BusinessMagazin

Tag: revolta

  • Boris Johnson, revoltat de salariile managerilor companiilor falimentare

    Vorbind la New York, Johnson a pus la îndoială motivul pentru care statul ar trebui să fie lăsat responsabil pentru acţiunile directorilor bine plătiţi. Acesta a apreciat că operatorii de turism ar trebui să aibă un fel de asigurare împotriva acestor situaţii.

    “Am întrebări pentru unul dintre aceştia: este corect ca directorii, sau oricine, consiliul de administraţie, să încaseze suma mari atunci când companiile eşuează în asemenea mod?”, a spus Johnson.

    „Trebuie să aveţi un sistem prin care operatorii de turism să se asigure în mod corespunzător împotriva acestor situaţii”, a spus el.Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revolta vestelor galbene anunţă transformarea modelului democratic occidental

    Dar ce oameni imbraca Vestele galbene? Ce-si doresc ei? Ce patologii sociale se afla in spatele acestor simptome ce au bulversat societatea franceza? Care este impactul asupra economiei? Ce teren politic ocupa Vestele galbene? Cum au raspuns autoritatile (in special Presedintele Emmanuel Macron) noilor provocari? La aceste intrebari voi incerca sa raspund in cele ce urmeaza.

    Vestele galbene, sustinute de peste 50% din Francezi, conform sondajelor, sunt oameni care in general au un patrimoniu si venituri mici. Dar, in mod neobisnuit, nu vizeaza prin revendicarile lor patronii, marile companii, ci in special Statul, Presedintele, Guvernul, partidele politice. Practic, in loc sa conteste inegalitatile create de piata, Vestele galbene cer Statului sa ia masuri pentru ca acestea sa nu se agraveze.
     

  • Costel Caracaş, un mic fermier din Brăneşti, se revoltă: De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc. Supermarketurile nu vor marfă românească. „Noi nu putem să mâncăm brân­za noastră, care e fă­cută 100% din lapte, tre­buie să aducem din Ger­mania şi Polonia.“

    „De două luni stau cu 4 tone de brânză pe stoc pe care nu o pot vinde nici cu 7 lei kilogramul. Am făcut recent o in­vestiţie de circa 11.000 de euro într-o uni­tate de procesare. Ce am dat, am dat cu ţârâita. Supermarketu­rile nu vor marfă românească. O să închid şi o să mă întorc la profesia de inginer constructor“, a spus Costel Caraş.
     
    În 2017, România a importat 74.000 de tone de brânză, echivalentul a peste 3.000 de camioane încărcate cu brânză, potrivit datelor CLAL, o companie ita­lia­nă care oferă consul­tanţă pe piaţa lac­ta­telor.
     

  • Companiile se REVOLTĂ: Tot mai mulţi angajaţi pleacă în sectorul public

    Numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut în prima jumătate a anului acesta cu aproape 10.000, ajungând ca în luna iunie 2018 să lu­creze aproape 1,22 milioane de per­soane în sectorul public, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sportivii români s-au revoltat după declaraţiile Ministrul Tieretului şi Sportului Ioanei Bran: “Uitaţi-vă puţin la mine. Mănânc eu de 25 de lei?”. Ce a stârnit furia medialiaţilor

    Ministrul Tieretului şi Sportului, Ioana Bran, şi-a pus în cap sportivii din România după o declaraţie nefericită făcută într-o conferinţă de presă. Ministrului i s-a adus la cunoştinţă că alocaţia de hrană unui sportiv e de doar 25 de lei, iar Bran, vizibil încurcată, a oferit o declaraţie controversată: „Aş vrea să… Este o situaţie reală… Desigur, poate că nu reuşeşti de aceşti 25 de lei să-ţi iei hrană… Un oficial al statului român, în momentul în care pleacă într-o delegaţie are 17 lei diurnă pe zi.

    Vorbeam de consumul de calorii pe care trebuie să-l aibă un om. Din cunoştinţele mele, un sportiv este îndrumat de un medic, de un nutriţionist pentru a-şi face mesele în aşa fel încât să aibă tot ceea ce-i trebuie, să nu aibă anumite lipsuri de natură a componenţei şi a caloriilor de care are nevoie. Eu nu spun că situaţia este una uşoară, spun că şi aceştia au nevoie de a avea o dietă în funcţie de felul cum le-a spus medicul sau antrenorul chiar. Din cunoştinţele mele, aceştia trebuie să se păstreze la o anumită greutate, nu au voie nici să  oscileze pentru că altfel riscă să dezichilibreze puţin şi modul cum s-a obişnuit pe partea de antrenament”.

    Cuvintele ministrului nu le-au picat bine canotorilor români medaliaţi la Europene. Componenţii bărcii 8+1 au cerut o mai mare implicare din partea MTS şi au ironizat declaraţiile oficialilor români: “Suntem foarte mândri de echipa noastră, de staff-ul nostru, chiar dacă întâmpinăm ghionturi din… Aşteptăm tricoaiele cu Centenarul”, a declarat Vlad Aicoboaie cu aluzie la declaraţia secretarului de stat din MTS, care a folosit greşit cuvântul „tricouri”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Sportivii români s-au revoltat după declaraţiile Ministrul Tieretului şi Sportului Ioanei Bran: “Uitaţi-vă puţin la mine. Mănânc eu de 25 de lei?”. Ce a stârnit furia medialiaţilor

    Ministrul Tieretului şi Sportului, Ioana Bran, şi-a pus în cap sportivii din România după o declaraţie nefericită făcută într-o conferinţă de presă. Ministrului i s-a adus la cunoştinţă că alocaţia de hrană unui sportiv e de doar 25 de lei, iar Bran, vizibil încurcată, a oferit o declaraţie controversată: „Aş vrea să… Este o situaţie reală… Desigur, poate că nu reuşeşti de aceşti 25 de lei să-ţi iei hrană… Un oficial al statului român, în momentul în care pleacă într-o delegaţie are 17 lei diurnă pe zi.

    Vorbeam de consumul de calorii pe care trebuie să-l aibă un om. Din cunoştinţele mele, un sportiv este îndrumat de un medic, de un nutriţionist pentru a-şi face mesele în aşa fel încât să aibă tot ceea ce-i trebuie, să nu aibă anumite lipsuri de natură a componenţei şi a caloriilor de care are nevoie. Eu nu spun că situaţia este una uşoară, spun că şi aceştia au nevoie de a avea o dietă în funcţie de felul cum le-a spus medicul sau antrenorul chiar. Din cunoştinţele mele, aceştia trebuie să se păstreze la o anumită greutate, nu au voie nici să  oscileze pentru că altfel riscă să dezichilibreze puţin şi modul cum s-a obişnuit pe partea de antrenament”.

    Cuvintele ministrului nu le-au picat bine canotorilor români medaliaţi la Europene. Componenţii bărcii 8+1 au cerut o mai mare implicare din partea MTS şi au ironizat declaraţiile oficialilor români: “Suntem foarte mândri de echipa noastră, de staff-ul nostru, chiar dacă întâmpinăm ghionturi din… Aşteptăm tricoaiele cu Centenarul”, a declarat Vlad Aicoboaie cu aluzie la declaraţia secretarului de stat din MTS, care a folosit greşit cuvântul „tricouri”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Imaginile care au revoltat enoriaşii: preoţi aduşi cu Rolls Royce la sfinţirea unei biserici – VIDEO

    Imaginile au fost înregistrate duminică, în comuna Baia din judeţul Suceava. Rolls-Royce-ul cu preoţi este întâmpinat de oficialităţile din comună, în frunte cu viceprimarul. “Târnosirea bisericii păstorită de preotul Ioan Gusa va fi săvârşită de trei arhierei: I.P.S. Teodosie, I.P.S. Ioachim şi P.S. Damaschin”, se anuntase anterior pe pagina de Facebook a Primăriei din Baia.

     

  • Noi motive de ”frezoane” pentru asistaţii social. Sunt la un pas să rămână fără banii de la stat

    Potrivit unui proiect de lege, care a trecut marţi de Senat, persoanele în cauză trebuie să lucreze în folosul comunităţii ori să urmeze cursuri de calificare profesională. Dacă refuză, vor pierde ajutorul financiar pe o perioadă de 6 luni.

     
    Iniţiatorii proiectului spun că în acest moment legea actuală nu face decât să-i stimuleze pe cei care primesc ajutor social să nu lucreze. Legea prevede pierderea ajutorului în cazul în care asistatul refuză de 3 ori un serviciu sau să facă munca în folosul comunităţi. În unele cazuri, aceştia fac rost de adeverinţe medicale care-i scutesc de efort. Printre cei care astă iarna au rămas acasă în loc să cureţe zăpadă, de pildă, se numără şi o femeie, de 54 de ani.
     
    A susţinut că suferă de mai multe afecţiuni şi frisoane, care îi tăie cheful de muncă.
     
    La momentul acela, Mioara, asistat social a spus: “Nu m-am dus niciodată, dacă muncesc mă ia căldurile, temperaturile, nu pot să muncesc! Mă ia capul, mă ia frezoane”.Reporter: “Aşa, cu o scutire mai scăpaţi”

    Mioara: “Păi, mai scăpăm şi eu dacă nu fac treaba, sunt şi bătrână, am 54 de ani.”

    Reporter: “Aţi dus scutiri de la medic?”

    Mioara: “Da, da, direct de la spital am dus!”

    Potrivit statisticilor prezentate de parlamentari, 20 la sută dintre cei care primesc ajutor de la stat muncesc la negru, dar încasează şi banii de la buget. De-acum înainte, dacă vor refuza un serviciu, ori munca în folosul comunităţii, sau vor fi prinşi că lucrează fără forme legale vor rămâne fără sprijin financiar de la stat,scrie stirileprotv.ro

  • Rădulescu, revoltat de creşterea numărului de femei la şefia PSD: Foarte simplu şi foarte şmechereşte. Eu iubesc femeile,dar chiar aşa…

    ”Eu aş vrea să candidez la funcţia de vicepreşedinte al partidului, cum am candidat şi acum patru ani. Înţeleg că se va propune o modificare de statut şi înţeleg că s-a propus să fie alegeri pe regiuni şi nu poţi să candidezi decât unul singur – un bărbat şi o femeie, pentru că nu poate în regiunea respectivă să dea organizaţia un singur aviz decât pentru o singură persoană. Logic – foarte simplu şi foarte şmechereşte”, a declarat deputatul Cătălin Rădulescu.

    El a mai spus că ar trebui organizate alegeri pe actualul statut.

    ”Eu cred că ar trebui să mergem pe statutul vechi al partidului, nu să facem un statut nou, ca să nu existe competiţie în partid. Mie mi se pare firesc ca orice om să poată candida. Ar fi limitarea candidaturilor”, a adăugat Rădulescu.

    El a acuzat şi creşterea procentului de posturi de vicepreşedinte alocat femeilor.

    ”Vor fi jumătate bărbaţi şi jumătate femei. Fiind opt regiuni, vor fi opt bărbaţi şi opt femei. Se măreşte numărul de femei. Ceea ce… Eu nu am nimic… Mie îmi plac femeile, le iubesc extraordinar, dar nu ştiu dacă e, aşa, o cutumă în partidul nostru, chiar aşa, dintr-o dată, de la 30(% -n.r.) la 50(% n.r.)…”, a mai spus deputatul PSD.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cât trebuie să câştige un şef?

    Deja sunt discuţii legate de primele date dezvăluite prin câteva sondaje. Conform celui mai important ziar economic american, The Wall Street Journal, care citează o firmă de cercetare, cea mai mare diferenţă este în retail, unde un CEO câştigă de 669 de ori mai mult decât câştigul mediu al angajaţilor lui.

    Urmează industria alimentară, de băuturi şi tutun, cu o diferenţă de 233 de ori, industria de echipamente, cu o diferenţă de 175 de ori, şi industria de sănătate, cu o diferenţă de 175 de ori.

    Pe medie, directorii din energie sunt plătiţi ”cel mai prost“, cu o diferenţă de câştiguri de 72 de ori; un CEO din asigurări câştigă de 139 de ori mai mult decât un subaltern al său.

    Acum două săptămâni, în Business Magazin a fost un articol pe tema diferenţelor salariale dintre CEO şi un muncitor în diferite state, conform unui studiu al Harvard Business Review, cea mai cunoscută revistă de strategii de business din lume.

    Conform studiului  revistei, cel mai ”prost plătiţi“ CEO sunt în Polonia, unde diferenţa faţă de câştigul angajaţilor lor este de 28 de ori (560.000 de dolari pe an vs. 20.000 de dolari pe an), urmează Austria, cu un multiplu de 36 de ori (1,5 milioane de dolari pe an vs. 43.500 de dolari pe an), şi Danemarca, cu un multiplu de 48 de ori (2,1 milioane de dolari pe an vs. 45.000 de dolari pe an).

    Cel mai bine plătiţi sunt directorii din Statele Unite (să trăiască piaţa bursieră, pentru că acolo câştigurile directorilor sunt legate de evoluţia acţiunilor, iar salariul nici nu mai contează), unde diferenţa este de 354 de ori (12,2 milioane de dolari pe an vs. 34.600 de dolari pe an la un muncitor).

    Dacă privim altfel aceste date statistice, vom vedea că în Austria câştigul unui muncitor este mai mare decât în Statele Unite şi chiar peste nemţi (43.500 de dolari pe an vs. 34.000 de dolari pe an vs. 40.000 de dolari pe an).

    Sper să nu fie o greşeală, dar interesant este că în Cehia câştigul unui director general este de 2,1 milioane de dolari anual, peste câştigul unui CEO din Austria, adică 1,5 milioane de dolari pe an.

    În Germania, cea mai puternică economie din Europa, un CEO câştigă anual 5,9 milioane de dolari, faţă de 40.000 de dolari cât ia un muncitor, deci un multiplu de 147.

    Nu ştiu cum este în România în sistemul privat, dar cred că diferenţa dintre câştiguri este între 20 şi 100.

    Nu sunt foarte mulţi CEO care câştigă peste 2 milioane de dolari pe an, mai ales că aceste câştiguri nu pot fi multiplicate prin evoluţia la bursă a companiei pe care o conduc. Adică nu sunt foarte multe companii listate la bursă.

    Ce ştim este că salariul mediu în România este de 2.600 de lei net, adică 4.600 de lei brut pe lună, adică 55.200 de lei pe an, adică 15.000 de dolari pe an brut.

    Spre exemplu, dacă vă ajută să visaţi, guvernatorul BNR are vreo 350.000 de euro brut pe an, adică 420.000 de dolari brut pe an.

    Cât ar trebui să câştige un CEO?

    Singura certitudine este că salariul unui CEO nu are legătură cu munca depusă sau cu câştigul general.

    Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, a obţinut în 2014 cel mai mare profit pentru o companie din România, 1 miliard de euro. Dar sigur în piaţă au fost directori generali care au câştigat mai mult în acel an decât a câştigat Mariana Gheorghe, deşi au obţinut profituri mult mai mici, poate chiar au avut şi pierderi.

    Salariul şi câştigul unui CEO depind de multe lucruri tangenţiale jobului lui: industria în care activează, cine sunt acţionarii companiei –  austriecii, spre exemplu, sunt mai puţin darnici decât americanii sau britanicii, câţi candidaţi valabili sunt în piaţă care ar putea ocupa poziţia de CEO (uitaţi-vă la CEC, unde Ministerul Finanţelor, adică statul, încearcă de peste trei ani să găsească un CEO care să treacă de BNR, dar cei propuşi se retrag unul câte unul de bunăvoie, deşi salariul anual este în jur de 300.000 de euro net), de influenţa head-hunterilor care recrutează oameni pentru poziţiile de CEO, de dorinţa unei firme de a avea un anumit director în funcţie, de situaţia economică a companiei. De pildă, când trebuie să facă restructurări, directorul general poate să câştige mai bine, pentru că nu sunt foarte mulţi oameni dispuşi să taie în carne vie şi să dea oameni afară.

    Salariul nu prea are legătură cu studiile directorului general, ci mai mult poate cu imaginea pe care cineva şi-o creează în lumea corporaţiilor.

    Marile companii preferă să ”piardă“ pe mâna unor CEO cunoscuţi, cu background, decât pe mâna unui director necunoscut. 

    Oricum, dacă vreţi să visaţi la un pachet salarial mare, gândiţi-vă că lui Elon Musk, creatorul Tesla, i s-a propus un pachet salarial de 50 de miliarde de dolari (repet, miliarde de dolari!) dacă-şi îndeplineşte aumite ţinte, începând cu creşterea valorii companiei de 10 ori.

    Când vă duceţi la negocieri, daţi şi acest exemplu, ca să aveţi un reper.

    Până una alta, lumea corporaţiilor din America se pregăteşte de revolta angajaţilor faţă de cât de bine sunt plătiţi directorii generali comparativ cu cât câştigă ei.

    Merită sau nu un CEO banii pe care îi câştigă? Niciodată nu se pune acest lucru în discuţie.