BusinessMagazin

Tag: rezerva valutara

  • George Mucibabici, fostul şef al operaţiunilor de piaţă din BNR face dezvăluiri: Anii ‘90 au fost dramatici pentru BNR şi pentru România

    ♦ În 1997 a trebuit să dăm drumul la cursul valutar şi să mărim dobânzile, care au ajuns la 400% pe piaţa interbancară, ceea ce a fost un şoc ♦ În 1999, cu un rating în default, FMI ne-a pus să ne împrumutăm de pe piaţa privată, înainte să ne dea drumul la un Acord. Pe piaţa externă nu găseam bani pentru că nu ne împrumuta nimeni, aşa că am discutat cu băncile străine care aveau operaţiuni în România. Anthony van der Heijden de la ING şi Robert Rekkers de la ABN Amro au fost cu noi într-un moment critic.

    În septembrie 1990, George Mucibabici a fost chemat de Mugur Isărescu să-i fie şef de cabinet, după ce a preluat funcţia de guvernator al BNR. Apoi a fost, până în 1999 (cu excepţia anilor 1994-1996, când a fost reprezentantul României la FMI), directorul operaţiunilor de piaţă din BNR, care includea piaţa valutară, piaţa monetară şi administrarea rezervei valutare, trăind pe viu una dintre cele mai dramatice perioade din istoria economică şi a finanţelor României de după 1990.

    Cu un acces zero pe pieţele private externe de împrumut, România şi BNR erau tot timpul cu securea onorării plăţilor externe deasupra capului. Rezerva valutară de 2 mld. dolari lăsată de Ceauşescu s-a evaporat în numai 1 an, aşa că în 1991, când Banca Naţională a preluat adminis­trarea rezervei valutare de la BRCE – Banca Ro­mână de Comerţ Exetrior – nu mai era nimic, ci chiar era un minus de aproape 1 mld. do­lari, adică o obligaţie externă care trebuia plătită.

    În noiembrie 1991, pentru că România nu mai avea valută, premierul Stolojan a fost nevoit să recurgă pur şi simplu la o naţionalizare a valutei din conturile întreprinderilor de stat şi a companiilor private, o decizie extrem de controversată chiar şi după 30 de ani.  

    „Au fost zile când nu aveam în rezerva valutară nici 10 milioane de dolari. Acestea sunt cifre reale, nu inventate.“ Acum, când BNR are o rezervă valutară de peste 30 de miliarde de euro, anii ‘90 par dintr-un alt film.

    Într-o discuţie cu ZF, George Mucibabici dezvăluie câteva episoade dramatice la care a luat parte atunci când România nu se mai putea împrumuta de pe piaţa externă şi era la un pas de încetare de plăţi.

    „Pentru mine, cea mai tensionată zi din cariera mea a fost undeva în aprilie 1992, când nu aveam 40 de milioane de dolari ca să plătim un import derulat prin BRCE, dar garantat de Banca Naţională. Dacă nu-l plăteam, intram în încetare de plăţi pentru că era garanţia BNR la mijloc. Şi nici BRCE nu avea aceşti bani, în condiţiile în care BRCE avea o credibilitate mai mare decât a guvernului sau a ministerului de finanţe. Ne-am strâns la BNR, Vlad Soare – viceguvernator, eu ca şef al direcţiei de operaţiuni de piaţă, Dan Pascariu – preşedinte şi Răzvan Temeşan – prim-vicepreşedinte al BRCE. Guvernatorul Isărescu a venit şi ne-a spus că trebuie neapărat să găsim o soluţie. Ne-am apucat să sunăm la toate băncile din lume, inclusiv la băncile centrale, dar nu ne puteau ajuta, având în vedere situaţia economică şi politică din România. Într-un final am găsit bani la băncile mixte din străinătate unde BRCE avea o parte din acţiuni. Au fost patru bancheri care ne-au susţinut şi şi-au folosit toată poziţia – Mihai Rădoi de la Anglo-Romanian Bank, Romeo Rusu de la Banca Franco-Română, Dumitru Lungu de la MISR Romanian Bank şi Gheorghe Neagu de la Frankfurt Romanian Bank. Cu ei am găsit cele 40 de milioane de dolari ca să plătim acel import.“

    Anii ‘90 au fost o luptă continuă între dorinţele guvernului de a controla cursul valutar şide a avea dobânzi joase care erau însă real negative, adică sub inflaţie, şi inconsistenţa politicilor economice şi fiscale, care se confruntau cu realităţile din economie, spune Mucibabici.  Programele cu FMI începeau prin măsuri de macrostabilizare a inflaţiei şi a cursului valutar (de la 200% inflaţie în 1992 am ajuns la 300% în 1993, pentru a scădea la 60% în 1994, ceea ce a fost extraordinar), dar apoi se opreau când era vorba de măsuri concrete în economie.

    Întreprinderile de stat primeau bani de la guvern sau luau împrumuturi externe ca să se retehnologizeze, dar nu se făcea nimic, ci doar se consumau resurse, inclusiv cele valutare.

    Anii ‘95-’96 au fost ani pierduţi din punct de vedere economic, inflaţia revenea, iar pe piaţă erau din nou cursuri valutare duble, unul oficial şialtul la casele de schimb, spune Mucubabici.

    Aşa s-a ajuns la finalul lui 1996, începutul lui 1997, când s-a schimbat puterea, au plecat PDSR şi Ion Iliescu, au venit Constantinescu şi Convenţia, dar din nou BNR nu prea mai avea rezerve valutare, care fuseseră folosite pentru ţinerea cursului. Din nou se acumulaseră dezechilibre. Aşa că a venit FMI şi s-a dat dru­mul la cursul valutar, care în primăvara lui 1997 a crescut peste noapte de la 5.000 de lei/dolar, la 12.000 de lei/dolar, pentru ca apoi să scadă şi să se stabilizeze undeva la 7.000 de lei/dolar.

    „1997 a fost cel mai provocator an pentru noi la BNR, pentru că a trebuit să dăm drumul la cursul valutar, dar în acelaşi timp trebuia să majorăm dobânzile la lei peste inflaţie pentru a steriliza banii din piaţă. Am ajuns şi la dobânzi de 400%, pe termen scurt. Îmi amintesc că în dealingul de la BNR aveam o tablă unde scriam în fiecare dimineaţă strategiile de intervenţie şi la ce bănci trebuia să intervenim. Dacă nu mai avea lei, nu mai puteau tranzacţiona pe cursul valutar. Câteodată intra şi guvernatorul Isărescu în dealing, se uita la ecrane, spunând când trebuia să intervenim.“ După episodul din primăvara lui 1997 cursul s-a stabilizat, in­flaţia şi dobânzile la lei erau în scădere, dar a in­ter­­venit în 1998 criza din Rusia, care a dat totul peste cap.

    În 1999, BNR trebuia să ramburseze împrumuturile externe luate în anii anteriori şi mai ales cei 500 de milioane de dolari, obligaţiuni samurai făcute cu Nomura, iar agenţiile de rating ne-au retrogradat, punându-ne pe o listă de încetare de plăţi pentru că, au calculat ei, nu am fi avut bani să plătim acele împrumuturi, spune Mucibabici.

    Pentru că veneam şi după criza asiatică, FMI a spus că nu ne dă bani ca noi să rambursăm împrumuturile luate de la băncile private şi ne-a trimis pe pieţele externe să găsim bani.

    Dar pieţele externe nu erau atât de doritoare să împrumute România, ţin minte că banca elveţiană Credit Suisse First Boston a fost singura care vroia să ne dea bani, dar cu o dobândă de 15% în dolari, plus un gaj pe creanţele Romatsa, menţionează el.

    „Soluţia de salvare ne-a dat-o un fost director al Băncii Reglementelor Internaţionale, când i-a spus guvernatorului să ia bani de la băncile străine din România, care puteau să ia bani de la băncile lor mamă.“Aşa s-a făcut celebrul „club loan“ de 108 milioane de dolari, care a fost discutat cu băncile străine din România. Din partea BNR, echipa de negociere a fost formată din Adrian Grigoriu – şeful operaţiunilor pe piaţa valutară, Magdalena Manea – dealerul BNR şi eu, în calitate de director al Direcţiei. Guvernatorul Isărescu a venit la început să vorbească cu băncile. Avocaţii de la Nestor şi Clifford Chance erau de partea băncilor, iar noi am luat o casă de avocatură din SUA, care ne-a ajutat foarte mult. Negocierea a fost pe marja de dobândă şi clauza de nongaranţie, pentru că nu puteam să punem aurul în garanţie. În cursul negocierilor a fost un moment tensionat pentru că semnarea trebuia să aibă loc luni, iar preşedintele unei bănci cu o expunere destul de mare a venit vineri şi ne-a cerut o dobândă mai mare. Eu am plecat spunând că nu putem accepta, iar Anthony van der Heijden, şeful ING şi Robert Rekkers, şeful ABN Amro au venit după mine, spunând că acoperă ei partea acelei bănci. De la mine din birou şi-au sunat şefii din Olanda ca să dea diferenţa. În final nu a mai fost nevoie, pentru că acea bancă a revenit în club loan.“

    Dar de ce era important acel împrumut?

    Pentru că era o primă precondiţie în Acordul cu FMI ca întâi să luăm împrumuturi private, iar apoi să vină şi ei. Iar a doua condiţie a fost închiderea Bancorex, care a fost pionul cel mai important pe care l-a pierdut atunci România, spune Mucibabici.

    După 2000, odată cu decizia politică de a intra în NATO şi Uniunea Europeană, lucrurile s-au schimbat substanţial, România a început să atragă investiţii străine care au adus valută şi niciodată nu s-a mai pus problema rezervei valutare.

    După 1999, George Mucibabici a plecat în sectorul privat, întâi la Gelsor, grupul lui Sorin Ovidiu Vântu, alături de alţi colegi din BNR, un episod de care nu se dezice, dar spune acum că nu l-a judecat prea bine, pentru ca în 2001 să devină prim-vicepreşedinte la Banca Ţiriac, când a venit Anthony van der Heijden de la ING. După plecarea olandezului a devenit preşedintele băncii, fiind în perioada în care omul de afaceri Ion Ţiriac s-a asociat întâi cu HVB Bank şi apoi cu Unicredit.

    Eu am plecat cu o zi înainte să se închidă dealul cu HVB, spune el.

    În perioada Ţiriac a trăit boomul creditării în retail, când s-au dezvoltat o mulţime de produse bancare, iar persoanele fizice au avut acces la credite de consum, credite de vacanţă, împrumuturi ipotecare şi carduri de credit.

    „A fost o creştere absolut fabuloasă şi îmi amintesc că Banca Ţiriac, care era pe poziţia a zecea ca active, a ajuns să fie pe locul 3 ca profit.“

    În perioada 2005-2008 în România au intrat investiţii străine de 30 de miliarde de euro, adică 50% din investiţiile străine atrase de România între 1990 – 2020.

    Aceste intrări au dus la creşterea rezervei valutare dar şi la aprecierea cursului valutar, care a creat apoi, când a venit criza, mari probleme.

    BNR nu putea să evite această apreciere a cursului de la 4 lei la 3 lei pentru un euro?

    Nu putea, Banca Naţională a luat toate măsurile, a cumpărat valută, a sterilizat leii, a majorat rezervele minime, dar băncile tot aduceau bani şi dădeau credite. Toată lumea vorbea despre creditarea de retail, era noul trend, aici se făceau banii şi se luau bonusurile, spune Mucibabici.

    Am fi putut evita această apreciere printr-o sterilizare a leilor doar dacă bugetul făcea surplus bugetar. În lume numai două ţări au reuşit acest lucru – Singapore şi Norvegia, a adăugat el.

    Guvernatorul Isărescu spunea că aşa sunt ciclurile economiei, cicluri umane, toată lumea voia să ia credite şi nu puteam să evităm acest lucru, menţionează el.

    „Îmi amintesc şi acum de discursul pe care l-a avut guvernatorul Isărescu la Gala ZF din noiembrie 2008, când vorbea de o aterizare forţată a economiei şi de o ajustare, dar toată lumea din sală discuta despre împrumuturi, creditare, afaceri în real-estate. Guvernatorul Isărescu vorbea de unul singur.“

    În 2009 România a luat cel mai mare împrumut de la FMI, de 20 de miliarde de euro pentru a stabiliza cursul şi sistemul bancar, care era supraexpus pe valută. A urmat şi acordul de la Viena, când băncile prezente în România s-au angajat să nu-şi retragă finanţarea.

    Dincolo de criza din 2008/2009, poziţia externă a României s-a îmbunătăţit extraordinar şinu s-a mai pus niciodată problema posibilităţii intrării în default.

    Am traversat această perioadă, din ‘90 şi până acum, pentru că Mugur Isărescu a fost un om echilibrat care, pe lângă cunoştinţele economice teoretice, are şi o înţelegere a economiei reale, spune Mucibabici. Este extrem de calculat când ia o decizie, fără excese şi se consultă mult când ia o decizie. Pe lângă acest lucru, cred că a fost echidistant cu toate guvernele. Dacă ar fi înclinat într-o parte sau alta, şi-ar fi pierdut şi sprijinul intern, şi sprijinul extern.

    „Şi acum îmi amintesc cum mi-a spus în ‘90 să vin la BNR alături de el, ca să facem o bancă centrală.“

     

     

    Cele 14 bănci care au contribuit în 1999 la Club Loan-ul prin care România a evitat intrarea în incapacitate de plată

     

     1 ABN Amro  – 15 milioane de dolari

     2 Alpha Credit Group Atena  – 7 milioane de dolari

     3 Banca Bucureşti (deţinută de Alpha Group) – 3 milioane de dolari

     4 Robank – 2 milioane de dolari

     5 Daewoo Bank – 5 milioane de dolari

     6 Banca Turco-Română – 5 milioane de dolari

     7 Bank-Austria Creditanstalt România  – 10 milioane de dolari

     8 Citi Bank  – 15 milioane de dolari

     9 Demir Bank  – 2 milioane de dolari

    10 ING  – 20 de milioane de dolari

    11 Internatiol Commercial Black Sea Bank – 5 milioane de dolari

    12 National Bank of Greece Atena – 10 milioane de dolari

    13 Raiffeisen Bank România – 10 milioane de dolari

    14 United Garanti Bank România – 1 milion de dolari

  • BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut

    „La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.

    În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.

    Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.

    Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.

  • Rezerva valutară a BNR a scăzut cu două miliarde de euro în 2012

    Totuşi, pe parcursul lunii decembrie rezerva valutară a BNR a crescut uşor faţă de sfârşitul lunii noiembrie. Luna trecută au avut loc intrări în rezerva valutară de 2,13 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi venituri din administrarea rezervelor internaţionale. Ieşirile au totalizat 2,09 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, inclusiv a treia rambursare de capital şi dobândă în sumă de 252 milioane echivalent euro din împrumutul contractat în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    Mai multe pe zf.ro

  • Recolta de toamnă: o nouă emisiune de euroobligaţiuni

    Momentul emisiunii, estimat de secretarul de stat Enache Jiru pentru Bloomberg, este într-adevăr prielnic, având în vedere iminenţa unor noi măsuri de relaxare monetară din partea BCE şi/sau a Rezervei Federale a SUA, dar şi faptul că România dispune de suficiente fonduri de rezervă încât să nu depindă total de ceea ce oferă piaţa internă sau investitorii externi pentru a-şi satisface nevoile de finanţare şi a-şi plăti datoriile.

    “Rambursarea creditului de la FMI ar putea exercita presiuni asupra rezervelor valutare în următorii doi ani, însă impactul negativ va fi contrabalansat cel puţin parţial de emisiunile de titluri planificate de MFP pe pieţele externe şi de aşteptata creştere a absorbţiei fondurilor europene”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că rezervele valutare sunt mari, acoperind în medie 7,4 luni de importuri.

    “O emisiune de eurobonduri ar putea fi lansată în această toamnă, ceea ce ar consolida rezervele valutare ale băncii centrale si ar ţine în frâu cresterea randamentelor la obligaţiuni pe piaţa locală în ultimul trimestru din acest an”, notează la rândul lor analiştii BCR, care estimează, în acest context, că leul va fluctua în intervalul 4,4-4,6 în perioada rămasă din acest an.

  • Mai are BNR bani să susţină cursul leului?

    “Nu cădeţi în păcatul să luaţi variaţia rezervei valutare şi să credeţi că orice minus înseamnă intervenţie a BNR pe piaţă pentru apărarea monedei. Rezerva de la BNR include şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, care fluctuează zilnic, pentru că băncile nu au decât obligaţia de a ţine la BNR o sumă medie pe toată perioada de aplicare, care nu coincide cu luna calendaristică. Ele pot să ţină timp de 5 zile 100 de milioane şi timp de 7 zile un miliard de euro”, a explicat Mugur Isărescu.

    În al doilea rând, nicio bancă centrală nu apără moneda strict prin vânzare directă de valută pe piaţă. “Intervenţia se face într-un sens mai complex, de reglare a direcţiei lichidităţii pe piaţă. Iar de multe ori nici nu trebuie să intervenim direct sau indirect, pentru că o bancă centrală are şi alte tehnici”, a explicat Isărescu.

    În fine, mărimea rezervei valutare de la BNR se judecă nu în valoare absolută, ci raportat la capacitatea de acoperire a importurilor (un optim fiind să acopere 4-6 luni de importuri prospective; acum câteva luni, rezerva acoperea chiar 8 luni de importuri prospective), la datoria pe termen scurt a ţării, “care nu ne-a dat un spaţiu de manevră la fel de generos”, şi la capacitatea de finanţare a ţării din alte surse, de pildă fonduri UE. De aici şi apelul guvernatorului la o “detensionare a situaţiei politice”, cu atât mai mult cu cât “nu se întrevede în săptămânile următoare o calmare a situaţiei financiare europene”.

    Analiştii ING Bank România au comentat în această săptămână că BNR trebuie să fi folosit în luna iulie peste un miliard de euro pentru a susţine leul (cifră despre care guvernatorul Isărescu a spus că este incorectă) şi au estimat că “presiunea de depreciere asupra leului ar putea creşte dacă rezerva valutară continuă să scadă în acelaşi ritm”. Mai mult, analiştii ING cred că, după ce leul s-a depreciat faţă de euro cu 2,7% în luna iulie – a patra depreciere ca mărime din 2009 încoace -, “este probabil ca această evoluţie, care pare să fi fost cauzată de tensiunile politice, să continue şi în trimestrele viitoare, cel puţin până în primul trimestru al anului viitor, când vom şti structura noului parlament şi a noului guvern, ca şi planurile noii administraţii”.

    La rândul său, preşedintele suspendat Traian Băsescu a proclamat, recent, că leul nu mai are şanse să-şi revină după referendum, nu doar pentru că răul creat de instabilitatea politică e prea mare, dar şi pentru că BNR nu mai are resurse să stopeze deprecierea leului, fiindcă se apropie de “limita sub care nu putem coborî din punctul de vedere al rezervelor”. Această afirmaţie este falsă, iar faptul că imediat după rostirea ei cursul a crescut o transformă într-un veritabil atac verbal contra leului.

    “Cursul de schimb flexibil şi-a făcut în mare măsură datoria până acum, pentru că ne-a dat posibilitatea să menţinem o relativă stabilitate pe piaţa monetară şi la nivelul costurilor de finanţare a deficitului public”, a adăugat guvernatorul BNR, subliniind că “avem în cont un anumit spaţiu de manevră şi n-am ajuns într-un colţ, însă acest spaţiu de manevră trebuie administrat cu înţelepciune”.

    El a precizat, în context, că nu întrevede o situaţie în care România va fi silită să apeleze la banii din acordul FMI, pentru că “rezerva valutară este încă la un nivel adecvat şi avem mai mult decât o simplă speranţă că lucrurile se vor rezolva”. O îmbunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar va ajuta şi rezerva valutară administrată de BNR; în plus, “rezerva este ţinută nu ca s-o foloseşti, ci ca s-o demonstrezi, să descurajezi speculaţiile pe curs cu ajutorul ei”.

  • Putin: America este un parazit pe spinarea economiei mondiale

    “Gratie monopolului exercitat de dolar, SUA reusesc sa transfere
    o parte din problemele lor pe spatele economiei mondiale”, a spus
    liderul de la Kremlin, citat de Reuters. “Daca la ei are loc o
    disfunctionalitate de sistem, ea afecteaza pe toata lumea. Tari ca
    Rusia si China isi tin in dolari o parte semnificativa din
    rezervele valutare. Ar trebui sa existe si alte monede de rezerva”,
    a apreciat Putin, aflat intr-o tabara de vara a tineretului
    pro-Kremlin, grupat in organizatia “Nashi” (Ai nostri).


    El a salutat compromisul la care s-a ajuns in Congresul SUA
    privind cresterea plafonului de indatorare, spre a evita intrarea
    tarii in incapacitate de plata incepand cu 2 august. “Slava
    Domnului ca au avut destula minte si responsabilitate sa ia o
    decizie echilibrata”, a comentat Putin.

    Aparitia lui in tabara de vara a organizatiei Nashi, in
    randurile careia premierul este cu mult mai popular decat
    presedintele Dmitri Medvedev, ar putea fi interpretata drept o
    avanpremiera a posibilei sale candidaturi la alegerile
    prezidentiale din 2012, comenteaza Reuters, desi pana acum Putin nu
    a facut nicio sugestie in privinta intentiilor sale pentru perioada
    electorala – daca ar vrea sa revina la conducerea statului sau doar
    sa-l sustina pe Medvedev pentru un al doilea mandat.

    Camera Reprezentantilor a SUA, dominata de republicani, a aprobat
    luni cresterea plafonului de indatorare cu pana la 2.400 de
    miliarde de dolari pana in 2013 si reducerea cheltuielilor cu o
    suma aproximativ similara in urmatorii zece ani. Plafonul de
    indatorare pentru SUA va creste astfel la circa 16.300 de miliarde
    de dolari. Senatul, unde majoritatea o au democratii, este asteptat
    sa voteze cresterea plafonului de indatorare marti, dupa care
    proiectul de lege va fi semnat de presedintele Barack Obama.

  • Razboiul mondial al valutelor, sau de ce e bine sa ai o rezerva valutara mare

    Numai ca a dori sa impui mecanisme de coordonare transnationale
    in acest domeniu e la fel de dificil pe cat este pentru
    administratia Obama sa convinga China sa lase yuanul sa se
    aprecieze. Faptul ca banca centrala a Braziliei a cheltuit miliarde
    de dolari in numai cateva zile ca sa-si protejeze de o apreciere
    excesiva moneda nationala, asaltata de fluxurile de capital
    speculativ care migreaza in cautare de plasamente bune, se intampla
    in virtutea dreptului bancii respective de a face asta, atata vreme
    cat realul brazilian nu are un regim de curs fix.

    Aceeasi e situatia si in Japonia, al carei ministru de finante a
    incercat totusi, vineri, sa-si linisteasca partenerii din G7,
    explicand ca interventia masiva din 15 septembrie, cand Banca
    Japoniei a vandut circa 24 de miliarde de dolari pentru a stavili
    aprecierea yenului fata de dolar, nu se va mai repeta. Dincoace de
    Ocean, aceleasi fluxuri de capital in cautare de castig pe termen
    scurt au inversat complet discutia din primavara, cand analistii
    americani vedeau cursuri de 1,22 dolari/euro si vesteau spargerea
    zonei euro: saptamana trecuta, pragul de 1,40 dolari/euro a fost
    atins, iar comentariile pe marginea felului cum Germania iese din
    criza depreciindu-si moneda sunt de domeniul trecutului.

    La o alta scara, astfel de discutii despre “protectionismul
    valutar” al BNR s-au intetit si la noi, insa in afara de o
    pledoarie pentru dolarizarea economiei si de estimarea ca un curs
    corect ar fi acum de 4,7-4,8 lei/euro, ambele marca Dinu Patriciu,
    nu s-a intamplat mare lucru. Contextul de acum, in care statele
    incearca sa se apere cu toate fortele de presiunea capitalurilor
    care le-ar aprecia prea mult monedele, dovedeste ca a mentine o
    rezerva valutara mare nu e deloc superfluu, nici pentru tarile
    confruntate cu presiuni de depreciere, ca Romania, in cazul careia
    ING a calculat ca banca centrala ar fi cheltuit 11 miliarde de euro
    din 2008 incoace ca sa impiedice fluctuatii prea mari ale cursului.
    Iar BNR “are cu ce”: la 30 septembrie, rezerva valutara a ajuns la
    nivelul istoric de 32,6 de miliarde de euro, gratie ultimelor
    intrari de la FMI si UE. Nivelul rezervei a fost, de altfel,
    caracterizat de guvernatorul Mugur Isarescu drept “usor excesiv”,
    ceea ce explica pozitia sa conform careia statul nu mai are nevoie
    de un nou acord de finantare propriu-zisa cu FMI, ci doar de un
    acord de tip preventiv.

  • FMI si UE maresc rezerva valutara a BNR. Guvernul “se bucura de sprijinul deplin” al ambelor institutii

    BNR explica aceasta evolutie prin existenta intrarilor
    de 2,57 miliarde de euro, reprezentand transa a patra a creditului
    stand-by cu FMI, modificarea rezervelor minime in valuta
    constituite de institutiile de credit, alimentarea contului
    Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor
    Publice (inclusiv transa a treia a imprumutului de la Comisia
    Europeana).

    In acelasi timp, au avut loc iesiri de la rezerva de 1,54
    miliarde de euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in
    valuta constituite de institutiile de credit, plati din contul
    Comisiei Europene, plati de rate si dobanzi aferente datoriei
    publice externe directe si garantate de stat si altele.

    Analistii BCR, intr-o nota emisa vineri, remarca faptul ca
    transa de imprumut de la Comisia Europeana, in valoare de 1,2
    miliarde de euro, a fost acordata in conditiile in care institutia
    “a laudat progresele reformelor in Romania, mentionand ca ele se
    afla in grafic, in ciuda intarzierilor” si ca guvernul Boc “se
    bucura de sprijinul deplin al FMI si al UE din punctul de vedere al
    reformelor in sectorul public”.

    Cu toate acestea, apreciaza BCR, seria de proteste de strada si
    atacul opozitiei pe mai multe fronturi ar putea alimenta temerile
    investitorilor, in special ale celor straini, avand in vedere ca
    “incertitudinea va ramane la cote destul de inalte in urmatoarea
    perioada”.

    Rezerva de aur a BNR s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile
    evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat
    la 3,2 miliarde de euro. Rezervele internationale ale Romaniei
    (valute plus aur) la 30 septembrie au fost de 35,78 miliarde de
    euro, fata de 34,8 miliarde de euro la 31 august.

    Platile scadente in luna octombrie 2010 in contul datoriei
    publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor
    Publice, insumeaza 90 de milioane de euro.

    In virtutea acordului de imprumut cu FMI si UE, Romania a primit
    pana acum 10,7 miliarde de euro de la FMI si 3,65 miliarde de la
    UE, iar alte 300 de milioane au venit de la Banca Mondiala.

  • Rezerva valutara a BNR a scazut in august cu 26 mil. Euro

    Totodata, rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, fiind
    evaluata la 3,24 miliarde de euro, cu 253 mil. euro mai mult decat
    la sfarsitul lui iunie pe fondul cresterii preturilor pe pietele
    internationale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rezerva valutara a BNR a scazut sub 32 mld. euro in mai

    In mai s-au inregistrat iesiri de 2,07 miliarde de euro
    reprezentand modificarea rezervelor minime obligatorii constituite
    de banci, plati in contul Comisiei Europene si plati de rate si
    dobanzi aferente datroiei publice externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro