BusinessMagazin

Tag: RESTRICŢIE

  • Apele Romane: 779 de localităţi alimentate restricţionat la nivel naţional

    În 779 de localităţi primesc apă restricţionat la nivel naţional, potrivit Apele Române. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

    Administraţia Naţională „Apele Române”, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, reuşesc să menţină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), adică la 73,61%.

    Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă.

    Oraşele mari, inclusiv Bucureştiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. De exemplu, Bucureştiul se alimentează din râul Argeş şi Dâmboviţa prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice şi derivaţii care permit asigurarea fără restricţii a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.

    Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

    Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1860 mc/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

    Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge în jurul valorii de 2000 mc/s în data de 8 august.

    La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

    Conform datelor deţinute de Apele Române, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1800 mc/s.

    Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, situaţia la această oră se prezintă astfel: în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

    La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).

    Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte.

    Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).

    Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.

    Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia.

    Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate.

    Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi pe cât posibil a economisirii acestora.

  • Iohannis promulgă legea care poate trimite tot gazul din Marea Neagră în Ungaria sau Austria, odată ce restricţia de a vinde 50% din gazul extras a fost ridicată

    ♦ În condiţiile în care România are un deficit anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz, acoperit din Rusia, nu se mai poate vorbi de exporturi de gaze sau de „furnizor de securitate energetică în regiune“, însă noua lege offshore lasă la latitudinea producătorilor de gaz din Marea Neagră unde se va vinde gazul extras.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare faţă de varianta din 2018 este eliminarea restricţiei de a vinde 50% din gazul extras în România.

    Într-o situaţie ipotetică, dar posibilă potrivit noii legi, dacă, de exemplu, OMV are contracte pe termen lung pentru livrări în Austria şi Ungaria de 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar gazul extras din Neptun Deep ajunge la 6 mld. de metri cubi în 2028, anul de vârf potrivit estimărilor, atunci în ţară mai rămân 2 miliarde de metri cubi, neacoperind nici deficitul intern actual. Până în 2028 însă, producţia de gaze on-shore, acum la sub 9 miliarde de metri cubi, va scădea semnificativ, deci deficitul de gaz intern va creşte. În consecinţă, România, cu  resurse naturale de  200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, s-ar putea trezi în situaţia în care exportă gazul exploatat şi importă de la ruşi.

    În aceeaşi vreme, acum, cu un consum anual de circa 12 mld. de metri cubi de gaz, România are o treime din gospodării conectate la reţeaua de gaze şi o lungime a acesteia de nici 50.000 de km. Ungaria, care ar putea fi unul dintre beneficiarii gazului din Marea Neagră, nu are resurse de gaze naturale, dar 95% dintre gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze naturale de 100.000 de km.

    Cel puţin 3 miliarde de metri cubi de gaz importă anual România din Rusia, pentru că producţia onshore de 8,8 mld. de metri cubi nu acoperă necesarul intern, care este de 12,2 mld. de metri cubi şi în creştere. Legea veche din 2018 pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră prevedea obligaţia ca 50% din gazul extras să meargă pe piaţa din România, această prevedere fiind unul dintre cele mai mari impedimente pentru ca producătorii să demareze exploatarea zăcămintelor. 

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore“, a anunţat ieri Administraţia Prezidenţială.

    Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia şi Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiţia. Acum încep să se mişte lucrurile însă şi la Neptun Deep, după ce Romgaz a achiziţionat jumătate din participaţie, după ce americanii de la Exxon s-au retras din proiect. Cealaltă jumătate din participaţie aparţine OMV Petrom.

    Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua partea a acestui an, reprezentând o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual, în condiţiile în care investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor. Estimarea ministrului este că exploatarea la Neptun Deep va începe în 2023, iar primele gaze extrase din acest perimetru vor intra în sistemul naţional începând cu 2026.

    Transgaz estimează creşterea consumului intern de gaze din România la 18 mld. de metri cubi anual în viitorii ani, pe fondul conectării populaţiei la gaze naturale şi prin punerea în funcţiune a termocentralelor pe gaz. Consumul de gaze naturale al României este în acest moment de 12,2 mld. de metri cubi anual. Cu o producţia anuală de sub 9 mld. de metri cubi, importurile României de gaze sunt de cel puţin 3 mld. de metri cubi.

  • Care sunt noile restricţii pentru Bucureşti, după intrarea în scenariul roşu

    A fost instituită, miercuri, obligativitatea purtării măştii de protecţie doar de tip medical cu 3 pliuri sau FFP2 (N95), astfel încât să acopere nasul şi gura, în toate spaţiile publice închise şi deschise din Capitală.

    Sunt considerate neconforme măştile care sunt confecţionate din material textil şi/sau plastic.

    Sunt exceptaţi de la această măsură copiii cu vârsta mai mică de 5 ani, persoanele care sunt singure în birou, prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane, reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane, vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public. Sunt exceptate şi persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive, persoanele cu dizabilităţi cognitive. De asemenea, persoanele care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, după evaluarea riscului efectuată de medicul de medicina muncii al unităţii, pot fi exceptate.

    Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă, în Capitală, până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5.00-22.00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care au trevut prin boală în ultimele 6 luni.

    Totodată, activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora este permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5.00-22.00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-azi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

    Bucureştiul a intrat în scenariul roşu, miercuri, cu o rată de infectare de 3,32. Rata de infectare a depăşit 2 la mie duminică – 2,17. Luni incidenţa era de 2,57, iar marţi 2,97 la mie. Miercuri a ajuns la 3,32, potrivit DSP Bucureşti.

  • Restricţii dure în Austria pentru nevaccinaţi

    De luni, orice persoană din Austria Superioară, care nu a fost vaccinată împotriva COVID-19, va avea voie să-şi părăsească locuinţa doar pentru a lucra, pentru a cumpăra alimente sau pentru situaţii de urgenţă, relatează Die Presse.

    Cancelarul Alexander Schallenberg a avertizat joi că o măsură similară ar putea fi implementată la nivel naţional în zilele următoare.

    Numărul pacienţilor la ATI a ajuns la 432, iar capacitatea spitalelor şi resursele de paturi de terapie intensivă se apropie de limită.

    Austria Superioară, care se învecinează cu Germania şi Republica Cehă, are o populaţie de 1,5 milioane de locuitori, are cel mai ridicat nivel de infecţie din ţară şi cea mai scăzută rată de vaccinare.

    La nivel naţional, un număr record de 11.975 de infecţii cu COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, iar comisia austriacă pentru coronavirus a avertizat asupra unei ameninţări care „trebuie luată în serios”.

    Ultimele cifre ale Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor arată că în Austria 73,7% dintre adulţi sunt complet vaccinaţi, ceea ce echivalează cu 63,4% din populaţia totală.

     

  • Jurma: E posibil ca acest weekend să fie motiv pentru încă o săptămână de infern

    E posibil ca acest weekend să fie motivul pentru care vom mai sta în acest infern încă o săptămână, spune epidemiologul Octavian Jurma, care este de părere că decizia de a introdice doar de luni restricţiile ne poate costa „multe vieţi”.

    Epidemiologul Octavian Jurma spune că nici nu vrea să se gândească cât de multe vieţi ne va costa decizia de a introduce doar de luni restrictţile care trebuiau introduse de vineri „tocmai pentru a împiedica petrecerile de <rămas bun libertate>”.

    „Acest weekend va avea probabil cel mai ridicat risc de infectare din ultimele săptămâni pentru că stimulează artificial socializarea, fiind ultimul în care ni se permite să socializăm fără nicio restricţie de parcă am fi la 0.5 la mie nu la 10.5 la mie. E posibil ca acest weekend să fie motivul pentru care vom mai sta în acest infern încă o săptămână”, spune dr. Jurma, pe Facebook.

    Medicul epidemiolog spune că autorităţile au decis luarea restricţiilor de luni, aceleaşi care aui recunoscut că unele măsuri sunt motivate strict politic, „cum este probabil şi alegerea zilei de luni care conţine implicit şi invitaţia:<profitaţi de ultimul weekend de distracţie şi infectare liberă>”.

    Medicul îi sfătuieşte pe români să intre deja în carantină personală şi să nu se lase amăgiţi de iluzia că lucrurile sunt aşa de bune încât mai putem aştepta până luni „cu măsuri care trebuiau luate încă din septembrie”.

  • CNSU a decis noile restricţii care urmează să intre în vigoare. Măsurile anti-covid trebuie să treacă prima dată de Guvern

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a propus, vineri, ca indiferent de rata de incidenţă din localitate să se impună restricţii de ciruclaţie de la ora 22.00. În plus, în centre comerciale sau la evenimente, accesul este permis în baza certificatului verde.

    Potrivit deciziei CNSU propusă Guvernului, circulaţia persoanelor în afara locuinţei este interzisă între orele 22.00-05.00, indiferent de rata de incidenţă cumulată la 14 zile, pentru o perioadă de 30 zile. Sunt exceptate persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

    De asemenea, în intervalul orar când sunt restricţii de circulaţie restul populaţiei, nevaccinată, poate să se deplaseze în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi, pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente, sunt permise deplasările persoanelor în afara localităţilor dacă se află în tranzit sau fac călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, şi care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei. Sunt permise deplasările din motive justificate, precum vaccinarea, îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie.

    Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, oamenii sunt obligaţi să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19, pe suport hârtie sau în format electronic, iar în cazul cetăţenilor străini şi apatrizi, documentul de vaccinare emis de unitatea sanitară din afara României unde a fost administrat vaccinul sau, după caz, documentul care atestă trecerea, prezentat în limba ţării respective şi în limba engleză sau prezentat în limba română.

    Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator ori o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

    De asemenea, se propune interzicerea desfăşurării activităţii operatorilor economici care activează în domeniul comerţului/prestărilor de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, indiferent de rata de incidenţă cumulată la 14 zile, pentru o perioadă de 30 zile, în intervalul orar 21.00-05.00. Între aceste ore, operatorii economici pot activa doar prin livrare la domiciliu.

    Aceeaşi măsură se aplică şi activităţilor sau evenimentelor organizate şi desfăşurate de persoanele fizice, operatorii economici, instituţiile publice în următoarele domenii: instituţii muzeale, biblioteci, librării, cinematografe, studiouri de producţie de film şi audiovizuală, instituţii de spectacole şi/sau concerte, şcoli populare de artă şi meserii, organizate şi desfăşurate în spaţii închise sau deschise. Se aplică măsura şi pentru săli de sport şi/sau fitness; jocuri de noroc; piscine interioare; locuri de joacă pentru copii; săli de jocuri; târguri, bâlciuri, talciocuri.

    Restaurantele, cafenelele, etc. pot funcţiona cu activitate permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în intervalul orar 05.00-21.00.

    Activităţii în baruri, cluburi şi discoteci este interzisă pentru o perioadă de 30 zile, precum şi organizarea şi desfăşurarea evenimentelor private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), a concertelor şi spectacolelor.

    Se interzicere participarea spectatorilor la competiţiile sportive.

    Accesul la toate activităţile şi evenimentele organizate în perioada de 30 de zile conform hotărârii CNSUva fi permis doar persoanelor vaccinate sau trecute prin boală.

    Se propune, de asemenea, ca organizarea programului de lucru să se facă în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi.

    Accesul vizitatorilor în toate instituţiile publice centrale şi locale, operatorilor economici, care funcţionează în clădiri de birouri private, se propune a fi permis doar persoanelor care fac dovada vaccinării, trecerii prin boală în ultimele 180 de zile sau testării.

    Se abilitează Ministerul Educaţiei pentru emiterea ordinului de ministru privind modificarea structurii anului şcolar 2021-2022.

    Se propune şi instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise şi deschise, precum şi la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun.

  • Rata de infectare în Bucureşti este în creştere în Capitală

    Rata de infectare este, duminică, de 4.35 la mie în Bucureşti, după ce sâmbătă a fost de 4,1 la mia de locuitori.

    Subprefectul Capitalei, Antonela Ghiţă, a transmis că rata de infectare în Bucureşti duminică este de 4.35 la mia de locuitori.

    Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) s-a întrunit vineri pentru a decide noi restricţii în Capitală.

    În localităţile în care incidenţa este între 3 şi 6 la mie se intră în restaurante şi cafenele cu certificatul COVID. Aceeaşi regulă se aplică pentru nunţi, botezuri, mese festive, cinematografe, spectacole şi concerte.

    Conform proiectului de hotărâre adoptat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, este obligatorie purtarea măştii de protecţie pe o rază de 50 de metri în jurul şcolilor.

    Sunt permise orele de educaţie fizică doar în spaţii deschise, fără obligativitatea purtării măştii de protecţie.

    În spaţiile închise sau deschise, competiţiile sportive se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la capacitatea maximă a spaţiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

    În spaţiile închise sau deschise, competiţiile sportive se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de minim 1 metru între persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Participarea este permisă doar pentru persoanele cu certificat COVID.

    Capitala este de miercuri în scenariul roşu.

  • O nouă localittate din România cu restricţii din cauza cazurilor COVID-19

    Au fost impuse restricţii într-o altă comună din judeţul Cluj din cauza cazurilor de COVID-19. În comuna Mărgău restricţiile au fost prelungite.

    Autorităţile din judeţul Cluj au transmis că în comunele Cătina şi Mărgău incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile a depăşit pragul de 3/1000 de locuitori.

    Rata în Cătina este 4,19, iar în comuna Mărgău rata este de 10,59.

    Astfel, autorităţile au dispus, începând de marţi, până pe 9 septembrie, mai multe măsuri.

    Organizarea activităţilor în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole, desfăşurarea de festivaluri, activităţi recreative şi sportive sunt interzise. De asemenea, sunt închise barurile, restaurantele, discotecile şi cazinourile şi nu pot fi organizate evenimente private.

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj a decis, săptămâna trecută, să impună o serie de restricţii şi în comuna Feleacu, după ce rata incidenţei COVID-19 a depăşit 3,37 la mia de locuitori.

     

     

  • Grecia rămâne una dintre destinaţiile favorite ale românilor, chiar dacă intră pe lista roşie

    În ciuda restricţiilor impuse de la 1 august, prin intrarea Greciei pe lista roşie a ţărilor cu risc epidemiologic, concediile românilor în această ţară continuă în mod normal. Mii se români optează pentru destinaţii din Grecia continentală, cât şi pentru insule.

    Grecia va intra, din nou, pentru România, începând cu 1 august, pe lista roşie a ţărilor cu risc epidemiologic, însă, potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), la ora actuală, pentru Grecia optează săptămânal mii de turişti români prin agenţiile de turism, cele mai solicitate destinaţii fiind atât Grecia continentală: Halkidiki, Riviera Olimpului, Paralia Katerini, cât şi insulele Creta, Rhodos, Corfu, Santorini, Thassos sau Zakynthos.

    „Vacanţele continuă la ora actuală în Grecia, majoritatea rezervărilor pentru a doua parte a sezonului fiind făcute de către turiştii vaccinaţi. Este drept că toată lumea se aştepta ca Grecia să intre pe lista roşie, ţinând cont de evoluţia situaţiei, dar turiştii care s-au vaccinat cu rapel, după caz, cu minim 10 zile înainte de plecare, trebuie să ştie că nu au absolut nicio problemă la revenirea în ţară, nefiind nevoiţi să intre în carantină. De asemenea, este de reţinut că, la întoarcerea în România, minorii sub 6 ani nu au nevoie de test iar cei cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani vor evita carantina prin prezentarea unui test PCR, care poate fi efectuat şi imediat după sosirea în ţară”, declară Dumitru Luca, preşedintele ANAT.

    Pe de altă parte, concediile românilor aflaţi în Grecia continuă în mod normal, majoritatea dintre turişti optând pentru această destinaţie pentru plajă, relaxare, plimbări.

    ANAT subliniază că restricţiile impuse de statul elen sunt măsuri „normale, minime”, precum purtatul măştii în interior sau regulile de distanţare fizică, românii fiind deja obişnuiţi cu ele.

    „Faptul că nu pot avea loc petreceri mari iar cluburile sunt închise noaptea nu afectează mult preferinţele turiştilor români”, arată ANAT într-un comunicat de presă transmis vineri.

    Pentru turiştii vaccinaţi cu vaccinurile acceptate de către Uniunea Europeană vacanţele continuă ca şi până acum. Ca o tendinţă, majoritatea turiştilor care au efectuat rezervări în ultima vreme pentru Grecia sunt vaccinaţi, ştiind că altfel s-ar fi expus riscului carantinării la intrarea în ţară.

    Potrivit interesului arătat de către turişti, ANAT estimează că românii vor opta pentru Grecia şi pentru luna septembrie, clima fiind extrem de favorabilă în această perioadă iar tarifele, mult mai avantajoase.

  • Mai multe controale în noaptea de Paşti? Cîţu: Avem încredere în cetăţenii României

    Întrebat dacă vor fi mai multe controale în noaptea de Paşti, premierul a spus că nu va fi deschis niciun restaurant.

    „Nu e nimic deschis, singurele sunt lăcaşele de cult. Putem merge la biserică, pentru sărbătoarea Paştelui, şi atât. Deci avem încredere că oamenii vor sărbători Paştele, vor merge la sărbătoarea Paştelui şi vor respecta regulile în vigoare”, a spus Cîţu.

    Potrivit acestuia, riscul ca unii cetăţeni să organizeze petreceri private există în orice altă perioadă.

    „Acest risc există în fiecare zi al petrecerilor private, nu doar în acea noapte şi nu avem o problemă cu aşa ceva. Vă spun că în acest moment,, pentru sărbătoarea Paştelui am luat toate măsurile, am discutat cu cultele religioase şi suntem siguri că cetăţenii României vor respecta legislaţia în vigoare”, a mai spus premierul.

    Creştinii ortodocşi sărbătoresc, duminică, Paştele, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică sunt ridicate restricţiile de circulaţie pentru ca oamenii să poată merge la biserică.