BusinessMagazin

Tag: repornire

  • Automobilul românesc – 83 de ani de evoluţie, de la Ford V8 şi Malaxa la Dacia Duster şi Ford EcoSport

    Primele autoturisme produse pe teritoriul actual al României au fost asamblate la uzina Marta din Arad în toamna anului 1905, oraş care la acea vreme făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, iar acestea erau realizate sub o licenţă a americanilor de la Westinghouse, potrivit cărţii „Scurtă istorie a fabricaţiei de autoturisme în România“. 

    Având în vedere avântul economic din anii ’30, tot o companie americană, Ford, a decis să construiască în 1935 hala de producţie de pe calea Floreasca, iar anul următor a fost inaugurată producţia modelului Ford V8. Totul începe însă în 1931, când Ford deschide o reprezentanţă de vânzări în România, iar ulterior guvernul de la Bucureşti înaintează o ofertă pentru construcţia unei uzine. Producţia era de circa 2.500 de automobile şi camioane V8 anual şi era cea mai modernă din partea aceasta a Europei.

    Americanii au produs maşini până în 1940, când, odată cu intrarea în război a României alături de Germania nazistă importurile din SUA au încetat, iar în 1948 compania a fost naţionalizată. Ulterior, cei de la Ford au încercat o reluare a discuţiilor, însă fără niciun rezultat. Ford a revenit însă în România cu producţie în martie 2008, odată cu preluarea uzinei de la Craiova, unde în prezent produce SUV-ul EcoSport, devenind primul constructor care asamblează peste 100.000 de maşini anual.

    În 1945, la Reşiţa, în România a fost proiectat şi produs automobilul Malaxa.

    Acesta era totodată şi primul automobil proiectat de ingineri români. Aceasta avea un motor cu trei cilindri şi dezvolta 30 CP. Avantajul său era legat de consumul scăzut, de numai 10 litri/100 km, de aproape trei ori mai puţin decât multe dintre automobilele de la acea vreme. Producţia a fost oprită după ce linia de asamblare a fost mutată în URSS.

      Dar din URSS a venit şi „inspiraţia“ pentru vehiculele IMS, transformate ulterior în ARO, şi camioanele Steagul Roşu Bucegi şi Carpaţi. Din vest au venit autoturismele, momentul cel mai important fiind anul 1965, când autorităţile de la Bucureşti au lansat o cerere internaţională pentru achiziţia unei licenţe de autoturism.

      La jumătatea anilor ’60 parcul auto românesc număra numai 50.000 de maşini, potrivit cărţii „Scurtă istorie a fabricaţiei de autoturisme în România“. În anii ’50 şi ’60 încă circulau multe dintre maşinile din perioada interbelică, însă o parte dintre acestea au fost vândute la export. Cele care au rămas au fost puternic modificate din cauza lipsei pieselor originale. Din acest motiv nu mai există niciun Ford V8 produs în România care să poată fi restaurat.

    Primul autoturism produs în România după război a fost IMS 57, pornind de la piesele realizate la Întreprinderea Metalurgică de Stat din Câmpulung Muscel, în 1957. Era un automobil de teren, 4×4. Şasiurile echipate la Câmpulung erau ulterior transferate la uzina Vasile Tudose la Colibaşi – actuala Automobile Dacia – unde erau vopsite.

    Ulterior, pentru viitorul model, M461, era utilizat un motor derivat din cel al camionului Steagul Roşu Carpaţi, motor care la rândul lui era derivat din celebrul Ford V8 produs în anii ’30 pe calea Floreasca. Ulterior, după criza petrolieră din 1973, maşinile ARO au primit motoare diesel mai economice, livrate de Tractorul Braşov.

    Modelul de atunci, M461 cu motor diesel, s-a produs în peste 80.000 de exemplare, dintre care aproape 60% au fost livrate la export. Datorită performanţelor sale în teren accidentat, maşina a parcurs trasee în competiţii specializate precum cele transafricane sau în munţii Himalaya, maşina concurând de la egal la egal cu celebrele off-roadere de la Land Rover.

    Ulterior gama ARO a fost extinsă, iar exporturile au continuat să crească, în România numai extrem de puţini având acces la achiziţia unui ARO. Mai mult, şi în anii ’90 unii clienţi plăteau preţ dublu pentru a avea posibilitatea de a cumpăra un SUV românesc. Din această cauză, alături de importurile de second-hand, cererea pentru ARO s-a prăbuşit ulterior inclusiv în România, iar toate tentativele de privatizare au eşuat. După 2006 uzina a fost „rasă“ şi vândută la fier vechi. Din cauza utilajelor extrem de vechi, a tehnologiilor uzate, precum şi a fiabilităţii scăzute, ARO a dispărut. 

    Din 1990 şi până în 2004 la ARO au fost numite nouă echipe manageriale, cu mandate de 1-2 ani. Dincolo, la Dacia, din 1990, imediat după Revoluţie, şi până în 2002, uzina a avut un singur director general – Constantin Stroe – cu o singură strategie – aceea de a menţine pe linia de plutire şi a readuce francezii de la Renault la Mioveni. Nicolae Badiu, autorul cărţii „Poarta 3, Maşina cu nume de ţară – Dacia“ povesteşte cum „secretul succesului“ de la Dacia în anii ’90 a fost faptul că Stroe i-a pus în competiţie pe furnizorii de componente pentru a putea ţine costurile în frâu. ARO nu a procedat aşa, iar la Câmpulung costurile au explodat.

    În anii ’60, interesaţi de oferta statului român de preluare a unei licenţe de autoturism au fost cei de la Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo şi Morris. Dintre aceste companii, Peugeot şi Renault au intrat în cursa finală.

    Uzina de la Colibaşi a fost construită în mai puţin de doi ani, iar pe 3 august 1968 ieşea primul automobil de preserie de pe linia de asamblare. Pe  20 august a demarat efectiv producţia de serie a Daciei 1100 şi a fost realizată celebra poză cu Nicolae Ceauşescu la volan.

    Producţia de la Mioveni a urcat treptat de la circa 2.000 de unităţi în 1968 spre un maxim de aproape 95.000 înainte de Revoluţie, în 1988.

    dată cu privatizarea din 1999, uzina a urcat spre o capacitate maximă de 350.000 de unităţi şi afaceri totale de aproape 5 miliarde de euro.
    Renault a transformat Dacia în cea mai mare companie românească şi, ce contează şi mai mult, francezii oferă la Mioveni un salariu mediu tipic unor pieţe din Europa Centrală precum Cehia, astfel încât impactul său real asupra economiei este mult mai puternic. Mai mult, la mijlocul anilor ’90 Constantin Stroe a pus bazele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România, care reuneşte producătorii de componente de pe piaţa locală. Venirea Renault în România în 1999 a atras imediat investiţii masive din partea producătorilor de componente. Acum, la aproape 20 de ani de atunci, aproape 220.000 de oameni lucrează în industria auto locală, ce generează peste 25 de miliarde de euro anual. În acest caz, „secretul succesului“ a fost ideea automobilului de 5.000 de euro, automobil ce putea fi produs numai într-o ţară emergentă la începutul anilor 2000 – Loganul. 

    În  2 iunie 2004, la sediul Technocentre, centrul de cercetare al Renault de lângă Paris, Louis Schweitzer, preşedintele companiei, prezenta oficial „automobilul imposibil“ – Logan. În 2010 francezii lansau SUV-ul Duster, model care în prezent reprezintă aproape 70% din producţia de la Mioveni.  Ulterior, gama Logan şi platforma sa au ajuns să reprezinte o treime din vânzările Grupului Renault la nivel mondial. Anul acesta gama va ajunge la un volum de circa 1,6 milioane de unităţi, iar pentru acestea proiectarea a fost realizată de către Renault Technologie Roumanie, la Titu şi în birourile din Bucureşti. 

    În prezent, Dacia şi Ford au pus România pe locul 10 în topul celor mai mari producători de autoturisme la nivel european, iar în acest an ambele uzine ar putea ajunge la un total de aproape 500.000 de maşini. Dintre toate uzinele, Dacia a fost singurul exemplu de succes de la început până în prezent. Uzina Tractorul, spre exemplu, cea mai mare din lume la începutul anilor ’90, cu o cadenţă de 50.000 de tractoare anual, a sfârşit în 2007 drept proiect imobiliar.

    Roman Braşov, altădată uzină-fanion a României, a ajuns să producă numai câteva unităţi anual după ce a fost cumpărată de Ioan Neculaie. ARO a dispărut complet din peisaj, Semănătoarea, fabrică de combine agricole, de asemenea a dispărut, la fel ca şi multe alte fabrici mai mici de tractoare sau utilaje agricole. Doar cei de la Reghin, IRUM, au dezvoltat anul acesta primul tractor românesc construit în ultimii zece ani.

    Pe de altă parte, în locul coloşilor comunişti au apărut fabrici construite de giganţi occidentali. Continental este acum cel mai mare angajator, cu aproape 20.000 de angajaţi, Bosch a investit şi investeşte în cercetare şi dezvoltare, iar Michelin şi Pirelli produc în România unele dintre cele mai avansate anvelope din lume.  

    Constantin Stroe

    Numele lui Constantin Stroe este sinonim cu industria auto locală. El a fost artizanul privatizării uzinei Dacia în 1999 şi este cel care a discutat direct atunci cu Louis Schweitzer, preşedintele Renault de la acea vreme, ideea unui automobil low-cost. El a fost cel mai longeviv director al Dacia, conducând uzina între 1990 şi 2002, şi a fost singurul român acceptat de francezi să conducă uzina cu Renault drept acţionar majoritar. Deşi a condus-o în cea mai grea perioadă, el a reuşit nu numai să o ţină pe linia de plutire, ci a obţinut şi profit şi a realizat singura privatizare de succes din istoria României moderne. Mai mult, el a fondat în anii ’90 şi Asociaţia Constructorilor de Automobile din România, care reuneşte producătorii de componente auto de pe piaţa locală. De asemenea, el a fost implicat direct în discuţii cu giganţii care au venit pe plan local pentru a produce piese auto. Constantin Stroe a încetat din viaţă la sfârşitul anului 2016.

    Tractorul Braşov
    Înainte de 1990, Tractorul Braşov producea circa 50.000 de tractoare anual şi era cea mai mare companie de profil din lume. După 1990, toate tentativele de privatizare au eşuat, iar în total 22.000 de oameni şi-au pierdut locurile de muncă. Odată cu închiderea definitivă în 2007, vechiul sit de producţie a fost transformat în cel mai mare proiect imobiliar din această parte a Europei, locul halelor fiind luat de birouri, blocuri de locuinţe şi un centru comercial.

    Ford România
    Americanii au preluat oficial uzina de la Craiova în martie 2008, în 2009 au început asamblarea utilitarei Transit Connect, iar în 2012 pe cea a monovolumului mic B-Max. În octombrie 2017 B-Max a fost înlocuit de SUV-ul de clasă mică EcoSport, primul automobil din istoria uzinei care va avea o producţie anuală de peste 130.000 de unităţi sau poate chiar 150.000 de unităţi.

    IRUM Reghin
    Tagro este primul tractor românesc produs după 10 ani, ce a presupus o investiţie de peste 4 milioane de euro şi o echipă de 50 de ingineri români. 

  • Isărescu, către bănci: Cultivaţi-vă clienţii, ieşiţi din litigii şi reporniţi creditarea

    Situaţia macroeconomică a ţării este printre cele mai bune din ultimii 27 de ani, dar există riscuri mai mari, a afirmat Isărescu, luni, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, organizat de Asociaţia Română a Băncilor, eveniment la care a participat şi prim-ministrul, Sorin Grindeanu.

    Discursul susţinut de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

    “Cum am putea să caracterizăm situaţia economico-financiară a României? Nu am văzut niciodată, în 27 de ani, o situaţie macroeconomică mai bună, dar nici riscuri mai mari. Nu este o contradicţie, nu este un conflict. Riscul unei căderi este mai mare şi efectele sunt mai mari, atunci când ajungi acolo sus. Trebuie să ne asumăm riscuri cu o prudenţă mai mare. Sunt riscuri mai mari, pe care trebuie să vă luaţi inima în dinţi şi să le administraţi mai bine. Situaţia financiară a băncilor s-a întărit. Se poate vorbi de un restart al creditării.

    Am putea gândi astfel: cu un mix chibzuit de politici pe care ne străduim să îl asigurăm, modul de creştere economică ar putea fi preluat de creditare. După o criză financiară reluarea creditării nu se face prima, iar creşterea nu se face pe creditare. Faptul că am avut în ultimii ani o descreştere a intermedierii financiare nu este departe de un scenariu financiar european şi mondial.

    Pe măsură ce politicile fiscal bugetare şi monetare vor deveni mai puţin stimulative, creşterea se va putea face pe creditare. Însă trebuie să vedem care este starea sistemului financiar-bancar. Băncile nu pot lucra în afara credibilităţii. Şi chiar dacă vă supăraţi, trebuie să vă recâştigaţi credibilitatea care s-a erodat în ultimii ani.

    Depăşirea crizei din România s-a făcut fără ca vreo bancă să apeleze la ajutoare fiscale. În România numai acţionarii au majorat capitalul. În prezent, solvabilitatea băncilor este foarte mare, circa 18%. Economisirile din România sunt mai mari decât creditele date de bănci, în România. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitatea cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă. Înseamnă că alţi factori îi împiedică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RADET reporneşte sistemele de încălzire cu agent termic din Bucureşti

    “RADET a solicitat ELCEN repornirea sistemului de alimentare cu agent termic pentru încălzire către consumatorii urbani din Municipiul Bucureşti începând de marţi, ora 22:00. Măsura a fost dispusă pentru a asigura confortul cetăţenilor şi condiţiile optime de temperatură în locuinţe, în următoarea perioadă, în care se anunţă scăderea temperaturilor până la 0 grade Celsius. Solicitarea a avut în vedere prognoza meteo pe următoarele 3 zile, care indică temperaturi medii sub 10 grade, în intervalul orar prevăzut de legislaţia în vigoare, precum şi numeroasele cereri venite de la cetăţeni. Pentru cei care doresc reluarea furnizării căldurii, le recomandăm deschiderea vanelor montate pe circuitul de încălzire din subsolul blocurilor, precum şi a robineţilor montaţi pe calorifere pentru a se realiza o încărcare şi o aerisire corectă a instalaţiei de încălzire. Punctual, pot apărea deficienţe în furnizarea agentului termic pentru apă caldă şi căldură, care însă vor fi soluţionate cu celeritate”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de biroul de presă al RADET.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ELCEN a repornit centrala în cogenerare Bucureşti Vest

    Centrala cu ciclu combinat Bucureşti Vest, o investiţie de aproape 160 milioane de euro, a fost dată în exploatare comercială în anul 2009, fiind prima unitate modernă din România pusă în funcţiune după 1990, a anunţat compania.

    Unitatea de cogenerare (produce simultan electricitate şi căldură) este compusă dintr-o turbină cu gaze de 143 MW, un cazan recuperator cu ardere suplimentară şi o turbină cu abur de 55 MW, şi a fost oprită programat la 1 septembrie 2014 pentru revizia generală.

    ELCEN a fost înfiinţată în 2002, ca filială a Termoelectrica. În prezent, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri este acţionarul majoritar al ELCEN, deţinând 97,51% din titlurile companiei.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional. Pentru 2014, ELCEN estimează o cifră de afaceri de aproximativ 1,6 miliarde de lei şi un profit brut de 31 milioane de lei.

  • Nuclearelectrica a reconectat Unitatea 1 la reţeaua naţională de electricitate

    “Realizarea lucrărilor şi a testelor de verificare aferente precum şi reconectarea la Sistemul Energetic Naţional s-au desfăşurat respectând procedurile centralei, precum şi normele de protecţie şi securitate, fără niciun impact advers asupra populaţiei, personalului, instalaţiilor şi mediului înconjurător”, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

    Statul deţine, prin Ministerul Energiei, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă, cu cele două reactoare în funcţiune de la Cernavodă, aproximativ 18% din necesarul de electricitate al României.

  • PDL cere Guvernului soluţii pentru relansarea economică

     Paul a spus, după şedinţa BPN al PDL, că guvernul USL a agravat problemele sărăciei şi şomajului şi că “aventurierii USL duc România spre dezastru”.

    “PDL solicită Guvernului Ponta ca la rectificarea bugetară să vină cu soluţii pentru relansarea economică şi crearea de locuri de muncă”, a spus Paul, arătând că trebuie ca USL să repornească investiţiile, să-şi respecte promisiunile electorale, cum ar fi diminuarea CAS şi TVA.

    Ea a adăugat că PDL cere Guvernului să reia dialogul cu mediul de afaceri şi partidele de opoziţie. Ea a mai spus că trebuie eliminată corupţia din sistem şi simplicate Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, arătând că în 15 luni Guvernul Ponta a modificat de 24 de ori aceste coduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord începe consolidarea arsenalului nuclear: Un reactor nuclear oprit în 2007 va fi repornit

     Coreea de Nord a precizat că “va reamenaja şi va reporni” toate instalaţiile complexului său nuclear de la Yongbyon, între care o instalaţie de îmbogăţire a uraniului şi un reactor de cinci megawaţi.

    Acest reactor este singura sursă de plutoniu pentru programul nuclear militar al Phenianului, care dispune de o cantitate suficientă pentru producerea a patru până la opt bombe.

    Această decizie este conformă cu intenţia Coreei de Nord de a-şi “consolida arsenalul nuclear atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi cantitatea” şi este necesară rezolvării penuriei “grave” de electricitate, potrivit unui purtător de cuvânt al programului de energie nucleară nord-coreean, citat de agenţia de presă oficială a regimului comunist KCNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alte două secţii ale combinatului Oltchim se repornesc astăzi. Aproximativ 1.200 de salariaţi vor avea din nou de lucru

    Potrivit liderului sindical interimar Corneliu Cernev, la secţiile polieteri şi sinteze organice se fac ultimele probe, iar producţia va fi reluată în cel mai scurt timp, după ce, la începutul lunii octombrie, a fost repornită secţia electroliză cu membrană şi s-a început producţia la secţia de propenoxid. “Acum suntem în probe pentru a porni secţiile de polieteri şi sinteze organice, astfel, începând de azi (n.r. – vineri), aproximativ 1.200 de oameni sunt efectiv la lucru la combinat, ei sunt direct implicaţi la secţiile respective şi personal CTC, auxiliar-transport de la aprovizionare care reiau şi ei treptat activitatea prin repornirea producţiei”, a declarat liderul sindical Corneliu Cernev. Potrivit sursei citate, prin repornirea celor patru secţii capacitatea de producţie în combinat este de 30 la sută.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Noul director Oltchim: În două săptămâni trebuie să repornim instalaţiile şi să plătim salariile. Mâine Victor Ponta va arăta planul de finanţare a combinatului

    “Ştiu sigur că mâine (n.r. – joi) va fi o declaraţie a domnului Victor Ponta care va arăta planul de finanţare a Oltchim. O să am discuţii cu băncile pentru a fi deblocate conturile ca să plătim salariile, o să le cer un time out, iar în termen de două săptămâni trebuie să repornim instalaţiile şi să plătim salariile. Trebuie să găsesc o cale de rezolvare şi să pornim Oltchim”, a spus Mihai Bălan. Noul director al Oltchim a afirmat că trebuie recâştigate pieţele pierdute, întrucât prin oprirea producţiei s-au pierdut contracte. De asemenea, Bălan a precizat că în următoarele şase luni nu vor fi restructurări. “Dacă reuşesc să-l aduc la zero e perfect, sunt un optimist, îmi dau seama că e o mare provocare, sunt necesare şase luni pentru repornire şi readucere pe un anumit palier, nu vor fi restructurări în aceste şase luni. Trebuie reanalizate contractele, s-au pierdut contracte prin oprirea producţiei, le vom negocia şi vom recâştiga pieţele temporar pierdute”, a mai spus Mihai Bălan.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Contractul pentru privatizarea Oltchim NU A FOST SEMNAT. Diaconescu: Contractul este diferit faţă de cel iniţial

    “Nu am putut semna acest contract, întrucât lipsesc clauze, prevederi şi anexe, iar tot contractul este diferit faţă de cel pe care l-am agreat când am participat la privatizarea Oltchim”, a declarat luni Dan Diaconescu, la ieşirea din Ministerul Economiei, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii OPSPI în vederea încheierii contactului de privatizare a Oltchim. Diaconescu a adăugat că avocaţii săi au rămas în sediul Ministerului Economiei pentru lămurirea situaţiei şi că după ce acest contract va fi încheiat el va vinde acţiunile pe care le-a cumpărat de la stat către cetăţeni “probabil, la preţul de pe bursă”. Diaconescu a mai spus că termenul pentru semnarea contractului este de zece zile de la data adjudecării licitaţiei.

    Mai multe pe mediafax.ro