Tag: revolte

  • Ready Player One – Cronică de film – VIDEO

    Filmul este un omagiu adus lungmetrajelor SF din anii 1980 şi prezintă povestea unui adolescent pasionat de jocuri pe calculator care se trezeşte captiv într-o lume virtulă ce provoacă dependenţă. Cu Tye Sheridan în rolul principal, cel al lui Wade Watts, filmul îi mai are în distribuţie pe Olivia Cooke, Ben Mendelsohn, TJ Miller şi Simon Pegg.

    Deşi Oasis este prezentat ca un loc în care limitele realităţii sunt date doar de limitele propriei imaginaţii, lucrurile nu stau chiar aşa. Ca în orice alt joc, cei care populează Oasis trebuie să câştige bani pentru a duce o viaţă bună şi pentru a-şi îndeplini visele virtuale.

    Pentru a câştiga ”marele premiu“, respectiv controlul asupra întregii lumi, jucătorii trebuie să îndeplinească mai multe sarcini trasate de inventatorul platformei, James Halliday. El ascunde o comoară undeva în Oasis, iar după ce moare, cel care va reuşi să rezolve puzzle-ul e cel care merită controlul absolut.

    Dincolo de faptul că e unul dintre cei mai buni regizori din istoria Hollywoodului, Spielberg e şi un adept al formulei ”unul pentru mine, unul pentru public“. Mai exact, el ştie când e cazul să realizeze un film de Oscar şi când un film pentru box-office: Ready Player One vine după Bridge of Spies, un film excepţional, aşa cum Schindler’s List a venit după Jurassic Park. E o reţetă care pare să împace pe toată lumea, mai ales în condiţiile în care filmele ”de buget“ ale lui Spielberg aduc încasări uriaşe.

    Săptămâna trecută, de altfel, el a devenit primul regizor ale cărui filme au depăşit pragul de încasări de 10 miliarde de dolari la nivel mondial. Dacă adăugăm şi filmele la care el a servit ca producător, cifra trece de 17 miliarde de dolari. |n cei 40 de ani de carieră, Steven Spielberg a regizat aproximativ 30 de filme pentru marele ecran, iar cele mai multe dintre ele au marcat istoria cinematografiei mondiale: Jaws (1975), Close Encounters of the Third Kind (1977), Raiders of the Lost Ark (1981), E.T. (1982) sau Saving Private Ryan (1998).

    Spielberg injectează un sentiment de nostalgie în numeroase scene, aducând în prim-plan elemente din cultura cinematografică a anilor ’80; o face însă cu măsură, păstrând ritmul alert care este, s-o recunoaştem, esenţial într-un film bazat pe efecte speciale, generate pe calculator.

    Ready Player One e un film decent şi care îşi va face treaba la box-office; nu e însă o producţie de care să îmi aduc aminte peste ani. Nu aduce nimic nou, dar îşi va distra spectatorii prin scenele spectaculoase, împânzite de efecte speciale. Cea mai bună parte, pentru mine, e că Spielberg se poate acum concentra asupra unui film care să fie apreciat la festivaluri şi nu în sălile de cinema.

    NOTA: 7/10

     

  • Leguma care este capabilă să provoace revolte în una dintre cele mai mari ţări din lume

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă. Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene.

    Criza a fost declanşată de precipitaţiile abundente în zonele de producţie a cepei, iar acesta a dus la o penurie de ceapă şi implicit explozia preţurilui pentru această legumă. Retailerii au profitat şi au avut o marjă de profit şi de peste 135% încasând profituri de 15.000 de dolari pe zi. Peste 20.000 de oameni au protestat pe străzile din New Delhi, iar femeile şi copii au purtat ghirlande de ceapă în jurul gâtului simbolizând inflaţia alimentelor de bază. Nu este pentru prima dată în istorie când ceapa provoacă tulburenţe în India. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei.

    Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

    Organizaţia Naţiunilor Unite a compus un coş cu cele mai întâlnite alimente: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.În ianuarie 2017 preţul mediu al acestui coş a crescut cu 12% faţă de ianuarie 2016, informează World Economic Forum.

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

  • Leguma care este capabilă să provoace revolte în una dintre cele mai mari ţări din lume

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă. Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene.

    Criza a fost declanşată de precipitaţiile abundente în zonele de producţie a cepei, iar acesta a dus la o penurie de ceapă şi implicit explozia preţurilui pentru această legumă. Retailerii au profitat şi au avut o marjă de profit şi de peste 135% încasând profituri de 15.000 de dolari pe zi. Peste 20.000 de oameni au protestat pe străzile din New Delhi, iar femeile şi copii au purtat ghirlande de ceapă în jurul gâtului simbolizând inflaţia alimentelor de bază. Nu este pentru prima dată în istorie când ceapa provoacă tulburenţe în India. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei.

    Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

    Organizaţia Naţiunilor Unite a compus un coş cu cele mai întâlnite alimente: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.În ianuarie 2017 preţul mediu al acestui coş a crescut cu 12% faţă de ianuarie 2016, informează World Economic Forum.

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

  • Revolte la Frankfurt! Protestatarii au atacat sediul Băncii Centrale Europene. Peste 350 de arestări

    Mai multe maşini de poliţie au fost incendiate şi pietre au fost aruncate cştre sediul Băncii Centrale Europene, conform BBC.
     
    Mişcarea de protest intitulată “Blockupy” a atras protestatari din Germania şi alte state europene care au scandat împotriva măsurilor de austeritate impuse de blocul comunitar.

    Poliţia a înconjurat noul sediul al băncii, care are două turnuri şi măsoară aproximativ 185 de metri înălţime, cu un gard de sârmă ghimpată astfel încât să împiedice protestatarii să între în sediu. De asemenea, angajaţii băncii au fost instruiţi să se îmbrace astfel încât să nu atraga atenţia asupra lor, scrie Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Putin: Singura soluţie pentru puterea de la Kiev este dialogul. Folosirea forţei duce ţara spre haos

     “Doar prin dialog, proceduri democratice şi nu prin folosirea forţelor armate, a tancurilor şi avioanelor poate fi restabilită ordinea în ţară”, a declarat Putin, în direct la televiziune, la tradiţionala sesiune de întrebări din partea cetăţenilor.

    Vladimir Putin a respins, de asemenea, acuzaţiile privind implicarea forţelor ruse în revoltele din estul Ucrainei.

    Moscova: Afirmaţiile privind implicarea forţelor ruse în estul Ucrainei ţin de paranoia

    Afirmaţiile autorităţilor ucrainene privind implicarea forţelor speciale ruse în evenimentele din estul ţării seamănă cu “paranoia”, a declarat joi ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sud-coreenii au trimis dispozitive USB şi tranzistori în Coreea de Nord: Populaţia să se revolte şi să pună capăt dictaturii

     De asemenea, ei au trimis de la Paju, peste frontiera extrem de securizată, ultima graniţă a Războiului Rece, aproximativ 50 de tranzistori miniaturali, DVD-uri şi bancnote americane de un dolar.

    “În Coreea de Nord există, în mod clar, o imensă sete de informaţii din exterior”, afirmă Thor Halvorssen, preşedintele ONG-ului american Human Rights Foundation.

    Fiecare dintre cele 1.500 de dispozitive pentru stocare de date de tip USB trimise în Coreea de Nord conţine articole în coreeană din enciclopedia Wikipedia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singapore, în stare de şoc în urma unor revolte violente – FOTO

     Optsprezece persoane au fost rănite şi mai multe maşini de poliţie au fost arse în primele violenţe de acest gen din 1969, trezind amintirea revoltelor rasiste care au zguduit atunci Singapore.

    Potrivit poliţiei, revoltele au avut loc după moartea unui indian, lovit de un autobuz în cartierul “Little India” (“Mica Indie”), unde muncitorii în construcţii de pe subcontinentul indian se reunesc duminica pentru a profita de ziua de odihnă, abuzând de multe ori de alcool.

    Aproximativ 400 de persoane au atacat autobuzul incriminat, precum şi maşini ale poliţiei. Zece poliţişti se numără printre răniţi, potrivit forţelor de ordine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un serial de groază 100% european: azi, episodul Suedia (VIDEO)

    Grupuri de tineri au început atacul în suburbiile din Stockholm, devastând magazine şi şcoli, în ciuda apelurilor la calm ale premierului Fredrik Reinfeldt. Violenţele au pornit de la uciderea de către poliţie la 13 mai, într-o suburbie a capitalei, a unui cetăţean de 69 de ani care avea asupra lui o macetă, ceea ce a stârnit vechile resentimente ale tinerilor contra brutalităţii poliţiei, iar revoltele s-au extins în suburbiile sărace, locuite îndeosebi de imigranţi. Presa a relatat că bărbatul ucis ar fi fost un imigrant portughez, însă informaţia n-a fost confirmată oficial.

    Sâmbătă spre duminică a fost prima noapte ceva mai calmă în capitală, potrivit Reuters, după o săptămână de vandalism susţinut şi incendieri de maşini, şcoli şi sedii ale poliţiei. În schimb, incendierile şi atacarea cu pietre a poliţiştilor care încearcă să menţină ordinea s-au extins în alte oraşe – Orebro, Linkoping, Uppsala.

    În ciuda reputaţiei Suediei de economie bogată, eforturile statului de a integra fluxurile de imigranţi veniţi din Turcia, Orientul Mijlociu sau Somalia n-au dat rezultatele aşteptate, astfel încât în rândurile acestora, şomajul ajunge la 16%, iar sărăcia şi excluziunea socială în rândul tinerilor proveniţi din familii de imigranţi sunt probleme din ce în ce mai grave. Că acest gen de probleme nu aparţin numai societăţii suedeze şi cât de mare e potenţialul lor exploziv s-a văzut din plin în Franţa în 2005 sau Marea Britanie în 2011.

  • Mesajul omului care a făcut un miliard de dolari într-o zi: Lumea se îndreptă către o perioadă a “răului”, cu haos în Europa şi revolte de stradă în SUA

    Investitorul, la care britanicii se referă ca “omul care a înfrânt Banca Angliei” după ce acesta a făcut într-o zi un profit record de un miliard de dolari mizând împotriva lirei sterline în “Miercurea Neagră” din 1992, nu ştie ce să facă pentru prima dată în cariera sa de 60 de ani. “Este foarte greu să ştii cum poţi avea dreptate, având în vedere problemele acumulate în anii de boom economic” , afirmă Soros. Miliardarul nu a vorbit despre plasamentele sale, dar persoane care îl cunosc afirmă că promovează investiţiile pe termen lung în companii solide, păstrarea de lichidităţi şi evitarea aurului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Tânăr caut serviciu – misiune imposibilă. Avem de-a face cu o generaţie pierdută?

    Primarul New Yorkului, Michael Bloomberg, a avertizat zilele trecute că dacă administraţia Obama şi Congresul nu se pun de acord asupra unui program de creare de locuri de muncă, revoltele din Cairo sau Madrid ale tinerilor şomeri s-ar putea repeta şi în SUA. “Răul făcut de criză unei generaţii care nu-şi poate găsi de lucru va continua încă mulţi, mulţi ani”, a spus Bloomberg, pledând pentru aprobarea în Congres a planului lui Barack Obama de a pune la bătaie aproape 450 mil. dolari pentru susţinerea investiţiilor în educaţie şi crearea de locuri de muncă. “Măcar el are nişte idei de pus pe masă, fie că vă plac sau nu”, a insistat primarul.

    Comparaţia cu revoltele din Egipt şi Spania era, evident, motivată electoral, ca şi programul anunţat de Obama, însă problema e reală: rata şomajului în SUA a ajuns în august la 9,1% de la circa 5% în 2008, ceea ce înseamnă circa 14 milioane de oameni, dintre care 6 milioane nu şi-au găsit de lucru de mai mult de 27 de săptămâni (şomaj pe termen lung), peste 4 milioane sunt tineri, iar numărul americanilor care au de muncă doar part-time a crescut în numai trei luni, din aprilie până în iulie, de la 8,1 la 8,4 milioane. Cu alte cifre, astfel de tendinţe se manifestă aproape peste tot, din Marea Britanie până în Orientul Mijlociu şi din zona euro până în zonele sărace ale Asiei. Prima instituţie care a atras atenţia asupra fenomenului a fost FMI prin intermediul ex-directorului Dominique Strauss-Kahn, ce vorbea toamna trecută de cele 210 milioane de şomeri existenţi la scară globală – cel mai mare număr din istorie – şi de consecinţele ei: “o generaţie pierdută”, cea a tinerilor aflaţi în imposibilitatea de a-şi găsi de lucru, scăderea calităţii vieţii şi lipsa de bani a acestora pentru educaţia urmaşilor lor.

    Între timp, Strauss-Kahn a dispărut de la FMI, însă Christine Lagarde, succesoarea lui, spune cu alte cuvinte acelaşi lucru atunci când îi îndeamnă acum pe politicieni, în special pe cei din SUA şi Europa, să ia “măsuri active pentru a asigura creşterea economică”. Limbaj de lemn? Da, pentru că diplomaţia FMI o împiedică să îndemne direct guvernele să aloce bani ca să stimuleze angajările, după cum o împiedică şi să explice la ce creştere economică se referă, atâta vreme cât bruma de creştere din ultimii ani n-a generat suficiente locuri de muncă încât să reducă durabil şomajul (de unde şi termenul de “jobless recovery”). Unii comentatori de stânga s-au grăbit să conchidă că guvernele şi FMI se tem de o revoluţie mondială a “indignaţilor” pauperizaţi şi demoralizaţi de efectele crizei (cu un vârf de lance în “primăvara arabă” şi în Spania), iar unii comentatori de dreapta s-au grăbit să acuze FMI de socialism fiindcă susţine intervenţia statului în economie. Dar chestiunea nu se reduce nici la frica statelor de răzmeriţe, nici la şansele electorale ale unui guvern sau ale altuia, ci la perspectiva pe termen lung a societăţii şi a economiei.