“Am văzut acest concept în afara ţării şi am înţeles că în România există o nevoie tot mai mare pentru un astfel de proiect. Oamenii au tot mai puţin timp liber dar, în acelaşi timp, vor să aibă o alimentaţie sănătoasă. În acest moment, suntem convinşi că am ales un concept potrivit pieţei locale“, declară Florin Scarlat, cofondator al firmei LifeBox. Pe de altă parte, ideea de a dezvolta un business în acest domeniu a venit şi din faptul că fondatorii au activat în această zonă în ultimii ani. Florin Scarlat a ocupat timp de 10 ani funcţia de director operaţional în cadrul unui lanţ de restaurante cu prezenţă internaţională, al doilea cofondator are o experienţă de peste trei ani în zona de online food ordering, iar cel de-al treilea este din Polonia şi ocupă funcţia de director de dezvoltare în cadrul unei reţele internaţionale de restaurante cu origine poloneză.
De la idee până la punerea sa în practică drumul a durat circa un an şi jumătate, timp în care fondatorii s-au documentat asupra comportamentului de consum alimentar şi au învăţat ”lucruri noi despre ceea ce înseamnă să te hrăneşti corect. Am testat multe idei şi am selectat oamenii potriviţi pentru noi“, declară Scarlat.
Valoarea investiţiei iniţiale, cumulată pe cele trei luni de activitate, a fost de circa 120.000 de euro. Cea mai însemnată cheltuială a fost investiţia iniţială, direcţionată către spaţiul de producţie şi birouri şi reprezentând un buget total aproximativ de 80.000 euro. O investiţie consistentă a fost dedicată şi pentru crearea platformei online, construită de propria echipă de IT de la zero; au decis să importe ambalajele din Polonia, pentru a miza pe originalitate în ceea ce priveşte aspectul. ”Dincolo de asta a fost nevoie de multă muncă şi pot spune că lucrăm încă la perfecţionarea acesteia, încercând să venim constant cu funcţionalităţi noi care să uşureze procesul de comandă“, spune antreprenorul.
”LifeBox pune accentul pe un produs echilibrat, corect din punct de vedere nutriţional, care se îmbină armonios cu gustul“ este scurta descriere pe care o face Scarlat produsului său, precizând că obiectivul principal nu constă neapărat în cantitatea şi numărul de kilocalorii din farfurie, deşi se ţine cont în meniuri şi de aceste aspecte. Pentru a îmbina cele două criterii, echipei LifeBox s-au alăturat doi specialişti, un bucătar profesionist şi un medic nutriţionist specializat în tratamentul obezităţii infantile. ”Împreună, cei doi concep meniurile zilnice oferind preparate de calitate din punct de vedere nutriţional, cu gust, şi totodată calculate corect din punctul de vedere al aportului caloric pentru a se adapta stilului de viaţă al clientului“, spune antreprenorul.
Astfel au luat naştere cele patru tipuri de meniuri: OptimBox, VeggieBox, FishBox sau SportBox; acestea pot fi comandate zilnic sau în avans pe o perioadă de până la patru săptămâni, costurile pornind de la 64 lei pe cutie, care presupun alimentaţia completă pentru o zi întreagă.
Cutiile conţin trei mese principale şi două gustări în cazul meniurilor optim, veggie şi fish şi patru mese mari în cazul meniului sportiv. ”Cea mai mare provocare a fost conceperea meniului, de la calculul numărului de calorii la asocierea de ingrediente. Deşi din punct de vedere nutriţional un produs se alcătuieşte urmând reguli de bază, în industrie sunt foarte multe teorii privind produsele mai mult sau mai puţin sănătoase, cât şi despre asocierea lor“, declară Scarlat.
Fiecare tip de meniu se adresează unei anumite nişe, în funcţie de stilul de viaţă al consumatorului şi preferinţele sale alimentare. De exemplu, OptimBox, care este şi cel mai solicitat tip de meniu, e destinat celor care mănâncă inclusiv carne, îşi doresc şi o varietate cât mai mare a preparatelor culinare şi ţin la siluetă. VeggieBox este dedicat celor care preferă o alimentaţie ovo-lacto-vegetariană şi planurile vizează transformarea acestuia într-un meniu de post, potrivit şi pentru vegani; FishBox a fost creat special pentru cei care preferă peşte şi fructe de mare. SportBox a fost conceput pentru a susţine rutina de antrenamente fizice oferind un cumul de proteine, grăsimi şi carbohidraţi necesar sportivilor care au nevoie de putere şi masă musculară.
Din experienţa acumulată de la lansare şi până acum, antreprenorul spune că 70% din clienţii LifeBox sunt femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani şi venituri peste medie, iar cei mai mulţi dintre clienţi preferă ca meniurile să le fie livrate acasă, în intervalul 8-9 dimineaţa, astfel încât să îşi asigure hrana pentru întreaga zi, indiferent de programul lor. În acest moment, LifeBox are peste 350 de clienţi constanţi, pe bază de abonamente lunare, iar în total a avut peste 7.000 de livrări în Bucureşti. ”Am pornit în urmă cu trei luni cu o echipă formată din doar şase oameni şi suntem bucuroşi să spunem că acum avem, în total, 17 membri. Departamentul pe care am suplimentat cu cea mai mare forţă de muncă a fost, desigur, producţia“, spune Scarlat. De la un singur bucătar chef, firma a ajuns acum la patru bucătari şi şase ajutoare, iar pe partea de livrare există 10 persoane.
Iar rezultatele pozitive înregistrate până acum îi motivează pe antreprenori să facă următorul pas: extinderea în afara Capitalei, drept pentru care se află deja în discuţii avansate pentru a lansa conceptul cât mai curând şi în Cluj. Alte oraşe pe care le au în vedere sunt Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă, cel mai probabil, acestea vor fi incluse în planul de extindere din 2018. Pe lângă extinderea în Cluj, până la finalul anului LifeBox îşi doreşte să suplimenteze oferta de meniuri, astfel încât să acopere şi alte nişe de interes. Mai precis, vor să ofere şi meniuri pentru copii, vegane şi un meniu fără gluten.
Florin Scarlat spune că până în prezent obiectivele au fost atinse, iar dacă ar fi să previzioneze rezultatele pentru întreg 2017, consideră că LifeBox va încheia anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro. ”Feedbackul pozitiv pe care îl primim zi de zi ne confirmă faptul că am adus pe piaţă un produs necesar pentru români şi că de aici înainte avem multe posibilităţi de extindere. Cu siguranţă vedem o extindere accelerată a afacerii în marile oraşe din ţară“, afirmă antreprenorul. În acest sens, LifeBox se află în discuţii cu diverşi parteneri în ceea ce priveşte extinderea portofoliului de produse şi fondatorii speră ca în următorii 2-3 ani aceste idei să devină realitate. ”Ştim că doar 2% din populaţia României este activă fizic de cel puţin trei ori pe săptămână. Aşadar, acesta este segmentul de piaţă pe care îl vizăm iniţial, urmând ca ulterior, prin informaţiile pe care le vom comunica, să atragem şi segmente ale populaţiei care vor să schimbe ceva“, spune Scarlat.
El susţine că 48% din populaţia ţării este supraponderală. |n opinia sa, cel mai mare impediment al acestui tip de afacere ar reprezenta obiceiul de consum, care nu are rădăcini în comportamentul românului, iar cea mai mare oportunitate identificată este legată de lipsa unui produs asemănător pe piaţa locală. ”Tendinţa majoră, aşa cum spuneam şi la început, este faptul că românii îşi doresc să mănânce sănătos, impedimentul major fiind lipsa timpului. Am sesizat că românii devin mult mai conştienţi de ceea ce mănâncă şi încep să îşi modifice comportamentul alimentar, reducând aportul de zahar şi grăsimi saturate din alimente“, declară cofondatorul LifeBox. Pe termen lung, antreprenorii îşi propun să extindă conceptul LifeBox şi la nivel de restaurante, unde să ofere clienţilor mâncare sănătoasă.
Comerţul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creştere din Europa, de 38%, mai mult decât dublu faţă de media europeană, de 15%, anunţă Asociaţia Română a Magazinelor Online din România (ARMO), citând rezultatele raportului european privind comerţul electronic publicat de organizaţia Ecommerce Europe. De asemenea, ARMO se aşteaptă ca piaţa comerţului online din România să depăşească 2,5 miliarde de euro şi are potenţialul de a-şi dubla valoarea până în 2020, cu condiţia creşterii investiţiilor şi a suportului autorităţilor pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în rândul populaţiei, coroborată cu cea a infrastructurii digitale.
