BusinessMagazin

Tag: revolut

  • Cifrele din spatele afacerii Revolut: 1 mld. de dolari venituri şi o marjă de profit de peste 80%. În România, banca digitală are 2,6 mil. clienţi, dintre care 500.000 au făcut solicitări pentru a lua un credit

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Aplicaţia care a schimbat lumea bancară a ajuns la 27 de milioane de clienţi şi venituri de sute de milioane de euro. Cum au ajuns aici şi ce planuri au pentru viitor

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Revolut susţine că peste 500.000 de clienţi au solicitat un credit, dar ţine secret numărul creditelor acordate efectiv şi valoarea

    ♦ Pentru prima dată conducerea Revolut vorbeşte despre creditele pe care le acordă prin platformă ♦ Revolut nu este o bancă aflată sub supravegherea BNR şi nu figurează în rapoartele băncii naţionale pe lângă cele 34 de bănci de pe piaţa locală.

    Revolut, fintech-ul britanic care a ajuns la peste 2,5 milioane de clienţi în România, a înregistrat până acum 500.000 cereri pentru un credit, opţiunea de creditare fiind disponibilă din luna august 2022, iar majoritatea clienţilor care au solicitat finanţare provin din oraşele mari din România, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie, a spus Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia. Cu toate acestea, Revolut nu a oferit o cifră exactă privind numărul de credite acordate efectiv şi valoarea acestora, iar conform reprezentanţilor fintech-ului, aceasta este politica pe toate pieţele unde Revolut acordă credite.

    „Revolut a obţinut licenţa bancară europeană în anul 2018 şi a început să ofere produse de creditare clienţilor retail la finalul anului 2020 în Lituania. În acest moment produsele de creditare Revolut sunt disponibile pe

    3 continente – Europa, SUA şi Australia. În Europa, pot fi accesate în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Avem peste 500.000 clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie“, a declarat Gabriela Simion pentru ZF.

    Ea mai susţine că pe terment mediu şi lung, planurile Revolut sunt de a diversifica paleta de produse de creditare menite să satisfacă gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi, până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere.

    „Revolut propune clienţilor un credit de nevoi personale, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut.“

     Extrem de important de menţionat este faptul că în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toata perioada creditului mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare data scadentă, emitere scrisori confirmare etc) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia“, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, Gabriela Simion a mai explicat că în secţiune Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat.

    „Circa 34% dintre Seifurile Vault (conturile de economisire) create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru <zile negre> şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în <puşculiţa digitală>. Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% dinsumele totale depozitate în Seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total“, a mai spus Gabriela Simion.

     

  • Povestea româncei care după 25 de ani de banking tradiţional a ajuns acum să lucreze pentru aplicaţia care a schimbat lumea bancară mondială

    Gabriela Simion a avut primul rol managerial în banking la 25 de ani, când a deschis o sucursală într-un oraş în care a mers pentru prima oară în viaţa sa la momentul preluării funcţiei. Mai târziu, a făcut parte din afaceri care au fost vândute, din echipe care au preluat businessuri, a trecut printr-o criză financiară, o criză medicală şi a făcut parte din echipa de transformare a unei bănci de top 3 din România. În acest moment este la a 5-a lansare de proiect de retail de la zero din carieră – fiind responsabilă de IMPLEMENTAREA în România A diviziei de creditare a aplicaţiei financiar-bancare Revolut.

    “Nu mi-am dorit neapărat să părăsesc sistemul bancar, însă mi-am dorit să lucrez în mod particular la Revolut. Motivul este legat de faptul că am fost utilizator constant al aplicaţiei de când am descoperit-o. Deci, produsul în sine, în primul rând, mi-a «vândut» jobul”, descrie Gabriela Simion felul în care a decis să treacă de la banking, la dezvoltarea aplicaţiei financiar-bancare Revolut, anul trecut.

    Spune că s-a numărat printre primii utilizatori ai acesteia din România şi a fost fascinată de fenomenul creat de aceasta: „Prin modul în care a ales să schimbe peisajul serviciilor financiare ‒ reducând totul la simplu şi făcându-l accesibil oricui, într-o manieră în care, cu părere de rău o spun, este încă imposibil de realizat în birocraţia şi complexitatea unor organizaţii clasice”.

    Vine în acest rol cu o experienţă de mai bine de 20 de ani în domeniul financiar-bancar, un domeniu care mai degrabă a ales-o pe ea decât invers. Şi-a început activitatea profesională foarte devreme, la 18 ani, într-o companie multinaţională din domeniul construcţiilor de drumuri care câştigase un contract finanţat prin Phare pentru reabilitarea drumurilor naţionale din România. La  21 de ani, i s-a propus mai degrabă conjunctural să se alăture unei bănci locale şi a acceptat fără ezitare: „La momentul respectiv, înainte de anul 2000, bankingul era un domeniu foarte atractiv, nu doar ca perspectivă de realizare profesională, dar şi prin prisma mediului de lucru.

    Startul în banking a fost ca agent de compensare şi nu cred că voi uita niciodată primele trei zile în care am încercat să înţeleg cum se pregătesc documentele pentru şedinţa zilnică de la BNR. Totul era manual, pe hârtie, cu reguli şi termene distincte. Le sunt profund recunoscătoare colegilor care mi-au îndrumat primii paşi în domeniu”.  Experienţa care a transformat-o atât profesional, cât şi personal, a dobândit-o în cei aproape 11 ani la ABN AMRO.

    A început în zona operaţională, corporate şi de acolo a avut parte de o serie de premiere în cariera sa, provocări majore pe care le-a acceptat, în ciuda vârstei. A avut primul rol managerial la 25 de ani, când a deschis o sucursală într-un oraş în care a mers pentru prima oară în viaţa sa la momentul preluării funcţiei. Mai târziu, la 26 de ani, a coordonat o reţea de sucursale, a participat la lansarea unei divizii la 27 de ani şi a avut prima poziţie B-1 la 28 de ani. „A fost o perioadă foarte prolifică – am lansat produse şi servicii noi de la zero, am centralizat/automatizat procese, am externalizat servicii, am digitalizat şi am dezvoltat parteneriate de succes”, îşi aminteşte Simion.

    Următorii 10 ani, în care a continuat să se formeze ca lider au început, în plină criză economică, la Citibank, şi au continuat cu dobândirea de experienţă în cadrul BRD şi Intesa SanPaolo: „Cred că acea perioadă de criză a cernut cumva managerii «de vreme bună» de cei care reuşesc să se reinventeze şi să se adapteze rapid la provocările date de factori externi, dificil de gestionat”. A făcut parte din businessuri care au fost vândute, din echipe care au preluat businessuri, a trecut printr-o criză financiară, o criză medicală şi a făcut parte din echipa de transformare a unei bănci de top 3 din România. În acest moment este la a 5-a lansare de proiect de retail de la zero din carieră. Managerial vorbind, a condus echipe de peste 300 de persoane şi echipe manageriale. „Este o carte a lui Malcolm Gladwell, Extraordinarii, care tratează relaţia dintre talent şi muncă şi importanţa  oportunităţii şi a norocului în ecuaţia succesului. Fără a avea pretenţia că m-aş apropia de personalităţile pe care le analizează, consider că se aplică şi în cazul meu, cariera mea fiind o combinaţie de muncă asiduă, intuiţia de a alege oportunităţile potrivite şi norocul de a întâlni oameni care au crezut în mine”, descrie Gabriela Simion evoluţia sa profesională.

    Care sunt diferenţele pe care le observă între băncile tradiţionale şi compania de tehnologie cu licenţă bancară pe care o reprezintă acum?   „Un fintech are avantajul unei agilităţi mai mari decât o instituţie financiară clasică pentru care procesele sunt destul de rodate şi, uneori, rigide. Mediul de lucru este unul mai relaxat, mai puţin formal, care încurajează spiritul de iniţiativă. Avem un model bazat pe experienţa clientului faţă în faţă cu unul care pune accentul pe procedurare şi procesualitate”, răspunde Gabriela Simion. În ceea ce priveşte asemănările, ea menţionează rigoarea în respectarea legilor, protejarea intereselor clienţilor, confidenţialitatea şi preocuparea constantă pentru întărirea sistemelor antifraudă.

    Carte de vizită Gabriela Simion:

    ♦Œ Este Branch Head şi Head of  Lending la Revolut România.

    ♦ S-a alăturat echipei Revolut România în martie 2021 şi este responsabilă de dezvoltarea pe piaţa locală a serviciilor de banking ale aplicaţiei financiare, incluzând lansarea ofertei de creditare.

    ♦Ž Are o experienţă de peste 20 de ani în industria financiar-bancară, ocupând poziţii manageriale de tip C-level în organizaţii multinaţionale precum ABN AMRO, RBS, Citibank şi BRD – Société Générale.

    ♦ Şi-a început cariera în banking la ABN AMRO, în 1999, în domeniul corporate şi a continuat parcursul profesional preponderent în zona de retail banking, marketing şi business development.♦ Anterior preluării responsabilităţilor în cadrul Revolut România, a fost director general adjunct la banca Intesa San Paolo.

    ♦‘ Este licenţiată în economie şi managementul afacerilor şi absolventă a programului Executive MBA al KENNESAW State University – Coles College of Business, Atlanta, Georgia, USA Executive MBA în cadrul ASEBUSS România.

     

    Vorbind despre piaţă, Gabriela Simion observă că România are una dintre cele mai scăzute rate de incluziune financiară din Europa, de doar 67% faţă de 95% la nivel european. „Adopţia serviciilor digitale a fost destul de lentă, dar s-a intensificat în ultimii doi ani, pe de o parte ca urmare a îmbunătăţirii ofertei de servicii digitale a instituţiilor financiare şi, pe de altă parte, ca o consecinţă a limitărilor de mobilitate aduse de pandemie”, observă ea. Acest context a fost unul favorabil pentru Revolut, care şi-a menţinut un ritm susţinut de creştere de la lansarea din mai 2018 până la finalul anului trecut. Astfel, în 2021, compania şi-a crescut baza de clienţi activi cu peste 43%, iar numărul clienţilor care deţin planuri plătite aproape s-a dublat pe parcursul anului trecut. Iar la nivel de tranzacţii au ajuns anul trecut la un record de 107 milioane, în creştere cu 65% faţă de 2020. „România este a treia piaţă relevantă pentru Revolut, Bucureştiul este primul oraş din spaţiul economic european şi al doilea în top 10 oraşe, după Londra, depăşind capitale occidentale mult mai avansate tehnologic şi financiar precum Paris, Madrid, Berlin, Dublin. Ne bucurăm de încrederea şi aprecierea utilizatorilor români, care ne-au propulsat în topurile aplicaţiilor financiare din România, atât în Google Play, cât şi în Apple Store. Deci, suntem o piaţă importantă, cu potenţial, perspectivele sunt mai mult decât încurajatoare”, precizează Gabriela Simion. Şi-au propus ca în continuare să dezvolte funcţionalităţile aplicaţiei, concentrându-se în direcţia satisfacţiei tuturor nevoilor financiare – un concept pe care îl denumesc „allthings money” – destinat clienţilor de toate vârstele, aflaţi oriunde în lume. Din rândul realizărilor recente menţionează lansarea, spre exemplu, a unui produs destinat celor care călătoresc, care are şi opţiunea de plată la proprietate, de carduri personalizate; şi-au extins oferta de criptomonede şi au integrat Revolut Junior (conturi destinate copiilor, conectate la contul Revolut al părintelui lor şi care pot funcţiona într-o singură monedă n.red.), cu Apple Pay şi Google Pay. „Dar cel mai important moment, aş spune, în consolidarea operaţiunilor pe piaţa românească a fost marcat în martie 2021, prin operaţionalizarea licenţei bancare. Pe măsură ce lansăm serviciile Revolut Bank în toată Europa, ne propunem să oferim produse de creditare clienţilor noştri, inclusiv clienţilor români, în cursul anului 2022”, precizează Simion.

    Pentru moment, Revolut a lansat oferta de creditare pentru persoane fizice în mai multe pieţe europene, concentrându-se pe  credite negarantate – credite de nevoi personale şi carduri de credit, însă evaluează constant noile trenduri din piaţă şi planurile pe termen scurt includ şi lansarea altor produse, în funcţie de potenţialul fiecărei pieţe în parte. „Principalul avantaj este acela că toată partea de interacţiune dintre client şi companie se produce direct în aplicaţie şi tot procesul de contractare este simplu, rapid, uşor de efectuat, transparent. Dobânzile şi limita de creditare variază de la o piaţă la alta, dar peste tot unde oferim aceste produse ţinta este să aducem dobânzi competitive, strâns legate de bonitatea clientului”, explică Simion. Produsele bancare sunt oferite de Revolut Bank UAB, care operează sub licenţa bancară europeană emisă de Banca Centrală a Lituaniei. În prezent, numărul ţărilor UE unde Revolut Bank îşi derulează operaţiunile este de 28, inclusiv România.

    În ceea ce priveşte îngrijorările legate de siguranţa contractării unui credit printr-o „bancă invizibilă”, Gabriela Simion spune că activitatea de creditare este extrem de reglementată la nivel european şi din acest punct de vedere, se supun aceloraşi reguli ca orice instituţie financiară din Spaţiul Economic European. „În România, avem licenţa de depozite şi creditare paşaportate din Lituania, aprobate de Banca Centrală a Lituaniei şi înregistrate de Banca Naţională a României în registrul instituţiilor financiare nerezidente care oferă servicii pe teritoriul României, respectând toate reglementările aplicabile acestor tipuri de instituţii.” La acest moment, pe piaţa locală, principalul beneficiu oferit de bancă este faptul că fondurile existente în conturile bancare Revolut sunt acoperite până la suma de 100.000 de euro de către  Schema Lituaniană de Garantare a Depozitelor, o entitate similară Fondului Român de Garantare a Depozitelor.

    Planurile pentru utilizatorii retail din România includ diversificarea gamei de produse de creditare, precum şi de economisire (saving vaults). „Suntem în curs de diversificare a produselor de lifestyle precum Sejururi, care va beneficia de funcţionalităţi noi, cerute de utilizatorii noştri, care abia aşteaptă reluarea călătoriilor odată cu noua normalitate post-pandemică. Diversificăm continuu oferta de Recompense (Rewards) cu noi parteneriate, pentru a ajuta clienţii să-şi protejeze bugetele de tendinţele inflaţioniste şi optimizăm noi beneficii produselor deja cunoscute, cum ar fi asigurările de călătorie sau protecţia cumpărăturilor online.” În ceea ce îi priveşte pe clienţii din zona de business, au reînnoit oferta de produse şi servicii şi pentru ei şi au reluat deschiderea de conturi noi printr-o aplicaţie dedicată (Revolut Business): „Oferta noastră se adresează companiilor de toate dimensiunile şi din diverse industrii, care doresc să îşi gestioneze într-o manieră integrată cheltuielile,  plăţile, cardurile şi conturile, beneficiind de rate de schimb şi comisioane avantajoase. Este probabil una dintre cele mai complete oferte de pe piaţă, toate fluxurile fiind simplu de gestionat, online, din aplicaţie”. Dincolo de investiţiile în produse, se concentrează în paralel pe sistemele de securitate: „Suntem conştienţi că expansiunea fintech şi creşterea digitalizării în diverse industrii vine la pachet şi cu creşterea nevoii de protecţie a sistemelor şi platformei informatice. Fiind un actor global important în industria fintech, am făcut şi facem investiţii importante în tooluri de monitorizare, analiză si prevenţie a activităţilor care contravin legislaţiei în domeniul antifraudă”. Gabriela Simion menţionează că au sisteme robuste pentru a detecta şi a preveni activităţile ilicite în aplicaţie, iar compania interzice accesul oricui se constată că încalcă termenii şi condiţiile de utilizare a aplicaţiei. „Securitatea cibernetică este un domeniu în care Revolut nu va înceta niciodată să inoveze pentru a consolida şi mai mult protecţia clienţilor săi împotriva activităţilor ilegale”, punctează ea.

    Referitor la contextul actual, spune că, deşi „Europa trece printr-un nou moment de incertitudine şi vedem probleme sociale şi politice în regiune în creştere, Revolut îşi face treaba. Ne vom asigura că serviciile clienţilor noştri continuă să funcţioneze şi să le păstreze banii în siguranţă”. Menţionează că prin intermediul aplicaţiei lor, peste 600.000 de euro au fost donaţi de români în cadrul apelului Crucii Roşii Române pentru Ucraina chiar în primele şapte zile de la începutul acestei campanii.

    În ceea ce priveşte felul în care va evolua domeniul financiar-bancar din România, în contextul avansului tot mai mare al domeniului fintech, Gabriela Simion observă că s-au remarcat două tendinţe până acum, despre care crede că vor continua mai accentuat în perioada post-pandemică. O parte din fintech-uri au ales strategia de scaleup, integrând cât mai multe funcţionalităţi pentru businessline-ul de retail (asigurări de călătorie, asigurări personale şi conexe, investiţii  în acţiuni şi criptomonede, produse de creditare şi BNPL, depozite şi instrumente de economisire) şi au intrat şi pe segmentul de B2B (servicii financiare integrate pentru întreprinderi şi antreprenori sau freelanceri, sisteme de plăţi şi ePOS, management financiar integrat al întreprinderii). „Aceasta este şi direcţia Revolut – ambiţia noastră este să fim prima opţiune ca superaplicaţie financiară pentru orice client, persoană fizică sau persoană juridică, din orice colţ al planetei”, descrie ea obiectivele companiei.

    Alte fintech-uri au ales calea concentrării pieţelor şi au trecut prin M&A-uri şi fuziuni prin care soluţii din zona tehnologiei fie au fuzionat, fie au fost înglobate în sistemul tradiţional bancar. „Ceea ce este un trend firesc, întâlnit în numeroase industrii de-a lungul vremii. Atât timp cât clientul îşi doreşte să aibă mai multă tehnologie, mai multe soluţii digitale şi la distanţă pentru a-şi rezolva nişte nevoi financiare, actorii economici trebuie să investească pentru a satisface aceste nevoi. Şi neobăncile, cum suntem numiţi, şi băncile tradiţionale au un singur scop, până la urmă: să ofere servicii şi produse aliniate la nevoile pieţei şi să îşi îmbunătăţească sau să îşi conserve profitabilitatea.”

     

    3 întrebări pentru managementul Revolut

     

    1. De ce aţi decis să vă alăturaţi Revolut după o carieră de 20 de ani în domeniul bancar?

    Privind lucrurile în ansamblu, sunt inspirată constant de evoluţie, noutate, inovaţie şi am fost motivată de perspectiva de a fi mai degrabă contribuitor decât spectator la modul în care tehnologia remodelează societatea, înlătură bariere şi ne aduce la îndemână, prin tool-uri care să ne facă viaţa mai uşoară, care să ne ajute să evoluăm ca indivizi, asigurându-ne acelaşi confort mental şi o calitate net superioară serviciilor folosite anterior ani de zile.

     

    2. Este bankingul un domeniu al bărbaţilor?

    Dacă ne referim la C-level, este în continuare preponderent masculin, chiar dacă asistăm cu optimism la modul în care companiile au început să schimbe acest lucru în ultimii ani. De-a lungul timpului mi s-a întâmplat în mod frecvent să fac parte din întâlniri la nivel de top management în care raportul să fie covârşitor în favoarea bărbaţilor. Pe de altă parte, la o analiză statistică, bankingul este un domeniu al femeilor, prin prisma faptului că peste 70% dintre angajaţii din domeniul intermedierilor financiare erau femei, la 31 decembrie 2020, potrivit Anuarului Naţional de Statistică. Deşi cea mai importantă instituţie bancară la nivelul UE este coordonată de o femeie, Christine Lagarde, şi multe instituţii financiare sunt conduse de femei, domeniul, la nivel decizional, rămâne unul mai degrabă orientat spre masculinitate. Însă, am putea spune că nu este fundamental diferit faţă de alte domenii, pentru că în multe industrii situaţia este similară – femeile au o reprezentativitate mult mai redusă în poziţiile de decizie decât bărbaţii. În ceea ce mă priveşte, am avut şansa să lucrez cu profesionişti adevăraţi de-a lungul carierei, care au pus mereu pe primul loc în analiza unui potenţial candidat competenţele acestuia, indiferent de gen.

     

    3. Sfatul dvs. pentru cineva care începe o carieră în acest domeniu?

    Să rămână autentici, verticali şi să-şi facă auzite opiniile. Lumea este într-o continuă schimbare şi dacă doresc să rămână relevanţi şi să producă schimbare, să fie pregătiţi să îşi cultive curiozitatea şi dorinţa de a învăţa pe tot parcursul vieţii. Să viseze îndrăzneţ şi să lupte pentru ceea ce îşi doresc. Să pună pasiune în muncă, dar să nu neglijeze viaţa personală. Să nu uite să fie oameni!

  • Revolut le va permite angajaţilor să lucreze două luni pe an în afara ţării, semn că firmele sunt dispuse să ofere mai multă flexibilitate staffului

    Revolut, unul dintre cele mai valoroase startup-uri europene, cu 15 milioane de utilizatori la nivel mondial, le va oferi angajaţilor ocazia de a lucra peste hotare două luni pe an, transmite Bloomberg.

    Stafful care „doreşte să lucreze în afara ţării din motive care au sau nu de a face cu locul de muncă vor putea face acest lucru timp de 60 de zile într-o perioadă de 12 luni”, a declarat firma.

    Angajaţii vor putea beneficia de măsură odată ce vor fi ridicate restricţiile de circulaţie impuse de COVID-19 şi vor fi nevoiţi să respecte măsurile sanitare din ţările în care intenţionează să ajungă.

    Decizia subliniază gradul ridicat de flexibilitate pe care încep să îl ofere companiile, având în vedere că pandemia a accelerat tranziţia către telemuncă în aproape toate colţurile lumii. Până şi băncile tradiţionale încep să se adapteze: Standard Chartered a anunţat că va aplica un program hibrid de muncă, în timp ce alţi creditori plănuiesc să micşoreze spaţiile dedicate birourilor.

    Peste 56% dintre angajaţii fintech-ului doresc să lucreze de acasă între două şi patru zile pe săptămână, iar 36% preferă să lucreze în permanenţă în regim remote, conform unui sondaj realizat de Revolut. Doar 2% dintre respondenţi au declarat că preferă să muncească în fiecare zi la birou.

    În urmă cu o lună, Revolut a primit licenţă bancară în România, depozitele clienţilor intrând sub protecţia Schemei Europene de Garantare a Depozitelor, în limita a 100.000 de euro.

     

  • Fintech-ul britanic Revolut, unul dintre cei mai mari unicorni europeni, cu o valoare estimată la 4,5 miliarde de euro, a depăşit cu 50% nivelurile pre-pandemie

    Revolut a reuşit să treacă peste şocurile generate de pandemie, înregistrând o serie de rezultate pozitive în luna noiembrie, notează CNBC.

    Nik Storonsky, CEO-ul şi cofondatorul Revolut, a declarat că veniturile firmei au scăzut cu 40% la începutul pandemiei, însă afacerile s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimele luni.

    „În prezent suntem cu 50% peste veniturile raportate înainte de COVID. De asemenea, s-a îmbunătăţit între timp şi marja brută a companiei”, spune Storonsky.

    Ultimul raport al fintech-ului britanic, publicat în august, arată că pierderile s-au triplat în 2019 şi au ajuns la 106,5 milioane de lire, în ciuda unei creşteri de 180% în ceea ce priveşte veniturile. Însă numărul de utilizatori a crescut de trei ori anul trecut şi a depăşit pragul de 10 milioane.

    Luna trecută, Libra Internet Bank a semnat un contract de parteneriat cu Revolut prin care pune la dispoziţie IBAN-uri în lei celor peste un milion de utilizatori ai companiei.

    Revolut este unul dintre cei mai mari unicorni europeni din fintech, cu o evaluare de 5,5 miliarde de dolari, obţinută în urmă unei runde de finanţare de 580 de milioane de dolari.

  • Fintech-ul britanic Revolut a înregistrat pierderi de 106,5 milioane de lire sterline în 2019, în ciuda faptului că veniturile au crescut cu 180%

    Fintech-ul britanic Revolut a declarat că pierderile companiei s-au triplat în 2019, potrivit CNBC.

    Startup-ul cu sediul în Londra, care oferă servicii bancare prin intermediul aplicaţiei cu acelaşi nume, a declarat că a pierdut 106,5 milioane de lire (140 de milioane de dolari) de-a lungul anului 2019, în timp ce în 2018 înregistrase pierderi de 32,9 milioane de lire (43 milioane de dolari).

    Rezultatul vine în ciuda faptului că veniturile companiei au crescut cu 180% până la 162,7 milioane de lire faţă de 58,2 milioane în 2018. Compania a mai declarat că numărul de utilizatori s-a triplat în 2019 şi a ajuns astfel la 10 milioane.

    „Chiar dacă avem un drum lung de parcurs, suntem mulţumiţi de progresul înregistrat în 2019. (…) Numărul de utilizatori activi a crescut cu 231%, iar numărul clienţilor plătitori a înregistrat o creştere de 139%.”, a declarat Nik Storonsky, fondatorul şi CEO-ul Revolut.

    Compania este unul dintre cei mai mari unicorni europeni din fintech, cu o evaluare de 5,5 miliarde de dolari, obţinută în urma unei runde de finanţare de 580 de milioane de dolari.