Aşa se face că în suburbii ale unor localităţi din California au cuibărit un număr mare de vulturi pleşuvi care nu par deranjaţi de prezenţa oamenilor şi s-au instalat în apropiere de case sau în copaci din curtea unor şcoli. Motivul pentru care aceste păsări au prins curaj îl constituie, consideră ornitologii, interacţiunea cu omul pe parcursul a decenii de eforturi de conservare a speciei, precum şi varietatea surselor de hrană din vecinătatea zonelor urbane.
Tag: revendicare
-
Opinie – Bogdan Badea CEO, eJobs: Un blocaj numit dorinţă
Doar că, mult mai ancoraţi în contextul în care se află, mult mai conectaţi la ce, cum şi cât să ceară şi, poate chiar mai important, mult mai conştienţi de rolul lor în piaţa muncii, candidaţii îşi revendică partea leului. Prinşi într-un tumult din care nu mai ştiu cum să iasă, angajatorii vor soluţii imediate. Că asta înseamnă mai multă creativitate din partea lor, flexibilitate şi o repoziţionare generalizată în raport cu piaţa, cu candidaţii şi cu propriii angajaţi, angajatorii dau dovadă de o deschidere mai mare decât oricând. Pentru că au înţeles că orice zi pierdută îi costă şi orice om bun pe care a pus mâna competiţia mai repede îi costă şi mai mult.
Efervescenţa de pe piaţa muncii a ajuns la un nivel fără precedent, iar candidaţii sunt într-o poziţie mai privilegiată decât oricând. Ştiu şi ei acest lucru şi au încredere în şansele lor, iar asta le dă o oarecare detaşare atunci când vine vorba de relaţionarea cu potenţialii angajatori.
Potrivit unui studiu derulat de eJobs România anul trecut, 60% dintre cei intervievaţi erau siguri că ar putea să-şi găsească un job în mai puţin de trei luni, iar 25% credeau că au nevoie de cel mult o lună în acest scop. Ritmul galopant în care s-a creat clivajul între cerere şi ofertă i-a prins oarecum pe nepregătite pe angajatori, care încearcă să recupereze anii în care grija pentru propria reputaţie organizaţională a fost lăsată în plan secund (asta, în cele mai fericite dintre cazuri). Înţeleg acum că nu mai este suficient să ofere salarii; trebuie să ofere şi experienţe profesionale. Nu mai este îndeajuns să promită stabilitate, angajaţii vor şi oportunităţi de dezvoltare. Iar respectul pentru muncă trebuie dublat de respectul pentru viaţa personală a fiecărui om care lucrează în companie.
Este, deci, poate mai complicat decât oricând să faci angajări în 2018. Mult mai complicat decât este să te angajezi, cel puţin. Cu toate acestea, uşor-uşor, lucrurile încep să se mişte, iar cifrele arată că toate eforturile pe care le depun companiile pentru a-şi găsi mai repede şi mai bine angajaţii potriviţi nu sunt în zadar. În ultimul an, de când a fost introdusă posibilitatea de a programa interviuri de angajare şi de a le confirma cu aplicanţii, eJobs România a înregistrat peste 300.000 de astfel de programări. Cu alte cuvinte, 300.000 de români au fost aduşi mai aproape de un loc de muncă. 300.000 de candidaţi au răspuns la demersurile companiilor care aveau nevoie de ei. Mai clar de atât, asta înseamnă 822 de interviuri programate zilnic. Puse într-un context mai larg, numărul ar putea aproape să acopere numărul de şomeri de la nivel naţional – aproximativ 330.000, la finalul lunii martie, potrivit ANOFM.
Cifrele acestea vin ca o gură de aer proaspăt pentru acele companii care intraseră într-un blocaj puternic şi în special pentru cele care fac recrutări în masă. Şi, în egală măsură, pentru acei candidaţi care au totuşi dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. Într-un top 5 al domeniilor cel mai active din punctul de vedere al angajărilor (în funcţie de numărul de joburi postate pe ejobs.ro) se află companiile din comerţ şi retail (cu 9.265 de locuri de muncă disponibile pe eJobs), urmate de cele din sectorul prestărilor de servicii (6.529 de joburi), call center şi BPO (4.577 locuri de muncă), industria alimentară (4.383 locuri de muncă), construcţii (4.473 locuri de muncă) sau IT şi telecom (4.227 locuri de muncă).
Este interesant cum în urmă cu câţiva ani am fi vorbit cu siguranţă despre ce trebuie să facă un candidat pentru a obţine jobul pe care şi-l doreşte. Cum să-şi scrie CV-ul, unde să caute, cum să aplice, cum să se îmbrace la interviu, ce să spună, dar mai ales ce să nu spună pentru a-şi creşte şansele de angajare.
În 2018, adăugăm o audienţă suplimentară, dar cu nevoi la fel de mari (poate chiar mai mari) de suport şi consiliere – angajatorii. Este firesc să se întâmple aşa, dacă ne gândim că am ajuns la o rată a şomajului de 3,8%, sub media europeană şi cu mult sub media naţională a ultimilor 20 de ani. Au început să se rescrie regulile jocului şi toată lumea încearcă să se adapteze din mers. Doar că volatilitatea pieţei nu e confortabilă pentru nimeni. Astăzi, da, puterea să în mâinile candidaţilor, dar cine ştie ce va aduce ziua de mâine?
-
Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României
Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.
Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.
Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.
Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.
Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.
-
Bilanţul dublului atentat de la Kabul a ajuns la cel puţin 25 de morţi şi 45 de răniţi
Luni, 30 aprilie 2018 / 12:31:33Bilanţul dublului atentat de la Kabul a ajuns la cel puţin 25 de morţi şi 45 de răniţi
KABUL (MEDIAFAX) – Cel puţin 25 de oameni au murit, inclusiv şase jurnalişti, în urma a două atentate sinucigaşe coordonate, revendicate de Stat Islamic, care au avut loc luni dimineaţa în centrul oraşului Kabul, într-o zonă în care se află sediile mai multor instituţii afgane şi ambasade străine.
Dublul atentat a avut loc în zona Shashdarak din centrul Kabulului, în apropierea sediului serviciului de informaţii afgan şi a unui minister, informează site-ul cotidianului The Guardian.
“După primul atac sinucigaş în care o motocicletă a fost folosită, după 30 de minute, un al doilea atacator, care avea o camera foto pretinzând că era jurnalist, a detonat explozibilii pe care îi avea asupra lui în mijlocul cameramanilor şi reporterilor şi echipajelor de salvare”, a declarat un oficial din cadrul poliţiei.
Şase jurnalişti, dar şi patru ofiţeri de poliţie, se numără printre persoanele decedate. Agenţia France-Presse a comunicat că printre jurnaliştii decedaţi se numără şi Shah Marai, fotograf-şef al agenţiei la Kabul. “A decedat într-o explozie care a vizat un grup de jurnalişti ajuns la locul unde a avut loc un atac sinucigaş în capitala afgană”, se arată într-un mesaj postat pe Twitter de AFP, potrivit cotidianului The Guardian. De asemenea, un fotograf al agenţiei Reuters a fost rănit uşor de schije.
Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat ulterior dublul atentat produs luni la Kabul, printr-un comunicat postat pe site-ul agenţiei Amaq, afiliată organizaţiei extremiste.
Acest incident terorist grav are loc la doar o săptămână după ce 60 de persoane au decedat în urma unui atac sinucigaş cu bombă la Kabul, comis la un centru pentru înregistrarea participanţilor la vot.
-
13 persoane au fost ucise la Bagdad, în urma unui atac cu maşină-capcană revendicat de Stat Islamic
Bomba a explodat în apropierea unui magazin cu îngheţată din centrul oraşului. Potrivit oficialilor irakieni, un dispozitiv exploziv a fost detonat de la distanţă în interiorul unei maşini parcate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Reţeaua teroristă Stat Islamic revendică atentatul din Manchester
“Acesta este doar începutul”, a declarat un reprezentant al reţelei teroriste sunnite, într-o înregistrare video difuzată de agenţia Amaq.
“Unul dintre soldaţii Califatului a reuşit să introducă un dispozitiv exploziv la o reuniune a cruciaţilor desfăşurată în oraşul Manchester”, precizează reţeaua islamistă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României
Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.
Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.
Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.
Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.
-
Prinţul Paul revendică din nou castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov
Prinţul Paul i-a deschis regelui Mihai la Judecătoria Sectorului 2 un proces prin care revendică mai multe proprietăţi de lux, între care castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov, pentru care trebuie să plătească o taxă de timbru de aproximativ două milioane de euro.
Paul Phillipe al României susţine că proprietăţile i-au aparţinut bunicului său, Carol al II-lea, şi că ar trebui să le împartă împreună cu regele Mihai.
“În toate ţările, când a murit Carol al II-lea, s-a deschis masa succesorală, tatăl meu cu regele Mihai. S-a deschis în anii ’50, ’60 în Portugalia, în Franţa, în Germania, în Elveţia şi în Anglia. Oamenii nu prea ştiu asta. Şi aici trebuie să se deschidă masa succesorală exact la fel. Nu s-a făcut, asta e problema. S-au dat Peleş, toate proprietăţile fără să se fi deschis masa succesorală. Asta nu este corect, nici legal. Am deschis acum. Am auzit că vreau să iau toată ţara. Nu e adevărat. Pe lista de proprietăţi sunt proprietăţi care au aparţinut lui Carol al II-lea şi Elisabetei şi ar trebui să fie împărţite împreună cu Mihai. Tata a murit şi sunt eu şi Mihai, atât”, a declarat, joi, Paul Phillipe al României.
-
Prinţul Paul revendică din nou castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov
Prinţul Paul i-a deschis regelui Mihai la Judecătoria Sectorului 2 un proces prin care revendică mai multe proprietăţi de lux, între care castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov, pentru care trebuie să plătească o taxă de timbru de aproximativ două milioane de euro.
Paul Phillipe al României susţine că proprietăţile i-au aparţinut bunicului său, Carol al II-lea, şi că ar trebui să le împartă împreună cu regele Mihai.
“În toate ţările, când a murit Carol al II-lea, s-a deschis masa succesorală, tatăl meu cu regele Mihai. S-a deschis în anii ’50, ’60 în Portugalia, în Franţa, în Germania, în Elveţia şi în Anglia. Oamenii nu prea ştiu asta. Şi aici trebuie să se deschidă masa succesorală exact la fel. Nu s-a făcut, asta e problema. S-au dat Peleş, toate proprietăţile fără să se fi deschis masa succesorală. Asta nu este corect, nici legal. Am deschis acum. Am auzit că vreau să iau toată ţara. Nu e adevărat. Pe lista de proprietăţi sunt proprietăţi care au aparţinut lui Carol al II-lea şi Elisabetei şi ar trebui să fie împărţite împreună cu Mihai. Tata a murit şi sunt eu şi Mihai, atât”, a declarat, joi, Paul Phillipe al României.
-
Loteria Bonurilor Fiscale pentru luna octombrie: care sunt bonurile câştigătoare
Duminică, 20 noiembrie, a avut loc o nouă extragere a Loteriei Bonurilor Fiscale – emise în perioada 1-31 octombrie 2016 – în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 168 şi 168,99 lei emise în data de 21 octombrie 2016.
Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii, informează Gandul.info
Concret, după centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.
Rezultatele extragerii sunt postate pe site-urile Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.ro), Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (anaf.ro) şi Loteriei Române (loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.
Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului.
Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul mfinante.ro.
Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul“, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.
În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de un milion de lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.
Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători. În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei Bonurilor Fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele Loteriei Române, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.