BusinessMagazin

Tag: rogozin

  • Dmitri Rogozin glumeşte pe tema sancţiunilor impuse de Occident: “Tancurile ruse nu au nevoie de viză”

    Încercând să atenueze preocupările Occidentului privind intensificarea activităţilor militare ruse în regiunile arctică şi baltică, Rogozin a declarat: “Eu am glumit mereu, spunând că, dacă nu ne dau vize, ne introduc pe liste de sancţiuni…, tancurile ruse nu au nevoie de vize”.

    Dmitri Rogozin este vizat de sancţiuni din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene după ce Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea, în martie 2014.

    Ca reacţie la plasarea sa pe lista personalităţilor ruse care nu pot primi vize de călătorie în Occident, Rogozin afirma: “Armata rusă are şi alte modalităţi de călătorie, în afara vizelor”.

  • Rusia va face tot posibilul pentru menţinerea păcii în Transnistria, afirmă Dmitri Rogozin

    “Încercările de a izola Transnistria sunt din ce în ce mai numeroase”, a afirmat Rogozin, adăugând că mulţi locuitori se află în imposibilitatea de a călători în afara regiunii separatiste, iar Ucraina a săpat un şanţ de-a lungul frontierei cu Republica Moldova.

    Vicepremierul rus a asigurat că Rusia va depune toate eforturile pentru menţinerea păcii în regiune. “Din fericire, nu trebuie să avertizăm pe nimeni că pacea este mai bună decât războiul”, a afirmat Dmitri Rogozin.

    Vicepremierul rus a participat, împreună cu liderul separatist Evgheni Şevciuk, la ceremoniile organizate la Tiraspol pentru a marca eliberarea Republicii Moldova de sub ocupaţia fascistă.

    Reprezentant special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Transnistria, Dmitri Rogozin a sosit joi într-o vizită în Republica Moldova. El s-a întâlnit, la Chişinău, cu ministrul Economiei, Andrian Candu, pentru discuţii privind embargoul impus de Rusia importurilor de legume şi fructe din Republica Moldova.

    Dmitri Rogozin s-a mai aflat la Tiraspol la 9 mai, când a încercat să revină la Moscova cu mai multe liste cu semnături ale locuitorilor din regiunea separatistă în favoarea independenţei Transnistriei.

    Rusia, alături de Ucraina şi OSCE este mediator în procesul de negocieri în formatul 5+2 privind soluţionarea conflictului transnistrean, care include, de asemenea, Chişinăul şi Tiraspolul, alături de UE şi SUA, în calitate de observatori. Rusia are în continuare aproximativ 1.200 de soldaţi în regiunea separatistă, în cadrul unui “contingent de pace”.

  • Rogozin vrea să marcheze eliberarea Republicii Moldova de sub ocupaţia fascistă la Tiraspol, pe 24 august

    “Intenţionez să vizitez Tirapolul pe 24 august pentru a participa la ceremonie. Îmi dau seama că va fi dificil să ajung acolo, din cauză că mă aştept să fiu înscris curând pe lista de sancţuni a Ucrainei. Este imposibil să zbor până acolo prin Ucraina, unde avionul ar putea fi obligat să aterizeze”, a declarat vicepremierul rus pentru Izvestia.

    “Nici să ocolesc prin Bulgaria şi România nu este uşor. Am să găsesc eu o cale”, a adăugat Rogozin.

    “Am primit o propunere din partea (celuilalt) copreşedinte al CIG Rusia-Republica Moldova să ne întâlnim şi să discutăm despre relaţiile comerciale din perspectiva sancţiunilor (occidentale)”, a spus Rogozin.

    Vicepremierul rus este reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru regiunea separatistă moldoveană Transnistria.

    Rogozin a efectuat o vizită în regiunea separatistă moldoveană, unde a asistat la ceremoniile oraganizate pe 9 mai pentru marcarea sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial.

    Pe drumul de întoarcere la Moscova, pe 10 mai, avionul vicepremierului rus a fost percheziţionat pe aeroportul din Chişinău de către serviciile moldoveneşti de securitate, care au confiscat mai multe cutii care conţin liste cu semnături în favoarea anexării Transnistriei de către Rusia.

    Autorităţile moldoveneşti au afirmat că aceste cutii au fost confiscate pentru a fi “examinate”, denunţând acţiuni “contraproductive” şi “declaraţii provocatoare la adresa (Republicii) Moldova” din partea lui Rogozin.

    Bucureştiul a cerut Moscovei explicaţii cu privire la afirmaţiile lui Rogozin, care s-a declarat pregătit să revină la bordul unui bombardier de tip Tupolev, după ce i-a fost interzis să survoleze teritoriul românesc.

    Dmitri Rogozin, unul dintre oficialii ruşi influenţi sancţionaţi de către Uniunea Europeană (UE) în contextul crizei ucrainene, este cunoscut pentru retorica sa antioccidentală.

    “La solicitarea Statelor Unite, România şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu-mi permite să trec”, afirma vicepremierul rus într-un mesaj postat, la 10 mai, pe Twitter, din Transnistria. “Data viitoare voi zbura la bordul unui (bombardier strategic de tip) Tu-160”, scria Rogozin, subliniind că sancţiunile nu-l vor determina să-şi anuleze viitoare vizite la Tiraspol, capitala regiunii separatiste moldovene Transnistria. De asemenea, într-o postare pe Facebook, el susţinea că România i-a închis spaţiul aerian în legătură cu “sancţiuni impuse de către Uniunea Europeană”.

    Vicepremierul rus a acuzat probleme cu transportul şi la venirea în regiunea separatistă moldoveană, pe 8 mai, unde a asistat la parada organizată de Ziua Victoriei asupra nazismului. El a anunţat, tot pe Twitter, că avionului său, care se îndrepta către Chişinău, nu i s-a permis să traverseze spaţiul aerian al Ucrainei şi că a fost nevoit să ocolească prin Bulgaria şi România.

  • Primele victorii ale economiei de război

    Preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal “liniştitor pentru români”, iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanţii Lockheed Martin şi să laude programul de achiziţii de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus şi să decidă ştergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.

    După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi “judecaţi aspru” dacă nu vor creşte bugetele apărării ca reacţie la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. “E momentul să opriţi tăierile de cheltuieli şi să inversaţi tendinţa”, a spus Rasmussen la o conferinţă pentru securitate din Slovacia.

    Ulterior, aflat în vizită la Bucureşti, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situaţie dramatică de securitate din Europa”, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a creşte alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că “poate că mai trebuie discutată cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”. Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB şi ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO – 2% din PIB – până în 2017, conform premierului Victor Ponta..

    Conducerea NATO e conştientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunţat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunţat că va creşte ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunţat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creşteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenţionează să le majoreze (ambele ţări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei ţară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilităţii economice şi sociale după criză, nu cheltuielile militare.

  • Politică externă cu vodcă şi politică internă cu paraşuta. Perlele politice ale săptămânii

    “Chiar dacă ai fi abstinent nu au voie să faci asemenea declaraţii. Dar să mai fii şi Traian Băsescu şi să răspunzi cu vodcă este ca săritul cu paraşuta al Elenei Udrea. N-ar fi rău să fie la sanatoriu” – premierul Victor Ponta despre sugestia preşedintelui că oficialul rus Dmitri Rogozin consumase vodcă înainte să ameninţe românii pe Twitter

    “Eurovision le-a arătat promotorilor integrării europene perspectiva lor europeană – o fată cu barbă” – vicepremierul rus Dmitri Rogozin

    “Victor Ponta este Ceauşescu doi. Nu îi place să aibă adversari şi nu suportă criticile şi punctele de vedere diferite” – Elena Udrea, deputat PMP

    “Se ţinea de mână cu unul. Ziceau băieţii: <prea era cu ăla, se ţinea de mână cu el>. Aştept să-l mai văd pe tocuri” – fruntaşul PSD Radu Mazăre despre o discuţie din partid despre actualul deputat independent Remus Cernea

    “Ponta, Antonescu şi Voiculescu să dea socoteală şi să răspundă pentru faptul că nu am intrat în Schengen în 2012. Ne putem gândi şi mai departe, dacă nu este cumva şi o răspundere penală” – Monica Macovei, europarlamentar PDL

    “Acum, PMP ce trebuie să facă? Să spună: Vasile Blaga, ia şi bruma asta de electorat pe care o avem să nu se supere Blaga?” –  preşedintele Traian Băsescu, criticându-l pe liderul PDL că a refuzat sfatul lui privind o fuziune rapidă PDL-PMP

    “Mai există în calea noastră PMP, Partidul Mişcarea Paraşutiştilor cred că înseamnă. Noi nu facem un pact cu cei care au o înţelegere cu Victor Ponta. Iar de-i vorba de reîntâlnire, două vorbe vă mai spun – Udrea şi la gară!” – Traian Ungureanu, europarlamentar PDL

  • MAE protestează faţă de o glumă agresivă de pe Twitter a vicepremierului rus Rogozin (FOTO)

    MAE apreciază că “ameninţarea cu folosirea unui bombardier strategic rus, de către un vicepremier rus, reprezintă o declaraţie foarte gravă, în actualul context regional, în care Federaţia Rusă a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar forţe separatiste proruse violează grav ordinea publică din statul vecin”.

    Rogozin a postat gluma agresivă de mai sus pe conturile sale de Twitter în limba engleză şi rusă şi a dat trimitere la decizia autorităţilor române de a-i interzice tranzitarea spaţiului aerian românesc, postată pe contul său de Facebook. Vicepremierul era nemulţumit că avionul cu care călătorea cu avionul spre Chişinău, în cursul zilei de joi, a trebuit să ocolească, pentru că nu a putut să traverseze nici Ucraina, nici România.

    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor de la Moscova, ministerului rus de externe, să precizeze public dacă afirmaţiile citate ale vicepremierului Rogozin reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România ca stat membru UE şi NATO.

    În acelaşi timp, MAE reaminteşte că România a susţinut, susţine fără echivoc şi respectă întru totul regimul de sancţiuni instituit de Uniunea Europeană în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

    Vicepremierul guvernului Federaţiei Ruse Dmitri Rogozin, se găseşte pe lista cetăţenilor ruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor aprobate recent de UE, având aşadar interdicţie de călătorie pe teritoriul şi prin spaţiul aerian al statelor membre ale Uniunii.

    Potrivit articolului 1(1) din Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea, “statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele fizice responsabile pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi de către persoanele fizice asociate acestora, astfel cum figurează în anexă”, anexa conţinând lista persoanelor sancţionate.

  • Nu trageţi în Deveselu

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forţele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite şi că SUA îşi irosesc banii pe proiectul “provocator” al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat şi declaraţiile de la Bucureşti ale şefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol şi că nu apără de o ameninţare anume, dând a înţelege că aspiraţiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

    Anders Fogh Rasmussen a susţinut poziţia lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO “este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări”. El a mulţumit autorităţilor române pentru contribuţia la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianţă din 2004, “a jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri”.

    Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neaşteptat, Bucureştiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-şi restrângă bugetele de apărare. “Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016”, a spus oficialul NATO.

  • Ambasadorul rus la NATO: Alianţa provoacă un nou conflict în Balcani

    “Este o altă greşeală pe care NATO o face, provocând un alt conflict în Balcani”, a declarat Rogozin. Potrivit unor martori, KFOR a mobilizat miercuri vehicule blindate, a instalat saci cu nisip şi sârmă ghimpată în jurul punctului de trecere a frontierei de la Jarinje, la aproximativ 100 de kilometri de capitala kosovară Priştina. NATO a sporit măsurile de securitate la frontieră la o zi după confruntările din zonă, în urma cărora au fost răniţi 16 sârbi kosovari şi patru membri KFOR. “Se pare că aceşti colegi ai mei de la NATO nu au nicio idee care ar putea fi consecinţele implicării lor în conflict”, a continuat el. “În loc să adopte o poziţie neutră, în acord cu rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, ei au luat partea Kosovo-Albania. Pe scurt, NATO blochează singurul drum dintre sârbii kosovari şi Serbia. Trupele internaţionale de menţinere a păcii sunt implicate în conflictul civil din nordul regiunii”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro