BusinessMagazin

Tag: RIGA

  • Iohannis: E necesar să menţinem deschisă perspectiva europeană pentru statele din Parteneriatul Estic

    “Am susţinut, în cadrul dezbaterilor, consolidarea rolului Parteneriatului Estic, ca instrument strategic pentru dezvoltarea relaţiilor UE cu vecinătatea estică, pentru promovarea stabilităţii, dezvoltării democratice şi prosperităţii în întreaga regiune“, a declarat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, pe Aeroportul Henri Coandă, la revenirea de la cel de-al patrulea summit al Parteneriatului Estic de la Riga.

    Şeful statului a precizat că summitul a făcut o evaluare a rezultatelor concrete obţinute de statele partenere în perioada post-Vilnius, precum semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, începerea aplicării provizorii a acestor acorduri în Republica Moldova şi Georgia, implementarea provizorie a unor componente importante din Acordul de Asociere cu Ucraina şi liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.

    “România a acţionat în mod constant şi concret pentru avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică a statelor partenere, inclusiv prin oferirea de expertiză în procesul de reformă şi în procesul de implementare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb. Procesul de implementare trebuie să rămână în continuare o prioritate. De aceea, am susţinut foarte clar faptul că Uniunea trebuie să sprijine acest proces prin asistenţă financiară şi tehnică. Totodată, la Summit s-a discutat despre direcţiile de acţiune în viitor“, a afirmat Iohannis.

    Totodată, preşedintele a pledat “pentru o viziune ambiţioasă, strategică şi bine articulată pentru Parteneriatul Estic”. “Am evidenţiat importanţa principiului diferenţierii între statele partenere, în funcţie de aspiraţiile şi performanţele fiecăruia. Acesta implică dimensionarea sprijinului UE pe principiul «more for more», adică mai mult pentru mai mult, cu o condiţionalitate pozitivă, prin care asistenţa tehnică şi financiară este acordată în linie cu avansarea procesului de reformă. Am susţinut că este necesar să menţinem deschisă perspectiva europeană pentru statele partenere care doresc să avanseze pe această cale”, a spus Iohannis.

    El şi-a exprimat speranţa că finalizarea procesului de ratificare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb de către statele membre ale UE se va încheia până la sfârşitul acestui an.

    Referitor la Declaraţia Comună a summitului, Iohannis a subliniat că prin ea “s-a reconfirmat dreptul suveran al fiecărui partener de a alege nivelul de ambiţie şi obiectivele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană”. “S-a reafirmat faptul că este prerogativa exclusivă a UE şi a statelor partenere de a decide asupra relaţiilor lor şi asupra nivelului de interacţiune”, a spus Iohannis.

  • Aurescu: Nu putem cere partenerilor UE eforturi fără oferirea unei perspective clare de integrare

    “2015 este anul în care Parteneriatul Estic (PaE) se află la un moment de răscruce după declanşarea unui conflict într-unul dintre statele partenere. 2015 este anul în care Politica Europeană de Vecinătate va fi revizuită (…) Aceste momente se derulează pe fundalul unei intensificări fără precedent a tensiunilor şi conflictelor în vecinătatea noastră imediată sau mai depărtată, fie că vorbim despre Ucraina, regiunea Mării Negre, fie că vorbim despre nordul Africii sau Orientul Mijlociu”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la cea de-a doua sesiune a dezbaterilor “Dialoguri@MAE“, cu tema “Contribuţia României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate şi la abordarea UE privind Parteneriatul Estic”.

    “România consideră că a sosit momentul pentru rafinarea acestor abordări şi, implicit, pentru abordarea mai pragmatică a relaţiilor Uniunii cu vecinii, rafinarea politicilor, iniţiativelor şi instrumentelor aferente acestor iniţiative”, a afirmat Aurescu.

    Şeful diplomaţiei a reamintit faptul că intenţia PaE la momentul creării sale a fost de a fi “o politică europeană preventivă şi de angajament”, având ca scop prevenirea evoluţiilor “care să ducă la antagonizarea la nivel european, care să prevină apariţia unor modele concurenţiale care să se excludă reciproc”, dar criza din Ucraina a generat “o modificare fundamentală a acestei paradigme”.

    În acest context, ministrul Afacerilor Externe a subliniat faptul că summit-ul de la Riga “va avea un rol extrem de important”. “În pregătirea summit-ului de la Riga, România a ţinut cont simultan de faptul că reuniunea aceasta nu este organizată în condiţii de normalitate, în al doilea rând că necesită o abordare cu caracter strategic, în al treilea rând că rezultatele sale trebuie să ofere suficiente stimulente pentru menţinerea angajamentului celor mai buni performeri: R. Moldova, Georgia, Ucraina pe calea reformelor, prin oferirea unei minime perspective în ceea ce priveşte obiectivul european al acestora în textul declaraţiei şi a unor rezultate politice ambiţioase cum este liberalizarea regimului de vize în ceea ce priveşte Georgia şi Ucraina”, a susţinut Aurescu.

    El a subliniat că “miza politică este menţinerea unui nivel de ambiţie a PaE în circumstanţele actuale la nivel regional”, dar şi “crearea unui nou orizont, a unor noi instrumente, a unor noi obiective care să ducă la dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Estic”.

    Totodată, şeful diplomaţiei române a explicat că trebuie conştientizat faptul că există “un nivel diferit de ambiţie al partenerilor în raport cu UE”, fie din raţiuni de ordin intern, fie ca urmare a experienţei acestor state cu vecinii lor foarte importanţi ca urmare a unor relaţii tradiţionale.

    Referitor la Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb, Bogdan Aurescu a precizat că ele au “un rol esenţial în reformarea profundă, competitivă, adecvată” a economiilor acestor state şi, în acelaşi timp, reprezintă “un vehicul eficient de apropiere de valorile şi criteriile UE”, în condiţiile în care aceste documente reprezintă într-o proporţie foarte mare acquis comunitar.

    În plus, creşterea substanţială a numărului de paşapoarte biometrice inclusiv din regiunea transnistreană după ridicarea vizelor pentru R. Moldova şi creşterea continuă a numărului de companii din Transnistria care se înregistrează la Camera de Comerţ a R. Moldova pentru a beneficia de oportunităţi de export pe piaţa UE sunt “dovezi clare ale impactului pe care agenda europeană îl are în mod pozitiv asupra unor probleme cu care R. Moldova şi regiunea se confruntă de mai multă vreme”.

    Pe de altă parte, Aurescu a afirmat că “nu ne putem aştepta ca partenerii noştri să treacă prin procese de reformare substanţială şi să le cerem să facă acest efort, fără ca să le oferim o perspectivă clară privind destinaţia finală pe care ei înşişi şi-au asumat-o, şi anume integrarea europeană”.

    Pe de altă parte, ministrul a atras atenţia că se observă “scăderea disponibilităţii unora dintre statele membre pentru abordări mai ambiţioase în raport cu vecinătatea estică, pe fondul mai multor fenomene suprapuse, de la aşa-numita oboseală a lărgirii, de la implicaţiile crizei din Ucraina, inclusiv în plan economic pentru multe dintre statele UE”, adăugând că se observă “o abordare care caută să nu escaladeze sensibilităţile Federaţiei Ruse”.