BusinessMagazin

Tag: RMN

  • Anomaliile din Sănătate. De ce medicul de familie nu poate da trimitere pentru RMN sau CT şi pacienţii trebuie să ajungă la medic specialist pentru a putea face aceste investigaţii?

    ♦ Autorităţile din Sănătate limitează indirect accesul pacienţilor la investigaţii imagistice de tip RMN (rezonanţă magnetică nucleară), CT (computer tomograf), PET-CT (tomografia cu emisie de pozitroni) – toate acestea fiind investigaţii imagistice prin care se depistează mai multe afecţiuni, de la fracturi, la cancer ♦ Ziarul Financiar începe astăzi o serie de articole prin care prezintă situaţii concrete care arată anomaliile din sistemul medical.

    Drumul pacientului spre prevenţie întâmpină obsta­cole de ordin birocratic, prin care creşte timpul de diagnostic. O situaţie concretă este cea în care un pacient vrea să facă o investigaţie imagistică de tip RMN, CT, PET-CT. Pentru a merge la RMN sau CT, nu poate lua bilet de trimitere de la medicul de familie, ci trebuie să găsească un medic specialist, neurolog spre exemplu, în cazul unei dureri persistente de cap. Pentru a nu plăti la neurolog, trebuie să ia bilet de trimitere de la medicul de familie. Care este miza în toată această lipsă de sincronizare? Una financiară, după cum explică pentru ZF un medic de familie.

    „RMN, CT, angiograf, PET-CT sunt considerate investigaţii de înaltă performanţă, pentru că necesită aparatură scumpă, iar fondurile alocate sunt insuficiente. Motiv pentru care sunt două mecanisme de restrângere a indicaţiei pentru aceste investigaţii. Unu: excluzând anumite specialităţi, adică medicina de familie nu face parte dintre specialităţile care pot recomanda aceste investigaţii. Al doilea mecanism este cel de plafon, în care centrele medicale au un anumit plafon în interiorul căruia să se încadreze, motiv pentru care apar aceste programări de lungă durată. Totul este o condiţionalitate financiară în faţa interesului pacientului. Este un fel de recunoastere a faptului că serviciile ar trebui să fie disponibile, dar nu avem suficienţi bani să asigurăm pe toată lumea care are nevoie“, a spus medicul Gindrovel Dumitra.

    Intenţia, adaugă el, este de a reduce numărul de recomandări de astfel de investigaţii de imagistică pentru că statul nu poate face faţă din punct de vedere financiar.

    An de an, în sistemul românesc de sănătate intră din ce în ce mai mulţi bani, astfel că în 2022 bugetele cumulate ale Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au depăşit 75 mld. lei, din datele adunate de ZF pe baza informaţiilor despre bugetele anuale, disponibile la Ministerul de Finanţe. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de unde pleacă banii pentru decontarea serviciilor medicale pacienţilor asiguraţi, a avut în 2022 un buget de peste 51 de miliarde de lei. Pe lângă bugetul anual al Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sistemul medical mai este susţinut şi de bani de la autorităţile locale care au în subordine spitale

    Totuşi, medicul de familie nu este scos com­plet din procesul prin care trebuie să treacă un pacient care are nevoie de un diag­nostic în baza unei investigaţii imagistice.

    „Există excepţii la contractul cadru care definesc anumite afecţiuni care se pot prezenta direct la medicul de specialitate. Dar, în general, pentru afecţiuni acute trebuie să treacă pe la medicul de familie mai întâi, este un circuit care trebuie efectuat“, a mai spus Gindrovel Dumitra.

    În Constituţia României, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, iar „statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice“.

    Cum arată adresabilitatea?

    ZF a scris despre faptul că România, deşi este pe locul şapte în Uniunea Europeană la numărul de aparate CT, este pe locul 14 la numărul total de astfel de investigaţii realizate într-un an.

    În România, un calcul simplu arată că într-o zi se realizează 5 investigaţii CT. Calculul ZF a pornit de la datele Eurostat, potrivit cărora în 2020 au fost 368 de CT-uri, iar numărul de investigaţii a fost de 701.000 de astfel de scanări. Dacă aparatele CT ar lucra zilnic, în România se fac 5 CT-uri pe zi. Luând spre comparaţie Olanda, cu o populaţie relativ apropiată de România, care are însă mai puţine aparate CT, numărul de CT-uri pe zi, conform aceluiaşi calcul, este de 22, de patru ori mai mare faţă de România.

    ZF a scris despre importanţa investigaţiilor de imagistică de tip RMN, CT, PET-CT, care le permit medicilor să stabilească dacă este necesară o intervenţie chirurgicală, să observe fracturi osoase, traumatisme craniene, tumori, să monitorizeze pacienţii cu cancer.

  • De ce nu este bine să te freci la ochi. O examinare RMN arată impactul obiceiului

    Frecatul în exces la ochi joacă un rol în dezvoltarea bolii keratoconus, arată un nou experiment.
     
    Cu ajutorul voluntarilor şi al tehnologiei, imaginile RMN arată ce se întâmplă când ne frecăm la ochi, un obicei simplu, pe care îl repetăm de-a lungul vieţii.
     
    Însă, aşa cum arată RMN-ul, corneea, dar şi restul globului ocular au de suferit în urma procedeului dur. Fără să ne dăm seama, aplicăm prea multă forţă atunci când credem că de fapt ne ajutăm ochii să se relaxeze. Iar în timp, spun specialiştii, dezvoltăm keratoconus.
     
    Keratoconusul este o boală degenerativă, bilaterală, progresivă, care, în timp duce la subţierea şi deformarea corneei, având drept rezultat afectarea severă a vederii.  
     
     

  • Scurgere de heliu în clădirea unde funcţionează RMN-ul Spitalului din Călăraşi

    Autorităţile din Călăraşi sunt în alertă, duminică, după ce s-a constatat o avarie la instalaţia aparatului RMN al Spitalului Judeţean de Urgenţă ce constă în scurgere de heliu.

    Ştefan Ovidiu Tătărau, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Călăraşi, a declarat, pentru MEDIAFAX, că avaria a apărut la nivelul instalaţiei aparatului RMN din Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi.

    „Este o scurgere a unui gaz, în cazul de faţă heliu, iar în urma măsurătorilor făcute de pompieri au rezultat valori normale din punct de vedere radiologic şi al gazelor toxice”, a spus oficialul ISU Călăraşi.

    Potrivit acestuia, nu sunt victime sau alte pagube materiale.

    La faţa locului acţionează încă patru echipaje ale ISU Călăraşi care asigură perimetrul şi care monitorizează zona şi face măsurători.

    Pacienţii Spitalului nu sunt în pericol, spune Tătăranu, deoarece clădirea în care funcţionează RMS-ul este separată de spital, ea fiind situată la cel puţin 50 de metri de alte clădiri.

  • Scurgere de heliu în clădirea unde funcţionează RMN-ul Spitalului din Călăraşi

    Autorităţile din Călăraşi sunt în alertă, duminică, după ce s-a constatat o avarie la instalaţia aparatului RMN al Spitalului Judeţean de Urgenţă ce constă în scurgere de heliu.

    Ştefan Ovidiu Tătărau, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Călăraşi, a declarat, pentru MEDIAFAX, că avaria a apărut la nivelul instalaţiei aparatului RMN din Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi.

    „Este o scurgere a unui gaz, în cazul de faţă heliu, iar în urma măsurătorilor făcute de pompieri au rezultat valori normale din punct de vedere radiologic şi al gazelor toxice”, a spus oficialul ISU Călăraşi.

    Potrivit acestuia, nu sunt victime sau alte pagube materiale.

    La faţa locului acţionează încă patru echipaje ale ISU Călăraşi care asigură perimetrul şi care monitorizează zona şi face măsurători.

    Pacienţii Spitalului nu sunt în pericol, spune Tătăranu, deoarece clădirea în care funcţionează RMS-ul este separată de spital, ea fiind situată la cel puţin 50 de metri de alte clădiri.

  • Bănicioiu: Foarte multe echipamente lipsesc din spitale, sunt achiziţii în derulare pentru RMN

    “Pentru echipamentele RMN, suntem în proceduri de achiziţie, încercăm să dotăm cât mai multe spitale. Dar sunt şi spitale în subordinea autorităţilor locale. Cred că trebuie să contribuie şi ele. Să nu aştepte neapărat de la bugetul de stat, care este limitat, şi să ia aparatura necesară”, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, cu ocazia vizitei făcute la Institutul Naţional de Endocrinologie “C.I. Parhon”, cu ocazia finalizării lucrărilor la reabilitarea ambulatoriului de specialitate.

    Întrebat ce părere are despre cazul din Argeş, unde un tânăr a murit după ce a aşteptat trei luni să facă un examen RMN, la o clinică privată, în condiţiile în care spitalele publice din judeţ nu au echipamente pentru investigaţie, Bănicioiu a spus că aşteptă rezultatele anchetei, dar nu înţelege de ce bărbatul nu a fost dus la un spital de stat, în altă parte.

    “Am auzit despre cazul băiatului din Argeş care a murit în aşteptarea unui RMN. Da, la Argeş era RMN doar în sistem privat. Întrebarea mea este de ce nu a fost trimis în urgenţă spre un spital de stat care avea RMN? Este o chestiune pe care sper să mi-o poată lămuri cineva”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Bănicioiu a mai spus că anul trecut a cumpărat un angiograf, pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti, pentru că în zonă lipsea acest aparat.

    “La Argeş, am luat anul trecut un angiograf. Am luat pentru că nu erau. Probabil că va trebui să ne implicăm tot noi. Dar cerem sprijin şi autorităţilor locale, pentru că pot să aloce bani pentru investiţii“, a mai spus ministrul.

    Bănicioiu a fost întrebat şi despre ancheta de la Călăraşi, unde o gravidă de 24 de ani a murit la Spitalul Judeţean în timpul intervenţiei de cezariană, medicul susţinând că, probabil, decesul a fost cauzat de anestezie, pe care i-a făcut-o un rezident, după mai multe încercări.

    “Am vizitat spitalul de la Cărălaşi, nu îmi explic de ce rezidentul era singur în camera de gardă şi nu era supravegheat. Ordinul de ministru şi protocolul terapeutic prevăd foarte clar modalitatea în care rezidentul poate ţine garda”, a spus Bănicioiu, precizând că aşteaptă raportul acestei anchete.

    De asemenea, Bănicioiu a spus că aşteaptă raportul şi în cazul anchetei de la Spitalul “Tractorul” din Braşov, de unde o bătrână de 82 de ani a fost lăsată să plece în pijama şi în papuci, ea murind apoi îngheţată pe un câmp.

    După două zile, în faţa spitalului, jurnaliştii au filmat cum dintr-o ambulanţă Dacia Break, veche şi ruginită, au coborât trei persoane, care fuseseră transportate pe aceeaşi targă.