În urma percheziţiilor făcute luni, în Bucureşti, Brăila, Constanţa şi Vrancea, care au vizat 25 de medici şi farmacişti suspectaţi că au decontat reţete false de medicamente pentru boli incurabile, iar după introducerea cardului de sănătate au eliberat prescripţii pe numele unor copii cu handicap, procurorii DIICOT au reţinut 13 persoane, iar pe numele altor cinci au dispus măsura controlului judiciar.
Anchetatorii urmează să ridice, de la societăţile comerciale vizate, documente care pot constitui mijloace materiale de probă, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă transmis marţi.
Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au emis ordonanţe de reţinere pentru Liliana Sgîrcitu, administratorul firmei Ahmeya Pharm, prin intermediul căreia erau decontate reţetele false, Mirela Boboc, Gela Gavrilă, Mihaela Irina Mătăringa, Alina Gabriela Dragu, Andreea Baciu, Paul Creţu, Cosmin Boldeanu, Sorica Vasile, Eugenia Muja, Iolanda Ionica Serghiev, Elena Dumea şi Cozeti Niculescu.
Conform anchetatorilor, gruparea era formată din 25 de membri – reprezentanţi şi angajaţi ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL şi medici de familie sau medici specialişti din Brăila şi Constanţa. Aceştia sunt suspectaţi că în perioada 2011-2015 au decontat fraudulos sume importante de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, provocând un prejudiciu de nouă milioane de lei.
Anchetatorii mai spun că membrii reţelei au întocmit şi decontat prescripţii medicale fictive pentru medicamente folosite în tratarea de boli incurabile, cu preţ de vânzare foarte ridicat, pe numele rudelor apropiate, iar după introducerea cardului de sănătate aceştia au eliberat prescripţii medicale pe numele unor copii cu handicap psihic, majoritatea aflaţi în plasament.
Membrii grupării sunt acuzaţi de înşelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum şi de constituire a unui grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi luare de mită şi şantaj.
În anchetă este vizat şi Adrian Iacob, directorul Penitenciarului Focşani, unde este încarcerat Titi Sgîrcitu, patronul firmei, acesta fiind condamnat pentru infracţiuni cu violenţă, într-un alt dosar. Anchetatorii au făcut percheziţii şi la la locuinţa lui Adrian Iacob, având indicii privind comiterea unor posibile infracţiuni de corupţie, legate de un eventual transfer al deţinutului Titi Sgîrcitu din Penitenciarul Focşani într-o altă unitate.
Potrivit unor surse judiciare, SC Ahmeya Pharm SRL a fost înfiinţată în 2009, de Titi Sgîrcitu, în prezent încarcerat în Penitenciarul Focşani, administratorul firmei fiind soţia acestuia, Liliana Valentina Sgîrcitu.
Prin intermediul acestei societăţi, în complicitate cu medici şi funcţionari de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor de la cele două puncte de lucru ale societăţii, aceştia au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri, în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane de lei.
Surse din rândul anchetatorilor au precizat că, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, care a vizat perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2012, a rezultat că Liliana Sgîrcitu ar fi fost sprijinită de medicii specialişti oncologi Cosmin Boldeanu şi Daniela Vasile, de medicii de familie Paul Creţu şi Sorica Vasile, care ar fi eliberat scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripţii medicale fictive pentru medicamentul “Voriconazolum”. Ulterior, aceste prescripţii au fost decontate cu celeritate la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila, prin SC Ahmeya Pharm, cu sprijinul unor angajaţi ai Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie a acestui medicament.
Liliana Sgîrcitu ar fi dezvoltat şi în judeţul Constanţa un mecanism similar de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL, deschise din 12 aprilie 2013, beneficiind şi în acest caz atât de complicitatea angajaţilor şi a unor medici şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa.
În judeţul Constanţa, activitatea era coordonată de Mirela Boboc, care, sub stricta îndrumare a Lilianei Sgîrcitu, căuta să “atragă la colaborare” atât medici care să asigure reţetele fictive, cât şi funcţionari de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Constanţa, pentru a facilita şi accelera decontarea prescripţiilor, spun surse medicale.
Astfel, în activitatea infracţională ar fi fost atraşi medicii Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă şi Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 – februarie 2015, mai multe prescripţii despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum şi Maria Bănăţeanu, asistent în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, care trebuia să faciliteze şi să intermedieze accesul la medicii dispuşi să emite reţete fictive.
Anchetatorii au probe din care rezultă că reprezentanta şi angajaţii SC Ahmeya Pharm SRL s-au înţeles cu funcţionari de la CAS Constanţa să le dea informaţii despre data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii, iar aceştia ar fi intervenit pentru ca firma să nu fie sancţionată contravenţional. Totodată, în urma anchetei s-a stabilit că angajaţi ai aceleiaşi instituţii coordonau activitatea unor societăţi comerciale ce activează în domeniul farmaceutic, utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiei, în scopul obţinerii de avantaje sau foloase pentru aceste firme, inclusiv prin folosirea abuzivă a funcţiei.
Anchetatorii au mai stabilit că decontările obţinute de SC Ahmeya Pharm SRL în baza prescripţiilor fictive s-au realizat prin introducerea în Platforma informatică din asigurările de sănătate de date informatice nereale, din reţetele fictive, fiind astfel prejudiciat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.