BusinessMagazin

Tag: resita

  • Oraşul cu cele mai ieftine locuinţe din România. O garsonieră la 10.000 de euro! 5,000 de apartamente fără proprietar

    „E un oraş mort, de-aia. Tinerii or plecat, cine să mai cumpere apartamente?”

    „Lumea nu are bani să îşi cumpere apartamente şi de aceea nu se cumpără.”

    Marius Blondea, economist: „Locuri de muncă sunt puţine, salariile sunt foarte mici, care contează foarte mult. Salariile sunt undeva la minimum pe economie se plăteşte în cele mai multe cazuri şi ăsta e unul dintre factori.”

    Autorităţile locale susţin că sunt şi avantaje.

    Ioan Popa, primarul Reşiţei: „Este în curs de realizare o investiţie în parcul industrial, o fabrică a unei societăţi comerciale, a doua ca număr de angajaţi în România, peste 10 mii de angajaţi. Acest lucru va crea posibilitatea celor care vin în oraş să-şi achiziţioneze apartamente la preţ mic.”

    În Reşiţa, potrivit datelor primăriei, sunt aproximativ 5000 de apartamente fără proprietar, scrie Digi24.ro

    În Zalău, preţul apartamentelor porneşte de la aproximativ 15.000 de euro pentru garsoniere. Cu greu apar locuinţe mai scumpe de 35 de mii de euro.

    Bianca Şomlea, reporter Digi24: „Zalăul este unul dintre oraşele cu cele mai ieftine apartamente. Preţul mediu pe metrul pătrat este undeva la 500 de euro. Asta înseamnă că o persoană interesată poate să achiziţioneze un apartament cu două camere la 22.000 de euro sau poate chiar mai puţin.”

  • REVOLTĂTOR e puţin spus! Incredibil: ce s-a ales de statuia cu care se mândreau toţi românii

    Ridicată în urmă cu şapte ani lângă stadionul din localitate, în dreptul intrării la vestiare, statuia lui Mircea Chivu (1954-1998), jucător reprezentativ al echipei – tatăl fostului căpitan al naţionalei Cristi Chivu (37 de ani) -, arată jalnic. Plăcile din marmură de la baza monumentului s-au dezlipit, iar praful de un deget de pe sculptură dezvăluie dezinteresul oamenilor de sport din Valea Domanului. În 2010, la dezvelirea bustului din marmură, Cristi Chivu a fost prezent alături de mama sa, Mariana, lângă preşedintele din acea perioadă a CSM-ului, Cristi Bobar. Fostul fundaş de la CSM şi Universitatea Craiova sosise în 2010, la Reşiţa, împreună cu mama sa şi cu soţia sa, Adelina, imediat după ce câştigase trofeul Ligii Campionilor cu Inter Milano.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • REVOLTĂTOR e puţin spus! Incredibil: ce s-a ales de statuia cu care se mândreau toţi românii

    Ridicată în urmă cu şapte ani lângă stadionul din localitate, în dreptul intrării la vestiare, statuia lui Mircea Chivu (1954-1998), jucător reprezentativ al echipei – tatăl fostului căpitan al naţionalei Cristi Chivu (37 de ani) -, arată jalnic. Plăcile din marmură de la baza monumentului s-au dezlipit, iar praful de un deget de pe sculptură dezvăluie dezinteresul oamenilor de sport din Valea Domanului. În 2010, la dezvelirea bustului din marmură, Cristi Chivu a fost prezent alături de mama sa, Mariana, lângă preşedintele din acea perioadă a CSM-ului, Cristi Bobar. Fostul fundaş de la CSM şi Universitatea Craiova sosise în 2010, la Reşiţa, împreună cu mama sa şi cu soţia sa, Adelina, imediat după ce câştigase trofeul Ligii Campionilor cu Inter Milano.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Oraşul cu cele mai ieftine locuinţe din România. O garsonieră la 10.000 de euro! 5,000 de apartamente fără proprietar

    „E un oraş mort, de-aia. Tinerii or plecat, cine să mai cumpere apartamente?”

    „Lumea nu are bani să îşi cumpere apartamente şi de aceea nu se cumpără.”

    Marius Blondea, economist: „Locuri de muncă sunt puţine, salariile sunt foarte mici, care contează foarte mult. Salariile sunt undeva la minimum pe economie se plăteşte în cele mai multe cazuri şi ăsta e unul dintre factori.”

    Autorităţile locale susţin că sunt şi avantaje.

    Ioan Popa, primarul Reşiţei: „Este în curs de realizare o investiţie în parcul industrial, o fabrică a unei societăţi comerciale, a doua ca număr de angajaţi în România, peste 10 mii de angajaţi. Acest lucru va crea posibilitatea celor care vin în oraş să-şi achiziţioneze apartamente la preţ mic.”

    În Reşiţa, potrivit datelor primăriei, sunt aproximativ 5000 de apartamente fără proprietar, scrie Digi24.ro

    În Zalău, preţul apartamentelor porneşte de la aproximativ 15.000 de euro pentru garsoniere. Cu greu apar locuinţe mai scumpe de 35 de mii de euro.

    Bianca Şomlea, reporter Digi24: „Zalăul este unul dintre oraşele cu cele mai ieftine apartamente. Preţul mediu pe metrul pătrat este undeva la 500 de euro. Asta înseamnă că o persoană interesată poate să achiziţioneze un apartament cu două camere la 22.000 de euro sau poate chiar mai puţin.”

  • Primarii din 4 mari oraşe din vestul ţării vor reabilitarea transportului public din bani europeni

    Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, Sorin Maxim, a declarat, joi, că cele 150 de milioane de euro au fost împărţite între Timişoara, Arad, Reşiţa şi Deva, care sunt municipii reşedinţă de judeţ. Timişoara are la dispoziţie cei mai mulţi bani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul cu cele mai ieftine locuinţe din ţară

    Reprezentantul unei agenţii imobiliare din municipiu a precizat pentru Radio Reşiţa că preţurile imobilelor pornesc de la 10.000 de euro şi nu depăşesc 50.000 comparativ cu alte oraşe unde preţul pentru un apartament cu 3 camere atinge şi suma de 70.000 de euro.
     
    ,,Apartamentele cu două camere sunt la cea mai mare căutare. Un apartament de confort II, cu o suprafaţă mai mică costă între 18.000 şi 22.000 de euro. Preţul unei garsoniere pleacă de la 10.000 de euro dar variază în funcţie de etaj, zona, poate ajunge şi la 15.000 de euro. Un apartament cu 3 camere costă între 27.000 şi poate ajunge şi la 40.000 de euro.’’
     
    Tinerii consideră că municipiul Reşiţa nu este suficient dezvoltat şi din această cauză oamenii se îndreaptă spre alte oraşe mai mari şi cu mai multe posibilităţi.
     
    ,,Oraşul este mort. Nu există posibilităţi de dezvoltare, nu mai avem locuri de muncă, oamenii se mută în oraşe mai mari sau chiar în alte ţări.’’
     
    ,,Au plecat tinerii spre alte oraşe mari şi au rămas numai persoanele vârstnice aici. Nu cred că oraşul este dezvoltat suficient,  de aceea nu vin străini la noi, unde să lucreze? Numai în comerţ.”
     

  • Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România

    Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.

    Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.

    În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.

    Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România

    Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.

    La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).

  • Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România

    Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.

    Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.

    În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.

    Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România

    Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.

    La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).

  • Protest inedit al unui om de afaceri. A plantat pomi în gropile din asfalt – FOTO

    Omul de afaceri reşiţean Mihai Sprânceană, foarte activ în ultimii ani pe reţelele de socializare, a ales o modalitate inedită de a atrage atenţia autorităţilor asupra stării drumurilor din judeţ. Dacă în alte părţi se mai plantează flori în gropile din asfalt, Mihai Sprânceană a recurs, nici mai mult, nici mai puţin, la… copăcei pe traseul Reşiţa – Grădinari. Şi nu orice copăcei, ci chiar pruni. Sprânceană spune că răchia de anul viitor din prunele rezultate urmează să o doneze Consiliului Judeţean, care poate, astfel, va fi înduplecat să repare drumurile.

    ”Am constatat că se lucrează la drumul ce face legătura cu Gârlişte, care era catastrofal, scrie, printre altele, Mihai Sprânceană. Ei bine, cât ar fi trebuit ca să astupe şi cele câteva gropi? Cel mult două basculante de bitum. Dar nici ăstora, de curând aleşi, ca şi ceilalţi dinaintea lor, nu le pasă. Iar nouă ne pasă la fel, deloc. Scrâşnim din dinţi şi le tragem câte un hurduzeu (aluzie la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Florin Silviu Hurduzeu, n.n.) dacă ne afectează personal. Altfel… Şi am dovada: cu toate că am anunţat din timp azi am fost singur… pe traseu. Noroc că nu sunt un fricos.”

    Protestului lui Mihai Sprânceană, anunţat din timp, dar căruia nu i s-a alăturat nimeni, a fost însă susţinut de un tânăr spaniol, care a dorit să facă o fotografie la locul faptei, la plantat de pruni pe DJ Reşiţa – Gradinari. Fotografa, prietena să româncă, a tradus dorinţa spaniolului: la anul vine la cules de prune…

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Protest inedit al unui om de afaceri. A plantat pomi în gropile din asfalt – FOTO

    Omul de afaceri reşiţean Mihai Sprânceană, foarte activ în ultimii ani pe reţelele de socializare, a ales o modalitate inedită de a atrage atenţia autorităţilor asupra stării drumurilor din judeţ. Dacă în alte părţi se mai plantează flori în gropile din asfalt, Mihai Sprânceană a recurs, nici mai mult, nici mai puţin, la… copăcei pe traseul Reşiţa – Grădinari. Şi nu orice copăcei, ci chiar pruni. Sprânceană spune că răchia de anul viitor din prunele rezultate urmează să o doneze Consiliului Judeţean, care poate, astfel, va fi înduplecat să repare drumurile.

    ”Am constatat că se lucrează la drumul ce face legătura cu Gârlişte, care era catastrofal, scrie, printre altele, Mihai Sprânceană. Ei bine, cât ar fi trebuit ca să astupe şi cele câteva gropi? Cel mult două basculante de bitum. Dar nici ăstora, de curând aleşi, ca şi ceilalţi dinaintea lor, nu le pasă. Iar nouă ne pasă la fel, deloc. Scrâşnim din dinţi şi le tragem câte un hurduzeu (aluzie la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Florin Silviu Hurduzeu, n.n.) dacă ne afectează personal. Altfel… Şi am dovada: cu toate că am anunţat din timp azi am fost singur… pe traseu. Noroc că nu sunt un fricos.”

    Protestului lui Mihai Sprânceană, anunţat din timp, dar căruia nu i s-a alăturat nimeni, a fost însă susţinut de un tânăr spaniol, care a dorit să facă o fotografie la locul faptei, la plantat de pruni pe DJ Reşiţa – Gradinari. Fotografa, prietena să româncă, a tradus dorinţa spaniolului: la anul vine la cules de prune…

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro