Republicanul Romney, în vârstă de 68 de ani, şi Holyfield (52 de ani) au făcut spectacol la evenimentul organizat în scopul strângerii de fonduri pentru Charity Vision, o organizaţie care ajută persoanele cu probleme mari de vedere din ţările sărace.
Cei doi mai mult au imitat desfăşurarea unui meci de box, la un moment dat Holyfield chiar prăbuşindu-se la podea după ce a fost lovit uşor de Romney. După ce s-a ridicat de la podea, fostul pugilist l-a alergat puţin în ring pe politician. Totul s-a încheiat cu îmbrăţişări şi cu victoria lui Evander Holyfield.
Donaţiile de la acest eveninment au variat între 25.000 şi 250.000 de dolari. Suma totală strânsă a fost de cel puţin un milion de dolari.
Mitt Romney a fost învins de Barack Obama la alegerile prezidenţiale din SUA din 2012.
Evander Holyfield a fost deţinătorul centurilor WBA, WBC, IBF la categoria grea. El are în palmares 44 de victorii, dintre care 29 prin KO, şi zece înfrângeri.
Comentatorul de la UBS anticipa însă că politicienii vor ajunge la un compromis în privinţa problemei nr. 1 – vârful de deficit bugetar care se profilează la anul (800 mld. dolari), acum că reducerile de taxe pentru americanii cu venituri mari, inaugurate în era Bush şi prelungite de Obama în 2010 vor expira, concomitent cu reducerile de impozite pe salarii instituite de Obama. În perspectiva negocierilor ce încep în această săptămână, democraţii invocă exit poll-urile care arată că majoritatea americanilor sunt în favoarea unor taxe mai mari pentru cei bogaţi. Republicanii, în schimb, care controlează şi în actuala legislatură Camera, speră şi acum ca majorarea veniturilor la buget să se facă pe seama reducerii cheltuielilor statului pentru programe sociale.
Un compromis va fi greu de realizat însă, din moment ce Congresul rămâne cam cu aceeaşi configuraţie ca în legislatura precedentă, cu o Cameră dominată de republicani şi un Senat dominat de democraţi, ceea ce până acum a însemnat doar luni întregi de certuri chinuitoare, finalizate de obicei cu cedarea democraţilor în faţa ameninţărilor republicane cu blocarea completă a procesului legislativ dacă nu obţin ceea ce vor. Economistul Paul Krugman îl sfătuieşte pe preşedinte, într-un editorial din The New York Times, să nu mai cedeze, în numele sperietorii false că dacă nu se rezolvă chestiunea deficitului în sensul dorit de republicani (deci cu o nouă prelungire a tăierilor de taxe pentru americanii bogaţi), America ar intra în recesiune. De data aceasta nu mai avem de-a face cu un risc iminent de blocare a bugetului şi a cheltuielilor, ca în cazul negocierilor de anul trecut pe marginea majorării plafonului datoriei externe, astfel încât Obama are acum mai mult spaţiu de manevră şi ar trebui să-l folosească spre a pune capăt tacticilor de “şantaj” folosite de republicani, susţine Krugman.
În politica externă, prima acţiune a lui Barack Obama a fost să anunţe sancţiuni contra unor miniştri şi instituţii din Iran suspecte că au persecutat ziarişti şi au blocat accesului la internet pentru iranieni. Analiştii estimează însă că prioritatea lui Obama în al doilea mandat nu va fi deloc Orientul Mijlociu, în ciuda speranţelor Israelului, rămase nesatisfăcute din vremea primului mandat, ci Asia, unde obiectivele Americii sunt construirea unei relaţii de cooperare cu China în locul uneia de confruntare, promovarea Indiei ca putere regională şi exploatarea oportunităţilor economice de pe continent.
Barack Obama a câştigat alegerile prezidenţiale din 6 noiembrie cu un avantaj net în faţa contracandidatului său Mitt Romney. După anunţarea, sâmbătă, a rezultatelor din Florida, ultimul stat care mai rămânea să comunice bilanţul voturilor, Obama conduce cu 332 la 206 în cazul voturilor electorale şi cu 50,5% la 47,9% la votul popular.
Astfel, din punct de vedere al cheltuielilor publicate, observăm că ambii candidaţi s-au concentrat cel mai mult pe promovarea mediatică: suma folosită de Obama în acest scop este totuşi considerabil mai mare – 377, 7 mil. $ a spre deosebire de cele 169,7 mil. $ ale lui Romney.
O diferenţă semnificativă poate fi observată şi între suma alocată acţiunilor destinate strângerii de fonduri, Romney a cheltuit în acest scop 65, 1 mil $, iar Obama doar 11, 2 mil. $. Cheltuielile administrative au fost ridicate pentru ambele tabere: 57, 2 mil. $ pentru Romney şi aproape dublu pentru Obama: 102, 2 mil. $. Cei doi candidaţi au mai avut şi alte cheltuieli de campanie, 36, 2 mil $ la Obama şi la Romney 45, 4 mil. dolari.
Pe scurt, reţeta succesului lui Obama poate fi tradusă, strict din punct de vedere al cheltuielilor astfel: 68,6% media+18,6%cheltuieli administrative+6,6%cheltuieli de campanie+2%acţiuni de strângeri de fonduri+3% cheltuieli de transport+1,2 % alte cheltuieli. Reţeta învinsului Romney:47,5% media+16%cheltuieli dministrative+12,7%cheltuieli de campanie+18,3%acţiuni de strângeri de fonduri+5,5% alte cheltuieli.
Nu este de neglijat nici faptul că suma totală investită în campania lui Barack Obama este de 550,6 mil. $, în timp ce costurile campaniei lui Romney totalizează o valoare de 356,7 mil. $. Un motiv în plus, dacă nu chiar principalulul, pentru care câştigătorul a fost, din nou, Obama.
“Încă patru ani”, a scris Obama pe Twitter şi a publicat fotografia de mai sus, unde se îmbrăţişează cu soţia lui, Michelle Obama. Mesajul preşedintelui american reales a apărut aproape concomitent cu anunţul rezultatului decisiv, cel din Ohio, care a înclinat definitiv balanţa în favoarea lui, cu o zestre de 18 voturi electorale, ducând la momentul respectiv la un total de 275. “Asta s-a întâmplat datorită vouă. Vă mulţumesc”. Fotografia a devenit imediat cel mai popular tweet din istorie la doar 22 de minute după ce a fost publicată: statistica Buzzfeed a raportat că poza a fost repostată de peste un sfert de milion de ori, iar peste 72.000 de oameni au marcat-o ca favorită.
Reacţia la cald a suporterilor din Chicago ai lui Barack Obama:
Mitt Romney a ţinut un scurt discurs, la sediul de campanie din Boston, în care l-a felicitat pe Barack Obama pentru realegere, comentând că “ţara a ales un alt lider, astfel încât Ann şi cu mine, împreună cu voi, ne rugăm pentru el şi pentru această naţiune măreaţă”. El a adăugat că Ann Romney, soţia sa, “ar fi fost o Primă Doamnă minunată”.
Ulterior, la sediul său de campanie din Chicago a apărut şi preşedintele Barack Obama împreună cu soţia şi cele două fiice. El le-a mulţumit tuturor americanilor care au participat la vot şi a insistat asupra temei unităţii SUA, spunând că America “se ridică sau cade ca o singură naţiune” şi că “sarcina desăvârşirii uniunii noastre merge mai departe, graţie vouă”. “Noi nu suntem dezbinaţi precum cred politicienii, nu suntem cinici precum cred comentatorii politici!”, a continuat el. Adresându-se apoi soţiei sale, Michelle, Obama i-a declarat: “Niciodată nu te-am iubit mai mult”.
Pentru Statele Unite, “ce e mai bun abia urmează”, i-a asigurat el pe suporteri, explicând că America e unită de aspiraţiile comune ale cetăţenilor ei, care o văd în viitor ca fiind “liderul global în inovaţie şi tehnologie”, o ţară “apărată de cea mai bună armată din lume, o ţară generoasă şi tolerantă, deschisă pentru visurile de mai bine ale imigranţilor, o ţară care nu e înglodată în datorii, nu e grevată de inegalitate şi nu e ameninţată de încălzirea globală”. “Ne-aţi ales ca să avem grijă de locurile de voastre de muncă, nu de ale noastre”, a adăugat Obama, menţionând de asemenea ca priorităţi ale mandatului său reducerea deficitului bugetar, reformarea sistemului de taxare, realizarea independenţei energetice, ameliorarea sistemului de integrare a imigranţilor. “Nu am fost niciodată mai încrezător în viitor şi în America”, a încheiat preşedintele.
La votul popular, Barack Obama are un avans de 49,7% la 48,8%. Romney a condus constant în cea mai mare parte a intervalului în care s-au numărat voturile, iar avansul a început să se reducă abia după ce victoria din Ohio a decis câştigătorul în funcţie de voturile electorale.
Cursa pentru prezidenţialele din SUA a fost decisă, deci, în primă instanţă de voturile electorilor – cele furnizate de fiecare stat în parte în funcţie de ponderea asumată de fiecare în sistemul colegiilor electorale, astfel încât câştigătorul preşedinţiei este obligatoriu cel care acumulează majoritatea absolută a voturilor electorale (270), chiar în pofida unei eventuale victorii a contracandidatului său la votul popular.
Soarta alegerilor a depins, în speţă, de statele tradiţional indecise, “swing states”. Până acum (9,00 ora României) Obama a câştigat Wisconsin, Pennsylvania, New Hampshire, Michigan, Ohio, Nevada, Colorado, Virginia, Iowa şi se profilează şi o victorie a sa în Florida (estimare CNN, AP), în timp ce Romney a câştigat Missouri şi Carolina de Nord.
Ponderea electorală reprezentată de “swing states”, conform Citigroup:
Faţă de alegerile prezidenţiale din 2008, doar două state au votat diferit: Indiana şi Carolina de Nord, care acum l-au preferat pe candidatul republican.
Pentru Congres, estimările CNN indică un uşor avans al democraţilor pentru Senat (51 la 44 de mandate dintr-un total de 100) şi supremaţie republicană în Camera Reprezentanţilor, pe care partidul lui Romney o controla şi în actuala legislatură (223 la 166 dintr-un total de 435).
Mitt Romney, candidatul republican la preşedinţia SUA, a votat, marţi, împreună cu soţia sa, Ann, în orăşelul Belmont (statul Massachusetts). Romney, care s-a declarat încrezător că va câştiga, îl înfruntă pe preşedintele Barack Obama într-un scrutin care, conform sondajelor, va avea un rezultat foarte strâns. Întrebat care este starea sa de spirit, Romney a afirmat că este încrezător în şansele sale de victorie. Candidatul se va deplasa în cursul zilei de marţi în Cleveland (statul Ohio), apoi la Pittsburgh (Pennsylvania), la sediul său de campanie. Spre sfârşitul zilei, Romney va aştepta rezultatul votului în Boston.
Banii provin din surse diferite: din fondurile acumulate de către candidaţi şi partidele lor, dar mai ales de la grupurile Super PAC, potrivit BBC. Super PAC-urile sunt organizaţii active politic care au dreptul să colecteze şi să cheltuiască sume nelimitate de la corporaţii, indivizi şi asociaţii. Anumite grupuri nonprofit au dreptul să contibuie la Super PAC-uri fără să menţioneze provenienţa banilor oferiţi, notează US Politics. Super PAC-urile nu pot lucra direct cu cei doi candidaţi, Barack Obama şi Mitt Romney, dar au cheltuit milioane de dolari pentru reclame în media, sperând să influenţele electoratul. Asta a făcut ca efortul financiar făcut pentru alegerile din SUA din 2012 să fie cel mai mare din istoria ţării.
Astfel, două treimi dintre analiştii şi managerii de fonduri de investiţii intervievaţi de CNN Money consideră că bursa americană ar avea performanţe mai bune cu Romney la Casa Albă decât într-un al doilea mandat al lui Obama.
“Romney oferă potenţialul unui set de iniţiative de politică fiscală mai bipartizan, mai pro-creştere, care în final ar fi mai bun pentru bursă”, notează un analist.
La patru ani după criza financiară din 2008, economia Statelor Unite este încă în curs de redresare. Creşterea economică este prea modestă pentru a permite reducerea semnificativă a şomajului. Pe partea fiscală, datoria de stat depăşeşte 16.000 miliarde de dolari, plafonul datoriei de stat va trebui din nou ridicat de către Congres, chestiune sensibilă care impune negocieri dificile. Mai mult, politicienii trebuie să ia măsuri pentru a evita măsurile fiscale care vor intra automat în vigoare la începutul anului viitor, creşterile de taxe şi reducerile de cheltuieli publice riscând să împingă economia înapoi în recesiune.
Locurile de muncă şi economia se află de departe în fruntea listei de intrese când vine vorba de votul americanilor. Chiar dacă economia îşi revine din criză, susţinută de măsurile agresive ale Rezervei Federale, recupererea este lentă, iar şomajul scade greu.
Provocarea pentru actualul prşedinte, Barack Obama, în încercarea de a-i convinge pe americani că merită un nou mandat la Casa Albă este să arate că înregistrează progrese şi că propunerile contracandidatului său reprezintă o revenire la politicile care au creat problemele actuale ale SUA. Pentru a câştiga, candidatul republican, Mitt Romney, trebuie să le arate americanilor că Obama a eşuat în funcţia de preşedinte, în timp ce el dispune de experienţa şi ideile necesare să facă ceea ce actualul preşedinte nu a reuşit.
Obama şi Romney nu se pot pune de acord în multe privinţe, de la drepturile homosexualilor la strategia privind viitorul forţelor armate, însă diferenţele de opinii se manifestă cel mai puternic în privinţa economiei. Romney consideră că statul este o piedică în calea creşterii economice şi ar trebui să se dea la o parte, în timp ce preşedintele în exerciţiu afirmă că statul are un rol important în crearea bazei pentru o economie puternică.
REALIZARILE” CELOR DOI POLITICIENI – OBAMA. Obama a preluat postul de la Casa Albă de la George W. Bush în timpul celei mai mari crize financiare de după Marea Depresiune. Prima decizie importantă în postul de preşedinte a fost votarea unui pachet de măsuri pentru a opri declinul economiei. Planul de 831 miliarde de dolari a inclus reduceri de taxe şi fonduri pentru proiecte de infrastructură şi energie regenerabilă. Programul a salvat, afirmă economiştii, până la câteva milioane de locuri de muncă pe o perioadă de mai mulţi ani.
Rata şomajului a coborât de la 10% sub 8%, iar numărul de persoane angajate în SUA este cu circa 1 milion mai mare decât în prima lună a mandatului lui Obama. Marii producători auto americani General Motors şi Chrysler se aflau în pragul falimentului în urmă cu patru ani. Obama a investit zeci de miliarde de dolari şi a susţinut restructurarea şi stabilizarea companiilor, care în prezent au o situaţie bună.
În mare parte din cauza recesiunii, Obama nu a reuşit să-şi respecte promisiunea de a reduce la jumătate deficitul bugetar, aflat în prezent la peste 1.000 de miliarde de dolari. Obama este primul preşedinte al SUA în mandatul căruia ţara şi-a pierdut ratingul maxim “AAA” din partea agenţiei Standard & Poor’s. Preşedintele nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Partidul Republican în Congres pentru reducerea datoriei federale, după ce părţile nu s-au putut pune de acord în privinţa necesităţii creşterii veniturilor din taxe.
Cu două zile înainte de vot, sondajele naţionale arată o cursă de final strânsă între preşedintele democrat în exerciţiu şi fostul guvernator al statului Massachusetts (nord-est). Un sondaj publicat duminică seară de către Wall Street Journal şi NBC News îl creditează cu 48 la sută intenţii de vot pe Barack Obama şi cu 47 la sută pe Mitt Romney, cei doi fiind aproape la egalitate, dacă se ţine cont de marja de eroare de 2,55 la sută. Un alt sondaj realizat pentru USA Today de către institutul Gallup în statele-cheie îi situează pe cei doi candidaţi la egalitate, cu 48 la sută fiecare. Un sondaj precedent publicat duminică de ABC News/Washington Post îi plasa pe ambii candidaţi la egalitate, fiecare având 48 la sută intenţii de vot.
Electoral vorbind, uraganul i-a priit preşedintelui Barack Obama, ca reprezentant al statului salvator. Atitudinea lui faţă de nevoile sinistraţilor i-a dat ocazia să se acţioneze ca preşedinte, nu ca un simplu candidat pentru prezidenţiale, şi chiar a adus în tabăra susţinătorilor lui doi adepţi grei – guvernatorul republican de New Jersey, Chris Christie, şi primarul New Yorkului, Michael Bloomberg, care a invocat drept argument faptul că Obama e singurul candidat care ia în serios ameninţarea pe termen lung pentru SUA a schimbărilor climatice, ilustrate de uraganul Sandy.
Ultimele sondaje disponibile arată fie egalitate la 48% (ABC News/Washington Post, cu o preferinţă pentru Obama în rândurile alegătorilor tineri / femei / non-albi şi pentru Romney în rândurile alegătorilor mai în vârstă / bărbaţi / albi), fie un avans minim al lui Obama (47%, faţă de 45,6% pentru Mitt Romney – New York Times, 47% la 46% – Reuters/Ipsos), inclusiv în “swing states” ca Iowa şi Ohio (la voturile electorale, Obama ar conduce cu 243 la 206, numărul de voturi electorale necesare unui candidat pentru victorie fiind de 270). Avansul lui Obama nu este însă atât de semnificativ precum cel pe care îl avea în 2008 în faţa lui John McCain, astfel încât şansele lui Romney de a câştiga rămân deschise în continuare. Alegerile din SUA au loc la 6 noiembrie.
