Aceasta este doar o scenă din filmul Headhunters (2011), însă ca mai toate filmele care au la bază scenarii inspirate din viaţa corporatistă, unde managerii sau traderii au în vârful peniţei puterea de a decide soarta a miliarde de dolari sau a mii de angajaţi, porneşte de la realitatea din sălile de consiliu. Dialogul este între Roger Brown, headhunterul care caută un CEO pentru compania Pathfinder, şi un manager-candidat, Lander. Brown îi promite candidatului un salariu de cinci ori mai mare în doi ani, dacă îl lasă să îi clădească reputaţia, pentru că acesta este singurul element pe care se bazează întreaga carieră a unui manager de succes.
Lăsând scenariile de film la o parte, specialiştii de pe piaţa locală au câteva sfaturi privind construirea unei bune reputaţii de manager şi etapele necesare pentru dobândirea acesteia, atâta vreme cât fundamentul – etica în business, competenţele şi abilităţile de relaţionare – deja există. Există câteva elemente care stau la baza formării unei reputaţii solide în mediul de business: rezultate excepţionale atât pe plan profesional, cât şi în relaţionarea cu clienţii şi cu angajaţii şi faptul că cei cu care a lucrat de-a lungul timpului îl recomandă – fără ca managerul să ceară acest lucru – altor potenţiali clienţi sau angajatori.
“Reputaţia ţine în primul rând de rezultate excepţionale şi în aceeaşi manieră de modalitatea obţinerii lor prin comportament profesionist, etic şi prin relaţii bune cu majoritatea stakeholderilor – clienţi, angajaţi, furnizori, acţionari”, este de părere head-hunterul Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners.
Reputaţia pozitivă cere timp şi construcţia ei se bazează pe câteva valori funadamentale, cu o componentă personală puternică ce ţine de meritocraţie, însă un manager reputat se poate distinge prin iniţiativă, uneori prin inovaţie sau printr-o contribuţie semnificativă în aria sa de specialitate sau chiar prin non-conformism, crede Lucian Vînătoriu, consultant în cadrul buticului de consultanţă Hostile Context Management. “Buna reputaţie poate propulsa cariera unui manager, însă merită menţionat că reputaţia este strâns legată de percepţie: oamenii tind să îşi formeze propriile opinii legate de o persoană în funcţie de percepţia generală pe care a generat-o persoana respectivă. Unele domenii au <starurile> lor cunoscute (în farma, în avocatură, în advertising etc.), iar companiile concurente şi-ar dori aceşti manageri reputaţi doar pe baza percepţiei resimţite din piaţă”, explică Vînătoriu.
Reputaţia unui profesionist este un mix între experienţa profesională şi imaginea cu care este văzut pe piaţă, cu ce anume este asociat – ca fiind un bun specialist în domeniu, ca un antreprenor de succes sau ca un manager care a reuşit o perfomanţă răsunătoare în cadrul companiei pe care o conduce, de exemplu, crede Ionuţ Balintoni, managing partner al firmei de executive search Qualia.
“În ceea ce priveşte modalităţile prin care un manager poate să îşi construiască o reputaţie bună, câteva pot fi: apariţiile în presă (print, online, TV) şi participările la evenimente în calitate de speaker – astfel de apariţii confirmă cunoştinţele şi experienţa deţinute de un manager într-un anumit domeniu, prezenţa activă în cercuri de profesionişti, asociaţii profesionale, cluburi – networking-ul contribuie la creşterea vizibilităţii şi reprezintă totodată o metodă prin care managerii se pot face remarcaţi”, spune Balintoni, care adaugă că manageri cunoscuţi pe piaţă ca având o reputaţie bună sunt adesea “ţinta” head-hunterilor, ce contribuie la creşterea notorietăţii acestora.
ACCENTUL PE ETICĂ
Pe de altă parte, consultantul Lucian Vînătoriu adaugă că simpla prezenţă în mijlocul celorlalţi (evenimente, networking etc.) nu poate fi suficientă pentru menţinerea reputaţiei. El explică faptul că, deşi oamenii tind să se asocieze cu persoanele cu o bună reputaţie, o reputaţie fisurată de-a lungul carierei poate fi reparată, însă oamenii nu de asta îşi vor aminti, ci de momentul apariţiei fisurii.
“Observ la multe evenimente manageri care nici nu ştiu de ce se află acolo sau întâlnesc manageri care se laudă în fiecare lună cu 2-3 oferte pe care le refuză, în timp ce tot ei se plâng de condiţiile de la actualul loc de muncă. Aceştia fac o confuzie între o bună părere despre ei înşişi şi reputaţia lor în piaţă. Un sfat ar fi să fie atenţi la acei manageri care lucrează încet şi sigur la propria carieră: evident, pe aceştia reputaţia îi urmează într-un mod firesc şi îndelungat”, spune Vînătoriu.
Construirea unui brand personal este o investiţie pe termen lung, iar promovarea valorilor, a aptitudinilor şi a personalităţii, subliniind acel “unique selling point” care te face diferit în piaţă, conduce la clădirea unei reputaţii cu aceleaşi caracteristici care îi vor determina pe alţii să te caute mereu, crede Monica Boţocan, HR director al companiei farmaceutice Merck Sharp & Dohme (MSD).
“O metodă bună de a-ţi construi o reputaţie este ca întotdeauna să îţi ţii promisiunile în faţa clienţilor tăi, clienţi care pot fi interni, colegii din organizaţie, dar şi externi. Seriozitatea, transparenţa şi oferirea informaţiilor la timp îţi pot aduce o bună reputaţie. Un alt aspect este cel legat de etică. Etica profesională nu este un clişeu, ci o chestiune imperios necesară într-o carieră solidă”, spune Monica Boţocan, care are o experienţă de peste 18 ani în industria farma. În opinia sa, dezvoltarea personală, dar şi cea profesională sunt strâns legate între ele şi totodată sunt la fel de importante pentru construirea unei reputaţii bune de manager.