BusinessMagazin

Tag: romaneasca

  • O monedă virtuală românească se lansează miercuri pe o platformă internaţională de exchange

    Lanceria.io, prima platformă de freelancing 2.0 din lume, construită de trei români, anunţă listarea LANC, token care va deveni disponibil pentru tranzacţionare pe bursa DigiFinex începând de miercuri, de la ora 11.00.

    „LANC va susţine Lanceria.io, platformă pentru freelanceri care va accepta în premieră şi plata în criptomonede, datorită tehnologiei blockchain care stă la baza proiectului. Aşteptăm cu nerăbdare tranzacţionarea acestei monede, care a beneficiat de susţinere mult peste aşteptări, în condiţiile în care a strâns peste un milion de dolari în doar două săptămâni de la înfiinţarea firmei”, a declarat Robert Tudor, COO Lanceria.io.

    Potrivit unui comunicat al companiei, proiectul a trecut prin două runde de finanţare. Prima s-a desfăşurat în data de 7 mai, când a atras circa 250.000 de dolari, echivalentul a 50 de milioane de monede. O săptămână mai târziu, cele 100 de milioane de monede puse în vânzare au atras aproximativ 1 milion de dolari de la comunitatea creată în jurul proiectului.

    Moneda românească LANC va putea fi folosită pe platforma Lanceria.io, primul marketplace pentru freelanceri construit pe tehnologia blockchain, susţinut de inteligenţa artificială.

    Cu alte cuvinte, va permite plăţi în sistem hibrid, atât prin FIAT, cât şi criptomonede, astfel încât freelancerii să încaseze banii de la angajatori mai rapid şi să scape de comisioanele percepute în general de astfel de platforme, se mai arată în comunicat. Pe de altă parte, şi angajatorii care caută servicii oferite de freelanceri vor beneficia de reducerea acestui tip de taxe cu 95%. În plus, inteligenţa artificială va facilita o suprapunere aproape exactă a nevoilor angajatorilor cu ofertele freelancerilor înscrişi în platformă, care vor avea şi ocazia să discute într-o anticameră virtuală.

    „Platforma se află într-o fază accelerată de dezvoltare şi sperăm să încheiem primele teste în mai puţin de trei luni. Tendinţa de migrare spre freelancing e în creştere în toate statele dezvoltate, mai ales în urma pandemiei, când angajaţii vor tot mai mult timp liber, dar şi să rămână cu cât mai mulţi bani”, a mai spus Robert Tudor.

    Lanceria.io e fondată de antreprenorii români Florin Mitu, Sebastian Săraru şi Robert Tudor şi se adresează freelancerilor şi angajatorilor din toată lumea şi din toate domeniile de activitate.

    DigiFinex, platforma internaţională de exchange care va găzdui moneda digitală LANC, are peste patru milioane de utilizatori, cei mai mulţi din Asia şi Statele Unite. E destinată tranzacţionării de criptomonede şi tokeni şi rulează un volum între două şi şase miliarde de dolari de zi.

  • Un fost corporatist a creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Laurenţiu Bănescu şi-a propus împreună cu partenerul său, Alexandru Geamănu, să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să facă loc mărcii Zăganu, produsă în cadrul microberăriei Fabrica de Bere Bună.

    Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale, printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, prin care au vândut primele beri marca Zăganu în 2013.

    Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an de activitate.  

  • Se anunta vremuri grele pentru economia romaneasca

    Insuficienta cererii, blocajul financiar, ratele ridicate ale dobanzilor la credite si deprecierea leului sunt principalele amenintari pentru oamenii de afaceri, scrie Ziarul Financiar.

    Toate acestea intr-un climat general complet incert, marcat de apropierea alegerilor prezidentiale care antreneaza noi tensiuni intre partidele aflate la guvernare – PD-L si PSD – si mineaza capacitatea Executivului de a lua decizii economice eficiente pentru grabirea iesirii din criza.

    Aflati mai multe despre cea mai grea toamna din ultimii 10 ani pentru economia romaneasca pe www.zf.ro.

     

  • Investitie romaneasca de 400 mil. $

    Cuprom Romania, unul dintre cei mai mari producatori de cupru electrolitic, sarma laminata, trefilata si conductoare din Europa de Est, se pregateste pentru cea mai mare investitie romaneasca in strainatate.
    Cuprom a fost actorul principal in procesul de privatizare a producatorului de cupru RTB Bor din Serbia, oferind cea mai mare suma, si anume 400 de milioane de dolari (circa 304 milioane de euro). In urma acestei achizitii, compania va prelua exploatarile de cupru, de suprafata si subterane, din Bor si Majdanpek, precum si o unitate de topire si rafinare a minereului. In acest fel, firma isi va asigura materia prima si va fi ferita de pericolul reprezentat de fluctuatiile mari de pret de pe pietele internationale.
    Cuprom, cu o cifra de afaceri de 200 de milioane de dolari (160 de milioane de euro) estimata pentru 2007, este condusa de Horia Sima si Horia Pitulea, prin intermediul companiei Lipomin Lipova, si de Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Pe langa planul legat de investitia in Serbia, cei trei actionari ai Cuprom vizeaza o serie de investitii conexe, in industria lemnului, a lactatelor si a turismului. Mai mult, ei au preluat deja afacerea cu ape minerale Carpatica de la Petrom.
    In total, in urmatorii patru ani, Cuprom va investi peste 150 de milioane de dolari la RTB Bor in tehnologii cu impact asupra calitatii mediului, pentru a aduce producatorul sarb la standardele europene. Finantarea se va face prin intermediul bancilor internationale Merrill Lynch si Deutsche Bank, iar termenul limita pentru incheierea contractului de vanzare si transfer al drepturilor de exploatare a complexului minier si metalurgic este 4 martie 2007.