderii membrilor CNA desemnaţi de organizaţiile societăţii civile. Potrivit lui Roşca Stănescu, pornind de la viciile existente în actuala lege, prin noul act normativ urmau să fie stabilite reglementări prin care să nu mai poată fi posibile blocaje în activitatea CNA pe viitor.

    De asemenea, Roşca Stănescu a adăugat că, potrivit proiectului său, amenzile urmau să fie raportate la bugetele de venituri şi cheltuieli ale televiziunilor şi posturilor de radio. El a mai spus că, în noul proiect de act normativ, sacţiunile pentru televiziunea publică urmau să fie mai mari faţă de celelalte televiziuni.

    Acesta a menţionat că proiectul său a apărut în contexul adoptării Directivei Europene privind serviciile mass-media, consacrând pentru prima dată un regim juridic ferm ce vizează în special protecţia minorilor, care prevede cele mai mari sancţiuni în acest domeniu.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în proiectul său de lege urmau să fie definite pentru prima dată valorile care trebuie să reprezinte interesul public.

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.
     

  • Orban: Roşca Stănescu şi-a pierdut automat calitatea de membru PNL, postul său de parlamentar-vacant

    Ludovic Orban a declarat, într-o conferinţă de presă la Târgovişte, că Sorin Roşca Stănescu şi-a pierdut automat calitatea de membru PNL odată cu condamnarea sa şi că postul aceastuia de parlamentar ales în judeţul Dâmboviţa devine vacant, urmând ca, cel mai probabil, să fie organizate alegeri anticipate în cazul în care colegiul nu este reprezentat de un alt senator intrat în Parlament prin redistribuire.

    Orban a precizat că, atunci când conducerea PNL a decis să îl susţină pe Roşca Stănescu la alegerile parlamentare, acesta fusese achitat de către instanţa de fond şi nu existau ”temeiuri” pentru ca cei din PNL să îşi imagineze că urma o condamnare.

    ”În momentul în care domnul Antonescu şi conducerea PNL au hotărât să-l susţină ca şi candidat din partea PNL pe listele USL, domnul Sorin Roşca Stănescu fusese achitat de instanţa de fond şi infracţiunea pentru care era judecat se prescrisese. Adică nu mai exista niciun fel de temei pentru ca cineva din partidul nostru să-şi imagineze că se poate ajunge la un asemenea deznodământ. Deşi procurorul de caz a oferit domnului Sorin Roşca Stănescu să utilizeze de prescrierea faptelor, domnul Sorin Roşca Stănescu, care fusese achitat de instanţa de fond, a refuzat acest lucru, a spus că vrea să fie achitat şi de instanţa de apel”, a afirmat vicepreşedintele liberal.

    În acest context, Ludovic Orban a adăugat că ”dacă (Sorin Roşca Stănescu -n.r.) şi-a asumat riscul de a nu beneficia de prescripţie, înseamnă că totuşi se considera nevinovat şi instanţa a considerat altfel”.

    Vicepreşedintele liberal a mai spus, de asemenea, că fostul său coleg de partid uitase că are proces în acea zi şi că a aflat de la televizor că a fost condamnat la închisoare cu executare.

    ”Nu am ştiut în vreun fel că există cel mai mic risc ca domnul Sorin Roşca Stănescu să fie condamnat. De altfel, Sorin Roşca Stănescu şi uitase că are proces în ziua respectivă. Şi el a aflat de la televizor că instanţa a decis să îl condamne la doi ani şi patru luni”, a afirmat Ludovic Orban.

    El a menţionat că nu comentează hotărârea judecătorilor, întrucât ”decizia instanţei e suverană”.

    Întrebat dacă decizia de condamnare a senatorului PNL afectează campania electorală a candidatului ACL Klaus Iohannis, Ludovic Orban a răspuns: ”sub nicio formă”.

    ”În mod evident aici avem o campanie prezidenţială în care contează cu totul şi cu totul alţi factori” a adăugat Ludovic Orban.

    În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca senatorul PNL să execute doi ani şi patru luni de închisoare.

  • Medicii de la FMI şi pacienţii daţi afară cu un şut în fund. Perlele politice ale săptămânii

    “Ai văzut cum se aşează, îşi fac birouri fastuoase să adune cât mai multă putere, cât mai mult să controleze şi el după trei luni de zile pleacă cu un şut în cur” – Radu Mazăre, primarul Constanţei, comentând opoziţia faţă de descentralizare

    “Economia României, deşi nu mai e una bolnavă, e încă în convalescenţă şi trebuie ca echipa de medici, FMI, Banca Mondială, să o asiste” – Ioan Deneş, senator PNL

    “Dacă Roşca Stănescu are dreptate, eu mă duc cu plăcere şi cu conştiinţa împăcată alături de înalt Prea Sinucisul Adrian Năstase” – preşedintele Traian Băsescu despre acuzaţiile senatorului liberal că Alianţa DA a primit bani fără să-i declare la fisc

    “USL a depăşit etapa dragostei tumultoase şi a intrat într-o perioadă mai relaxată, zodia căsătoriei din interes” – fostul premier Adrian Năstase

    “Sperăm să reuşim în seara asta să dăm votul final, dacă vom avea cvorum. Speranţa moare ultima” – Darius Vâlcov, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Roşia Montană, despre proiectul de lege privind exploatarea minieră

    “Faptul că preşedintele e de acord dovedeşte, până la urmă, cui vrea răul în perioada următoare” – premierul Victor Ponta, comentând faptul că Traian Băsescu e de acord “să impozităm PFA-urile, drepturile de autor, să impozităm familiile pentru sănătate”

  • Roşca Stănescu: Apariţia CNA a fost rezultatul unui şantaj, CNA e o instituţie de cenzură şi control

    Sorin Roşca Stănescu, membru al Comisiei de Cultură din Senat, participă vineri la dezbaterea “Libertatea de exprimare – drept fundamental sau absolut?”, organizată de CNA la Palatul Parlamentului.

    “Sunt unul dintre cei responsabili de faptul că ziariştii au ştiut şi au avut capacitatea să respingă de-a lungul celor 22 -23 de ani toate tentativele privind introducerea în România a unei legi a presei (…) Sunt, de asemenea, responsabil pentru faptul că, la timpul respectiv, breasla jurnaliştilor a cedat unui şantaj, pentru că, la origine, instituţia CNA a fost rezultatul unui şantaj. Aşa a apărut CNA. Că apoi s-a legitimat, că apoi au apărut şi obligaţiile noastre pe care ni le asumăm şi trebuie să le respectăm faţă de normele Uniunii Europene este altceva.

    Dar, în anii ’90 (…), s-au exercitat şi de către guvernanţi si de către reprezentanţi ai unor organisme internaţionale să acceptăm şi un organism de control. Şi sunt printre cei responsabili de a fi cedat atunci pentru crearea unei instituţii numită CNA, despre care ne place să vorbim că este o instituţie de control, dar ştim la fel de bine toţi că orice control asupra informaţiei se transformă în cenzură. Trebuie să nu ne ferim să spunem că CNA este, în acest moment, o instituţie de cenzură şi de control”, a spus Sorin Roşca Stănescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro