BusinessMagazin

Tag: RISC SEISMIC

  • Ciucă cere responsabilizarea firmelor de construcţii prin lege: România este o ţară cu risc seismic

    „Monitorizarea şi coordonarea transpunerii în practică a tuturor acestor decizii pe care le luăm la nivelul Guvernului, cooperarea cu autorităţile locale, astfel încât să înţeleagă toată lumea că aici nu discutăm despre a duce responsabilitatea de la nivel central la nivel local şi invers, ci este o responsabilitate comună pentru tot ceea ce înseamnă o infrastructură consolidată şi asigurată pentru risc seismic. România este o ţară cu risc seismic, am avut discuţii şi cu specialişti în domeniu. Ca atare, cred că foarte curând (…) va trebui să intrumentalizăm acea procedură prin care companiile să poată să fie certificate pe domenii de specialitate în construcţii şi de asemenea să reglementăm partea de responsabilitate faţă de structura de rezistenţă în timp a celor care sunt implicaţi în realizarea acestor construcţii”, spune Nicolae Ciucă.

    El precizează că, la Gorj, autorităţile vor continua să monitorizeze modul în care se folosesc fondurile.

    „Am alocat de la fondul de rezervă bani, continuăm să alocăm bani pentru că au mai fost identificate clădiri publice care necesită să fie reparate. Toate aceste sume vor trebui cheltuite aşa cum se cuvine, astfel încât să avem garanţia că nu repetăm greşelile din trecut”, încheie Ciucă.

  • Ministerul Educaţiei cere relocarea copiilor din clădirile încadrate în clasa de risc seismic I

    Ministerul Educaţiei anunţă că 39 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, din care doar 21 sunt în uz. Dintre aceste 21 de clădiri, 15 clădiri au destinaţia săli de clasă/laboratoare, iar 6 clădiri au alte destinaţii. Ministerul a cerut relocarea copiilor.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, în septembrie 2022, în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), 118 de clădiri cu destinaţia învăţământ figurau ca fiind încadrate în clasa de risc seismic I.

    Reprezentanţii ministerului precizează că datele sunt introduse de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ şi că în centralizarea din luna septembrie 2022 figurau clădiri care, în prezent, sunt fie în reabilitare, fie în conservare, nefiind folosite pentru activităţi didactice.

    În urma reactualizării datelor de către conducerile unităţilor de învăţământ, 39 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, din care doar 21 sunt în uz. Dintre aceste 21 de clădiri, 15 clădiri au destinaţia săli de clasă/laboratoare, iar 6 clădiri au alte destinaţii.

    Lista unităţilor de învăţământ care au în uz câte o clădire, încadrată în clasa I de risc seismic:

    I. Clădiri cu destinaţia săli de clasă/laboratoare:

    Şcoala Gimnazială Filipeni, judeţul Bacău

    Grădiniţa cu Program Normal Ferestrău (Oituz), judeţul Bacău

    Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, judeţul Brăila

    Şcoala Gimnazială Nr. 1 Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu

    Şcoala Gimnazială Nr. 3 Voluntari, judeţul Ilfov

    Colegiul Naţional Pedagogic Vasile Lupu, judeţul Iaşi

    Grădiniţa cu Program Normal „Al.I. Cuza”, judeţul Iaşi

    Grădiniţa cu Program Normal Nr. 20 Baia Mare, judeţul Maramureş

    Şcoala Gimnazială, comuna Dulceşti, judeţul Neamţ

    Liceul Teoretic „Ioniţă Asan” Caracal, judeţul Olt

    Grădiniţa cu Program Normal Broşteni, judeţul Olt

    Şcoala Primară Dîmbu (Băicoi), judeţul Prahova

    Grădiniţa cu program normal Deleni, judeţul Suceava

    Şcoala Gimnazială Nr. 1 Timişoara

    Şcoala Gimnazială „Angela Gheorghiu” Adjud, judeţul Vrancea

    II. Clădiri cu altă destinaţie:

    Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Bucureşti – sală de sport

    Clubul Sportiv Şcolar Ilfov – 2 clădiri (un spaţiu profesori şi un spaţiu grădiniţă)

    Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brăneşti, judeţul Ilfov – cămin

    Colegiul Naţional Pedagogic „Vasile Lupu” Iaşi – anexă

    Casa Corpului Didactic judeţul Ilfov – cămin.

    Ministerul Educaţiei anunţă că a solicitat conducerilor inspectoratelor şcolare ca, împreună cu autorităţile locale, să identifice soluţii pentru relocarea preşcolarilor/elevilor care învaţă în clădiri clasificate ca având grad de risc seismic I şi care sunt în uz.

    Şcolile şi instituţiile de învăţământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare şi reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a solicitat ca, pe lângă programele finanţate de la bugetul de stat, să fie avute în vedere proiectele susţinute din fonduri europene.

    Ministerul Educaţiei anunţă că, în parteneriat cu Banca Mondială, derulează deja un proiect în valoare de aproape 100 milioane euro, care are drept scop reabilitarea, consolidarea şi/sau construirea unor şcoli din zonele cu cel mai mare risc seismic din România.

  • S-a înfiinţat Comitetul pentru analiza de risc seismic. Şcolile, evaluate în regim de urgenţă

    Comitetul interministerial pentru analiza de risc seismic a fost înfiinţat prin decizie aprobată joi de premierul Nicolae Ciucă, a anunţat Guvernul. Situaţia şcolilor aflate în situaţie de risc seismic de gradul 1 va fi evaluată în regim de urgenţă.

    Potrivit unui comunicat al Guvernului, Comitetul va furniza Executivului liniile directoare şi soluţiile necesare pentru a pregăti cât mai bine atât populaţia, cât şi infrastructura din toate domeniile, în cazul producerii unui seism.

    „Această structură va funcţiona pentru a stabili într-un timp cât mai scurt măsuri coerente şi integrate necesare pentru a proteja oamenii şi a pregăti autorităţile să răspundă rapid şi eficient, inclusiv în cazul producerii unor cutremure”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

    La lucrările comitetului vor lua parte reprezentanţi, potrivit ariilor de competenţă, din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de instituţie coordonatoare, vicepremierului Kelemen Hunor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei; Ministerul Culturii; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Academia Română; Inspectoratul de Stat în Construcţii; Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban; Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului; Alianţa Română a Universităţilor Tehnice; Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România; Asociaţia Municipiilor din România; Asociaţia Oraşelor din România; Asociaţia Comunelor din România.

    Totodată, la şedinţele Comitetului vor putea fi invitaţi şi experţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice şi private care efectuează activităţi relevante în domeniu.

    „Situaţia şcolilor din evidenţele Ministerului Educaţiei aflate în situaţie de risc seismic de gradul 1 va fi evaluată în regim de urgenţă şi cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei vor fi finanţate toate lucrările de consolidare necesare”, a transmis Guvernul.

  • Două cutremure puternice au avut loc în ultimele zile. Este pregătită România să gestioneze o astfel de criză?

    ♦ Guvernul a anunţat că pregăteşte o serie de măsuri care să grăbească procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, atât pentru Bucureşti, cât şi la nivel naţional ♦ În zonele afectate de cutremur vor fi montate trei staţii seismice şi staţii GPS ♦ Un grup interinstituţional se va înfiinţa de joi pentru a ocupa de prevenire şi de pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă.

    Două cutremure cu magnitudinea de 5,2 grade şi 5,7 grade pe scara Richter au avut loc luni şi marţi în zona seismică Gorj. Cutremurele ce au avut loc în România vin cu un val de panică în rândul populaţiei, având în vedere că un cutremur puternic a lovit Turcia şi Siria la începutul lunii februarie, cutremur care a ajuns la 40.000 de victime.

    Cutremurul de marţi din Oltenia a avut efecte în 22 de localităţi din cinci judeţe, afirmă Raed Arafat, şeful DSU. „În urma cutremurului de marţi am avut efecte în 22 de localităţi din cinci judeţe. Efectele nu au pus viaţa în pericol. Au fost doar două persoane cu leziuni minore. Clădirile care au suferit fisuri sunt evaluate de experţi. Până acum nu avem nicio clădire de care să ni se spună că nu se poate locui”, a spus Raed Arafat la începutul şedinţei de guvern, conform Mediafax.  

    Potrivit directorului Institutului Naţional pentru Fizica Pămân­tului, Constantin Ionescu, cutremurul din Oltenia a avut 160 de replici. Anterior, specialiştii INFP au spus că Oltenia nu devine o nouă zonă Vrancea. Ei au recunoscut că datele existente nu indicau posibilitatea producerii unui cutremur cu magni­tudinea peste 5,5 grade. Specialiştii analizează cea mare activitate seismică din regiune din ultimele 200 de ani şi au anunţat că harta cutremurelor va fi actualizată în zonă în funcţie de rezultatele cercetătorilor.

    În acest context, guvernul a anunţat că pregăteşte o serie de măsuri care vizează consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat.

    În perioada următoare, în zonele afectate de cutremur vor fi montate trei staţii seismice şi staţii GPS. De asemenea, este puţin probabil ca în zonă să apară alte cutremure mari în următoarele ore şi zile deoarece energia a fost eliberată, au precizat experţii INFP, citaţi de Mediafax.

    De altfel, în cadrul şedinţei de guvern de ieri, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului dezvoltării, Attila Cseke, să vină cu o serie de măsuri care să grăbească procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, atât pentru Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

    „Acest program de investiţii din bugetul de stat are câteva noutăţi importante: în primul rând, statul acordă o finanţare nerambursabilă tuturor proprietarilor, indiferent de forma de proprietate, pentru că principalul nostru mesaj şi obiectiv este acela de a salva şi de a ocroti viaţa persoanelor. În al doilea rând, am introdus în finanţare, în acest program, pe lângă blocurile de locuinţe şi clădirile publice şi avem aici infrastructura critică a statului. În al treilea rând, este vorba de introducerea la finanţare şi a clădirilor expertizate cu risc seismic 2, în condiţiile în care până acum erau doar cele din de risc seismic 1”, a spus Cseke.

    Legat de finanţarea din PNRR a lucrărilor de consolidare, Cseke a afirmat că există o finanţare disponibilă de 550 de milioane de euro, din care contractat la zi 441 de milioane euro. Practic, sunt 168 de contracte încheiate pentru consolidarea a 238 de clădiri în întreaga zonă expusă riscului seismic din România.

    „În ceea ce priveşte programul pe bugetul de stat, este în derulare ca apel de proiecte şi se va închide în 20 februarie. Avem în platformă 290 de solicitări de consolidări de clădiri publice respectiv blocuri de locuinţe. La 1 martie cel târziu ordinul de Ministru va fi aprobat pentru introducerea solicitărilor în acest program”, a adăugat ministrul.

    Prin Compania Naţională de Investiţii sunt 57 de lucrări în curs de execuţie, care valorează 3 miliarde de lei.

    De altfel, un grup interinstituţional se va înfiinţa de joi, coordonat de premier, din care vor face parte mai multe ministere, printre care Ministerul Dezvoltării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor şi al Culturii, dar şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Oraşelor, a municipiilor, a comunelor şi Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Universitatea Tehnică de Construcţii. Grupul se va ocupa de prevenire şi de pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă.

  • N. Dan: Între a consolida o clădire cu risc seismic şi a asfalta o stradă, aş prefera consolidarea

    „E nevoie de trei lucruri. Unu – o cunoaştere exactă a situaţiei – pentru asta, este nevoie de expertiză mult mai mult decât s-a făcut până acum. Doi – să reclădim încrederea şi să ajungem să dăm acele exemple pentru locuitorii din clădiri cu risc seismic, că se poate ca clădirile lor să ne ţinem de cuvânt şi că pur şi simplu să le spunem de la început cât va costa şi cât va dura şi noi să ne ţinem de cuvânt. Trei – e nevoie de bani. Şi aici e o discuţie sensibilă. Bineînţeles că suntem o societate care are multe restanţe de toate felurile, însă între a consolida o clădire cu risc seismic în care pot să moară 300-400 de persoane şi a asfalta o şosea care poate să mai aştepte un an sau doi sau trei eu prefer să alocăm bani pentru a consolida clădirile cu risc seismic”, a declarat Nicuşor Dan în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Academia Română.

    Nicuşor Dan menţionează că unul din lucrurile pe care şi le-a propus anul acesta este să expertize clădiri cu risc seismic care însumează 500.000 de metri pătraţi.

    El precizează că Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi primele 10 oraşe din lume.

    „Parte din problemă este că noi nu am conştientizat această problemă ani de zile. A fost un impuls în anii 1998-2000 şi după care din nou problema asta a căzut în plan secundar. Această problemă este o prioritate pentru administraţia pe care o conduc, am făcut nişte schimbări la conducerea Administraţiei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Am descoperit cu ocazia asta şi problemele de acolo, pentru că vorbim de încredere, nu e posibil să avem convenţii semnate cu asociaţii de proprietari din anul 2005, 2006, 2007 şi care să nu fi ajuns la un rezultat. (…) Este parte din problemă şi faptul că noi am început în acei ani, 1998, 1999, 2000, procesul de evaluare, dar nu l-am terminat. Deci este o diferenţă între numerele pe care le-aţi auzit – a vorbit domnul ministru de 18.000 – şi e o diferenţă între 18.000 şi 1.000 – numărul aproximativ de clădiri care sunt înregistrate în momentul ăsta în categoria 1, 2, 3, 4 de risc seismic”, adaugă primarul general.

    El acuză fosta administraţiie că a înşelat încrederea bucureştenilor.

    „Bineînţeles că oamenii care locuiesc în clădiri cu risc seismic se informează din piaţă, de la unii, de la alţii, şi când află că alţi oameni care sunt în situaţia lor nu au reuşit de 15 ani să-şi rezolve problemele, nu o să mai aibă încredere în tine când o să-i spui: <Uite, îţi consolidez şi într-un an şi jumătate eşti înapoi>. Pur şi simplu trebuie să reclădim această încredere. Parte din lipsa de încredere vine din faptul că s-a lucrat pe această companie municipală exclusiv şi că multe din firmele de construcţii româneşti din Bucureşti care erau capabile să facă aceste lucrări pur şi simplu au fost scoase de pe piaţă. Şi am decis ca să lucrăm transparent cu firmele de pe piaţă”, conchide Nicuşor Dan.

     

  • Mega Image a închis trei magazine din clădiri cu risc seismic şi a deschis alte patru

    Decizia de închidere a celor trei magazine a fost luată în urma intrării în vigoare, în luna noiembrie, a noilor prevederi legale privind clădirile cu risc seismic ridicat (legea nr. 282/2015, care modifică Ordonanţa Guvernului 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente) şi ca rezultat al evaluării de către autorităţi a spaţiilor în care funcţionează magazinele reţelei Mega Image.

    Cele trei unităţi închise sunt Mega Image Mărăşeşti – situat pe Bd. Mărăşeşti nr. 4, sector 4, Shop&Go Covaci 14 – situat pe Str. Covaci nr.14, sector 3, precum şi Shop&Go Griviţei 238 – situat pe Calea Griviţei, nr. 238, sector 1.

    “Am luat această decizie ca urmare a noilor prevederi legale prin care sunt luate măsuri de urgenţă pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor. (…) Până la momentul noilor prevederi legale, magazinele au funcţionat în conformitate cu toate prevederile legale în vigoare şi au deţinut toate autorizaţiile legale necesare desfăşurării activităţii”, a declarat pentru MEDIAFAX vicepreşedintele pentru marketing al Mega Image, Adrian Nicolaescu.

    Retailerul a anunţat, luni, printr-un comunicat, că a deschis patru noi magazine, două în Bucureşti şi două în Ilfov.

    Cele două magazine din Bucureşti sunt situate în sectorul 5, pe Str. Elefterie, nr. 47-49, respectiv sectorul 2, pe Bd-ul Ferdinand I, nr. 58, se arată într-un comunicat al retailerului. În Ilfov, cele două magazine noi se află în comuna Dobroieşti, sat Fundeni, şi în oraşul Otopeni.

    Magazinele din sectorul 5 şi comuna Dobroieşti operează în formatul Mega Image, iar celelalte două în formatul mai mic Shop&Go.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea care cuprinde în prezent 457 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (209), Shop&Go (244), AB COOL FOOD (1), Gusturi Romaneşti (2).

    Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internaţional înfiinţat în 1867 în Belgia care operează în prezent pe trei continente.

  • Teatrul Nottara, în pericol să-şi suspende activitatea. Managerul a cerut o nouă expertiză privind riscul seismic

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

    Legea modifică Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

    Astfel, legea adoptată în Parlament pe 10 octombrie prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţile “care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”.

    Spaţiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv “spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

    Joi, în cea de-a doua zi a Festivalului MultiArt pentru deţinuţi, managerul Teatrului Nottara din Bucureşti, directorul Marinela Ţepuş a urcat pe scenă, împreună cu o parte a trupei de actori, şi a expus situaţia în care instituţia s-ar putea afla în urma legii promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis, care interzice orice fel de activitate publică în clădirile cu “bulină roşie”.

    “Teatrul Nottara se află într-o situaţie extrem de gravă. (…) Din păcate, în urma promulgării acelui articolaş cu bucluc, dintr-o lege care există din 2008, se presupune că, peste câteva zile, acest teatru se va închide. Şi nu e singurul, sunt 11 clădiri pe bulevardul Magheru şi toate care au la parter centre comerciale sau instituţii – sunt două cinematografe în această situaţie – ele îşi vor închide porţile suspendând activitatea. Dorinţa noastră, a Teatrului Nottara, este nu de a nu se închide, dacă într-adevăr această clădire presupune un mare risc pentru cei care sunteţi aici, pentru noi, pentru cei de pe stradă, dorinţa noastră , însă, este, şi am cerut şi eu, şi a cerut înaintea mea domnul Mircea Diaconu (fostul director al Teatrului Nottara, n.r.) Primăriei, de fapt, direcţiei abilitate în consolidări, să se facă o nouă expertiză. De fapt, ne interesează situaţia reală a acestui imobil”, a spus Marinela Ţepuş, pe scena Teatrului Nottara.

    Potrivit acesteia, Teatrului Nottara a fost construit de Liviu Ciuley, tatăl marelui regizor Liviu Ciulei, pentru familia sa. “Acelaşi Liviu Ciuley, inginerul extraordinar, este unul dintre aceia care au modernizat construcţiile, care au făcut după 1940 construcţii în Bucureşti şi în alte părţi din ţară după noile norme privind seismicitatea acestui teren. Vă dau câteva exemple: palatul CFR – nu are bulină, palatul nou BNR – nu are bulină. Singurul imobil care are bulină e acela făcut de el pentru familia sa. Putem noi să credem că a zidit pentru sine, acest Manole, un bloc mai prost decât celelalte?”, a mai spus managerul Teatrului Nottara.

    Întrebată care este data la care se va închide Teatrul Nottara, Marinela Ţepuş a precizat, pentru MEDIAFAX, că aşteaptă ca legea să apară în Monitorul Oficial şi abia apoi vor şti exact ce se întâmplă.

    De asemenea, aceasta a menţionat că nu a primit nicio notificare până în prezent potrivit căreia ar trebui să suspende activitatea insituţiei pe care o conduce. “Nu am primit nicio notificare şi nici nu cred că vom primi, pentru că acele articolaşe, dacă vor rămâne aşa cum le-am citit eu în proiectul de lege, sunt atât de parşiv făcute, încât rămâne la latitudinea fiecărui manager să facă ce consideră, în prima etapă. Adică, legea spune că se suspendă activitatea. Dacă nu se suspendă şi există o inspecţie, cel care e responsabil, managerul presupun, va plăti o amendă între 50.000 şi 70.000 de lei şi închiderea. Abia atunci, conform legii, în urma acelei amenzi, se face închiderea activităţii. Altfel, a suspenda înseamnă a pune lacătul, aici nu mai intrăm, totul rămâne frumos şi aşteaptă minunata consolidare”, a declarat Marinela Ţepuş pentru MEDIAFAX.

    Totodată, managerul Teatrului Nottara a precizat că a trimis solicitări la Primăria Capitalei pentru a li se permite să facă o nouă expertiză a Teatrului Nottara, dar şi a li se asigura un nou sediu, în cazul în care activitatea în clădirea de pe Bulevardul Magheru din Bucureşti ar trebui suspendată.

    “Astăzi (joi, n.r), am trimis solicitarea la Direcţia de Cultură, la primarul general, la consolidări – unde n-a fost primită – şi la spaţiul locativ, pentru că noi am cerut să se gândească şi să ne dea un spaţiu adecvat cu ceea ce facem noi, noi avem 30 de reprezentaţii la două săli. Şi suntem gata la orice discuţii. Noi aşteptăm să ne întâlnim ca să şi spunem ce nevoie avem. (…) Dacă legea vine, noi nu mai putem aştepta. Noi suspendăm şi demersul cu expertiza durează cam trei luni, dacă se face o expertiză serioasă, şi noi vrem să se facă şi suntem conştienţi că, dacă se face o nouă expertiză, ea trebuie să fie făcută ca la carte, cu mijloacele anului 2015 faţă de 1997 (când a fost făcută cea mai recentă expertiză, n.r.), pentru că, dacă există bulină, aflăm şi ne consolăm cu asta, nu suntem inconştienţi. Noi stăm cu certitudinea că n-avem bulină, de asta spunem ‘veniţi!’. Nicio clipă, cineva dintre noi nu crede că acest teatru are o bulină reală din mai multe motive: că acea expertiză s-a făcut cum s-a făcut, că întâi s-a spus că blocul este din 1935 şi după aceea s-a dovedit că este din 1945, că, sus, proprietarii n-au acceptat să intre şi s-au făcut măsurătorile atât cât s-au făcut fără partea de sus a blocului şi că, mai mult decât atât, tatăl lui Liviu Ciulei este cel care a modernizat construcţiile în România. După marele cutremur, el este primul care a făcut cu calcule şi conform normelor de atunci, din ’40, de seismicitate, cu arhitecţi din America, a fost o întreagă tevatură. BNR-ul nu pare că se va mişca din loc prea curând şi palatul CFR nu pare a se mişca din loc prea curând”, a spus Marinela Ţepuş.

    Totodată, aceasta a precizat că pe Bulevardul Magheru trec câteva sute de oameni zilnic, mai mulţi decât intră în teatru. “Aş vrea să ştiu cine a dat directiva ca aceasta clădire – dacă o fi, Doamne fereşte!, un mare cutremur – să se prăbuşească peste sala de spectacol şi nu peste stradă. Pentru că eu cred că, dacă ne ducem până la capăt cu conştiinţa şi cu rigoarea acestei legi, ar trebui să punem o barieră la Piaţa Romană şi o barieră la Universitate. Şi tot aşa şi cu Centrul vechi, o barieră într-o parte, o barieră la capătul celălalt şi nimeni să nu mai intre, în afară de locuitorii care, pe propria răspundere, intră în blocul în care locuiesc”, a spus Marinela Ţepuş.

    În ceea ce priveşte o nouă expertiză a clădirii, Marinela Ţepuş a precizat că nu s-a putut realiza, pentru că Primăria nu şi-a dat acordul şi nu a finanţat o astfel de acţiune.

    “Explicaţia este că (expertiza, n.r.) este una şi bună şi definitiv făcută. Eu, când am făcut şi am cerut a doua oară, am spus că au mai trecut 18 ani. Poate în 18 ani, din cauza vibraţiilor, din cauza metroului care este pe dedesubt, această clădire s-a prăbuşit şi nu ne-am dat noi seama şi locuim într-o hologramă. Adică, e dreptul nostru să vedem ce se întâmplă după 18 ani, că poate că trebuie să fugim ca potârnichile. Eu nu spun că această expertiză a fost sau nu a fost, dar există atât de multe întrebări şi faptul că se refuză o a doua expertiză…”, a mai spus Marinela Ţepuş, menţionând că nu ştie cât costă o astfel de expertiză, dar umează să afle şi, dacă şi colegii săi sunt de acord, este hotărâtă să facă o campanie ca la carte, pentru a salva această clădire simbol.

    “Vom face o campanie, m-am şi gândit la un slogan «Daţi o para pentru Nottara», că doar s-a mai făcut un Ateneu (Ateneul Român, n.r.) cu «un leu pentru Ateneu». Eu apelez la spectatorii noştri ca, în loc să cumpere un bilet, să dea aceşti bani pentru această expertiză. Şi, până la urmă, eu sunt sigură că vom reuşi să o facem. Dacă este o sumă omenească şi putem să o adunăm în acest fel, eu cred că vom avea sprijin până la urmă, că de Magheru cred că toată lumea a auzit”, a completat managerul Teatrului Nottara.

    Despre refuzul Primăriei de a face o nouă expertiză a Teatrului Nottara, Marinela Ţepuş a spus că o astfel de acţiune ar deschide o “cutie a Pandorei”, dar Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul.

    “Eu cred că e o cutie a Pandorei pe care Primăria nu vrea să o deschidă. Dacă se dovedeşte că acest bloc nu are o expertiză reală şi că nu are bulină sau că nu e la clasa I de risc, eu cred că va sări în aer tot ce a făcut Proiect Bucureşti împreună cu Primăria, în 1997, şi eu cred că, de fapt, asta e spaima: să nu cumva să fie aşa. Dar cred, de asemenea, că Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul”, a mai spus Marinela Ţepuş, pentru MEDIAFAX.

    De asemenea, directoarea Teatrului Nottara a afirmat că instituţia de pe Bulevardul Magheru nu poate fi consolidată, pentru că există un proces de retrocedare cu proprietarii, care au contestat “bulina roşie”.

    “În prima etapă, această clădire a fost trecută în 1935 de către Proiect Bucureşti şi pe asta s-a bazat contestaţia proprietarilor: ea e făcută în 1945. (…) E vorba de un proces de retrocedare cu familia Ciulei şi, e adevărat, aici Primăria nu are cum să consolideze un bloc care nu este al ei şi nu ştie că va fi câştigat de Primărie şi, conform vechii legi, proprietarii trebuiau să semneze toţi şi ei n-au semnat, contestând această bulină. De fapt, ei n-au semnat pentru consolidare, pentru că ei au contestat existenţa reală a acestei buline”, a spus Marinela Ţepuş, menţionând că “proprietarii, după ce au contestat, au scos bulina, iar Primăria nici nu a amendat pe nimeni şi nici nu a mai pus-o la loc”.

    “Eu cred că, în proporţie de 99,99%, bulina asta, ca multe alte buline din Bucureşti, sunt puse din birou, pe anul construcţiei”, a completat Marinela Ţepuş.

    Teatrul Nottara funcţionează ca o instituţie de spectacole de repertoriu (conform Ordonanţei Guvernului nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, cu modificările şi completările ulterioare), cu un colectiv artistic care are în componenţa sa 35 de actori angajaţi, doi regizori, un scenograf, şi cu o echipă tehnică şi administrativă de 85 de membri. Din noiembrie 2011, Marinela Ţepuş se află la conducerea teatrului.

  • Oprescu: Bucureştiul, a zecea capitală din lume şi prima din Europa privind riscul seismic

    Primarul Sorin Oprescu a prezentat situaţia Bucureştiului în ceea ce priveşte riscul seismic, informaţiile bazându-se pe studii şi analize profunde efectuate în ani de către experţi şi profesionişti din ţară şi din străinătate.

    “Vreau să aveţi informaţii cât mai corecte şi complete, pentru a înţelege situaţia reală a Bucureştiului, care este extrem de serioasă. Doresc să evit speculaţiile, scenariile fie catastrofice, fie superficiale şi să sesizez toţi factorii implicaţi, dar şi opinia publică, pentru a ne uni eforturile şi a lucra împreună, constructiv, concret pentru diminuarea efectelor. Este unanim considerat, de către specialişti, că Bucureştiul este clasat ca a zecea capitală la nivel mondial, în termeni de risc seismic şi Capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. În mod evident, în acest context, oraşul Bucureşti concentrează cel mai înalt risc seismic din România”, a spus Oprescu.

    Edilul a precizat că sunt 113.863 de imobile în Bucureşti, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinaţie majoritară de locuit, au fost experizate 2.523 de clădiri şi s-a constatat că 186 de imobile se înscriu în categoria de risc 1 – pericol public, din care majoritatea, peste 92 la sută, au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi experienţa cutremurelor majore de după 1940.

    Primarul a explicat că aceste imobile, în funcţie de regimul de înălţime se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7 la sută), 46 de clădiri au peste opt etaje (24 la sută) şi 59 au sub patru etaje (31,05).

    “Repartiţia clădirilor din Bucureşti încadrate în risc I-pericol public, pe sectoare, ne indică faptul că majoritatea clădirilor din această categorie sunt în sectoarele 1, 2 şi 3. Poate este un element de reflecţie pentru primarii din sectoarele respective, că este mai important programul de punere în siguranţă a clădirilor, decât cel de reabilitare termică. Sau, dacă tot le fac, să le facă împreună”, a mai spus Oprescu, adăugând că în propunerea de modificare a legii trebuie introdusă obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termică, să fie făcută înainte reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirilor.

    Primarul a explicat că pentru Bucureşti, clasa I de risc seismic cuprinde două categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezintă pericol public şi imobile din aceeaşi clasă, dar nedeclarate pericol public.

    “Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul oraşului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăţiei, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, b-dul Magheru, din cauză că cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică şi au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate corespunzător după aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor”, a spus Sorin Oprescu.

    El a precizat că, în opoziţie cu percepţia generală, în afara zonei centrale a Capitalei – teritoriul “bulinelor roşii”, există un număr mare de construcţii de locuinţe insuficient protejate faţă de acţiunea seismică.

    Primarul general al Capitalei a vorbit şi despre principalele cauze identificate de către experţi privind riscul ridicat de seism din Capitală.

    Astfel, s-a constatat că o problemă o reprezintă concentrările de clădiri şi de populaţie, incomparabile cu cele din oricare alt oraş al ţării, în special în zona centrală.

    “Planul de dezvoltare urbană a municipiului Bucureşti, emis în anul 1935 de Primăria Municipiului Bucureşti, recomandă centrul oraşului ca poziţie de amplasare pentru cele mai înalte clădiri din oraş. Şi acolo s-a construit. S-a dovedit că a fost o decizie greşită. Din păcate, decizia a fost generată din cauză că din 1831, timp de 100 de ani, nu a mai fost niciun cutremur major, iar specialiştii de la acea vreme au considerat ca Bucureştiul nu are o problemă seismică. În plus, în acele timpuri, nu existau cunoştinţe şi preocupări şţiintifice asupra modului în care trebuiau construite clădirile înalte. Din nenorocire, a trebuit să vină lecţia dură a cutremurului din 1940. Atenţie celor care astăzi lucrează la noul Plan Urbanistic General”, a transmis edilul Capitalei.

    Alte cauze se referă la existenţa unui fond de sute de clădiri de beton armat cu înălţime mai mare de patru etaje, construit, în majoritate între anii 1930-1945, la lipsa, în perioada construcţiei acestor blocuri, a cunoştinţelor necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar şi la poziţia geografică a Bucureştiului, caracterizată de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) faţă de sursa Vrancea, distanţe ce sunt comparabile cu adâncimea focarelor acestor cutremure (60-170 de kilometri).

    Oprescu a mai explicat că şi condiţiile de teren din zonele de Est, Sud, şi din centrul oraşului pun probleme, fiind caracterizate de prezenţa unor straturi argiloase, predominante cu grosime în primii 50-60 de metri de la suprafaţa terenului, care contribuie la manifestarea unor perioade lungi în mişcarea terenului la cutremurele vrâncene de magnitudine medie şi mare, adică mai mare de 7 grade pe scara Richter.

    Primarul a mai reclamat inexistenţa şi incoerenţa normelor de proiectare în diverse perioade, precizând că pe un interval de 70-100 de ani, a fost creat fondul locativ existent astăzi, dar se dovedeşte vulnerabil.

    “Înainte de 1940, acţiunea seismică nu era luată în calcul în proiectarea construcţiilor, nu existau norme speciale şi nici măcar cercetări ştiinţifice în această direcţie. Cutremurul din 1940 a făcut ca în decembrie 1941 să apară în România şi în Bucureşti prima reglementare de proiectare seismică. Abia după 1965 se introduc însă normative mai precise, cu obligaţia de a fi luate în calcul la proiectare şi introduse soluţii în construcţia clădirilor. Momentul cheie în proiectarea anti-seismică a fost după cutremurul din 1977, când s-au introdus codurile americane şi implementarea lor în normele româneşti. Abia după 1992 a început armonizarea cu cerinţele de proiectare anti-seismică din normele europene. Din 2006 se utilizează codul european (euro cod 8) de proiectare a structurilor de rezistenţă la cutremur”, a explicat primarul general.

    În acest context, el a atras atenţia că nu doar magnitudinea pe scara Richter contează, ci şi parametrul terenului pe care este construită fiecare clădire în parte.

    Primarul a mai spus că fondul imobiliar din Bucureşti, cel vechi, dar şi cel nou construit, trebuie analizat din punct de vedere al vulnerabilităţii seismice după mai multe considerente: perioada de construcţie a clădirii, codul de proiectare, normele de execuţie, tipologiile arhitecturale, structurale şi funcţionale ale clădirilor, regimul de înălţime, caracteristicile geo-morfologice ale terenului pe care este amplasata fiecare clădire în parte şi concentrarea populaţiei.

    Majoritatea specialiştilor consideră că cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismică din 1978 şi se împart în clădiri înalte sau de înălţime medie, construite înainte de 1945 şi clădiri înalte sau de înălţime medie, construite după 45, dar înainte de cutremurul din 77.