BusinessMagazin

Tag: renzi

  • ATACUL DIN CAIRO: Renzi îl asigură pe preşedintele Egiptului de susţinerea Italiei în lupta contra terorismului

    “Italia ştie că terorismul este o provocare imensă, care marchează profund istoria în vremurile noastre”, i-a spus Renzi lui el-Sisi sâmbătă dimineaţa, potrivit unui comunicat emis de Biroul premierului. “Nu vom lăsa Egiptul singur. Italia şi Egiptul sunt şi vor fi întotdeauna împreună în lupta împotriva terorismului”, se arată în comunicat.

    Ministrul egiptean de Interne Magdy Abdel-Ghaffar a vizitat scena atacului cu bombă, în centrul capitalei egiptene. Televiziunile au transmis imagini în care ministrul apare examinând pagubele.

    Ministrul italian de Exerne Paolo Gentiloni a declarat sâmbătă dimineaţa că ţara sa nu se va lăsa intimidată de explozia care a avariat clădirea consulatului.

    O persoană a fost ucisă, iar alte patru rănite sâmbătă dimineaţa, în explozie, potrivit Ministerului egiptean al Sănătăţii. Deflagraţia a avariat grav imobilul şi a spart conducte de alimentare cu apă, provocând o inundaţie în zonă.

    Poliţia egipteană continua să ancheteze cauza exploziei. Atacul nu a fost revendicat.

    “Gândurile noastre se îndreaptă către persoanele afectate şi personalul nostru. Italia nu se va lăsa intimidată”, a scris Getiloni într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Explozia a avut loc la ora locală 6.20 (7.20, ora României), în timp ce consulatul era închis. Niciun membru al personalului italian nu a fost rănit, a declarat un oficial italian de la Cairo pentru AP.

    Potrivit unui reporter AP aflat la faţa locului, explozia a avariat grav mai multe etaje ale clădirii în care funcţiona consulatul, provocând o gaură în faţadă. Strada a fost inundată de apa provenind de la conductele de alimentare sparte.

    Poliţia a delimitat un perimetru înainte de sosirea anchetatorilor. Bucăţi carbonizate dintr-o maşină erau împrăştiate pe drum. O bucată carbonizată din motor a fost găsită pe o stradă paralelă.

    “Dormeam, când a izbucnit o explozie care mi-a spart geamul. Am ieşit afară. Se ridicase praf în aer”, a declarat Ahmed Hasan, în vârstă de 20 de ani, un vecin. El a declarat că explozia a avut loc la ora locală 6.20 şi că a văzut o persoană rănită la un picior.

    Un oficial egiptean din domeniul securităţii a declarat că un civil şi un poliţist au fost răniţi în explozie.

    Un oficial din domeniul securităţii a declarat pentru agenţia de presă Mena, de stat, că anchetatorii urmăreau să afle dacă un dispozitiv exploziv a fost plasat sub o maşină parcată lângă clădire.

    Explozia a avut loc într-una dintre cele mai aglomerate intersecţii din Cairo, traversată de o arteră majoră care asigură legătura între Piaţa Ramis şi centrul capitalei. În zona în care a avut loc explozia se aflau maşini, pietoni şi minibuze, în pofida orei matinale de weekend, în mijlocul lunii de Ramadan.

  • Iohannis, primit de premierul Matteo Renzi: Comunitatea românilor, cea mai integrată din Italia

    Preşedintele Iohannis a fost primit la Palatul Chigi de Matteo Renzi, preşedintele Consiliului de Miniştri, potrivit unor surse oficiale, pe agenda discuţiilor aflându-se şi rolul comunităţii de români din această ţară.

    ”Este cea mai bine integrată comunitate din Italia”, a apreciat Matteo Renzi, în discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, potrivit unor surse oficiale. În plus, românii din Italia contribuie cu peste 1% din PIB la dezvoltarea acestei ţări.

    Este foarte importantă şi prezenţa comunităţii italieneşti în România, au mai precizat sursele citate, dar şi a investitorilor italieni în ţara noastră, în special a IMM-urilor.

    În Italia se află, potrivit surselor citate, peste un milion de români care trăiesc şi lucrează în această ţară.

    Întâlnirea cu preşedintele Consiliului de Miniştri din Italia a prilejuit discuţii despre consolidarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest.

    ”Italia şi România sunt ţări aflate fiecare în vecinătatea Balcanilor de Vest, iar această zonă constituie, pentru viitorul Europei, o temă de maximă importanţă”, au mai menţionat sursele, precizând că există această dorinţă, de ambele părţi, de a lucra împreună pentru a consolida perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

    Alt subiet de discuţie s-a referit la viitorul Summit de la Riga, premierul Renzi confirmând că sprijină, ca şi România, ţările din acest parteneriat, în special Republica Moldova şi Ucraina.

    S-a discutat şi despre viitorul construcţiei europene, cei doi oficiali apreciind că este nevoie de o gândire strategică în acest sens.

    ”Europa are nevoie, în momentul de faţă, de idei”, a spus premierul Matteo Renzi, potrivit surselor oficiale.

  • Matteo Renzi recunoaşte că nu prea se descurcă să vorbească în engleză

    Matteo Renzi a prezentat vineri planul de reformare a sistemului educaţional italian, intitulat “Buona Scuola” (“Învăţământ eficient”), o atenţie specială urmând să se acorde predării limbii engleze în şcolile italiene încă din clasa întâi.

    “Reforma sistemului educaţional intensifică predarea muzicii, artelor, limbilor străine”, a spus Renzi.

    “Se va acorda o atenţie specială, din şcoala primară, profesionalismului absolut al profesorilor de limba engleză, (…) pentru însuşirea perfectă a limbii engleze”, a adăugat premierul Italiei.

    “Ministrul Educaţiei este profesor de limba engleză, iar şeful Guvernului ar avea mare nevoie de un astfel de profesor”, a glumit Renzi, criticat pentru faptul că nu stăpâneşte bine engleza.

    La sfârşitul lunii februarie, Matteo Renzi a făcut o altă glumă despre modul în care se descurcă în limba engleză, cu ocazia unei întrevederi cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. “Engleza mea este nemaipomenită, dar acum vorbesc în italiană…”, afirma premierul Italiei.

  • Elicopterul care îl transporta pe Matteo Renzi a efectuat o aterizare de urgenţă

    Elicopterul în care era Matteo Renzi a decolat luni dimineaţă din oraşul Florenţa, cu destinaţia Roma.

    Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, elicopterul care îl transporta pe premierul Italiei a fost nevoit să aterizeze în localitatea Badia al Pino, în regiunea Toscana.

    Guvernul Italiei a confirmat incidentul, atribuindu-l condiţiilor meteo nefavorabile.

    Elicopterul guvernamental a aterizat pe un teren de fotbal, nicio persoană nefiind rănită.

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • Zona euro: Nu daţi banii pe prostii

    Premierul francez Manuel Valls, promotor al unui buget “contra austerităţii” pentru 2015, a afirmat aproape sfidător că ţara sa îşi va reduce deficitul şi datoria în ritmul în care poate, “fără a ne pierde din vedere priorităţile”, iar premierul italian Matteo Renzi a avertizat Berlinul că reţeta sa de austeritate impusă întregului continent stimulează instabilitatea politică, odată cu ascensiunea partidelor populiste şi de extremă dreapta, atâta vreme cât perspectivele de redresare economică nu se ameliorează.

    FMI a redus deja prognoza de creştere economică pentru zona euro, de la 1,1% în raportul din aprilie la 0,8% în raportul publicat zilele trecute, avertizând că zona euro ar putea intra în a treia recesiune din ultimii cinci ani. Fondul a cerut iarăşi Germaniei să pună la bătaie fonduri bugetare pentru stimularea economiei sale, în special prin investiţii publice în proiecte de infrastructură, şi a avertizat din nou că statele zonei sunt “captive” într-un model de creştere economică foarte slabă.

    Deocamdată, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au anunţat doar că obiectivul lor este atingerea unui buget echilibrat, susţinuţi atât de alegătorii majoritari de centru-dreapta din Germania, cât şi de aliaţi tradiţionali ca Olanda, Austria, ţările baltice sau scandinave, care împărtăşesc ideea că dacă Germania a putut să taie cheltuielile sociale şi totuşi să aibă creştere economică în ultimii ani, şi restul ţărilor ar trebui să facă la fel.

    Pentru adepţii austerităţii, un exemplu de succes invocat este redresarea fiscală a Greciei, prima economie-problemă a zonei euro, redresare care se desfăşoară în continuare fără să mai determine manifestaţii violente de protest sau căderi de guverne. Proiectul de buget al Greciei pentru 2015, care a fost aprobat de troica CE-BCE-FMI şi va fi pus în dezbatere publică în noiembrie, vizează un deficit fiscal de 0,2% din PIB, faţă de 0,8% estimat pentru anul acesta, o creştere economică de 2,9%, o reducere a şomajului la 22,5% de la nivelul actual de 27% şi reducerea de la 175% la 160% din PIB a datoriei publice. Anul acesta, economia elenă este anticipată să crească, după şase ani de recesiune, cu 0,6%. Programul de investiţii pentru anul viitor are în vedere cheltuieli de 6,8 mld. euro, din care 6,1 mld. euro vor fi distribuite pentru proiecte cofinanţate de UE.

    Guvernul grec ar urma să acorde şi o serie de facilităţi fiscale, mărind numărul ratelor în care grecii îşi pot plăti ratele către stat, iar cca 540 mil. euro sunt prevăzute pentru compensarea tăierilor de salarii şi pensii din anii de austeritate. Cât priveşte finanţarea statului, aceasta ar urma să se facă prin emisiuni de obligaţiuni pe 7 şi 10 ani. În următoarele săptămâni va fi adoptată şi legislaţia pentru reglementarea plăţilor restante ale companiilor şi ale gospodăriilor către fondurile de pensii, fisc şi bănci, care ar urma să includă şi o nouă lege a falimentului personal.

  • Austeritatea europeană, făcută cu oameni de stânga

    Dijsselbloem a contracarat astfel, la reuniunea Eurogroup, elanul preşedinţiei italiene a UE, reprezentată de premierul Matteo Renzi, de a obţine o relaxare a regulilor de austeritate fiscală în următoarele luni. “Italia a avut o creştere a productivităţii aproape de zero timp de ani în şir şi trebuie ca asta să se îmbunătăţească mai întâi”, a spus Dijsselbloem, în replică la propunerea lui Renzi ca din calculul deficitului bugetar să fie exceptate investiţiile publice în reţele de internet de mare viteză.

    Presa anglo-saxonă a scris că Dijsselbloem ar putea fi desemnat noul comisar european pentru economie şi afaceri monetare, în locul lui Olli Rehn, luând în calcul declaraţia noului şef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că viitorul comisar va fi un socialist, iar Dijsselbloem ar putea fi cel ales, ca membru al partidului laburiştilor olandezi, deşi în mandatul de şef al Eurogroup nu s-a remarcat prin nimic care să fi amintit de vreo orientare de stânga – dimpotrivă, de câte ori a avut ocazia a criticat ţări ca Grecia sau Cipru pentru că nu se mişcă suficient de repede cu tăierea cheltuielilor bugetare şi cu toate celelalte măsuri cerute de creditorii externi.

    Alte surse de la Bruxelles au strecurat însă în presă că şanse mai mari ar avea Pierre Moscovici, fostul ministru de finanţe francez, cu care Juncker are o relaţie mai bună, însă care nu este pe placul Germaniei, din cauza poziţiei sale apropiate de cea a lui Renzi în materie de disciplină fiscală.

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.

  • Italia: la vremuri noi, un guvern nou

    Renzi, fostul primar al Florenţei devenit acum cel mai tânăr premier italian (39 de ani), a promis să diminueze birocraţia administrativă, să combată şomajul (în special în rândul tinerilor, care a depăşit 41%, faţă de 12,9% pe ansamblul populaţiei) şi să revoluţioneze economia, reducând cu 10 mil. euro povara fiscală pe forţa de muncă şi deblocând fonduri de 60 mld. euro pentru plata arieratelor administraţiei publice.

    Planul premieruui este de a simplifica sistemul de angajări şi concedieri, inclusiv prin eliminarea unor părţi din contractele actuale de muncă şi legislaţia muncii, în special cele referitoare la condiţiile de concediere şi la condiţiile de acordare a ajutoarelor de şomaj. Renzi a spus că vrea să finalizeze documentul de reformă a pieţei muncii înainte de reuniunea bilaterală cu cancelarul german Angela Merkel, care va avea loc în aprilie.

    Renzi a fost ales preşedinte al PD în decembrie, iar ascensiunea sa rapidă în funcţia de premier a fost facilitată de multiplele frustrări în interiorul clasei politice referitoare la incapacitatea fostului premier Enrico Letta de a promova reformele necesare în administraţie şi în economie şi de a asigura un minim consens politic în acest sens.

    Cabinetul lui este restrâns, format din 16 miniştri, cu o medie de vârstă de numai 47 de ani, iar cei mai tineri miniştri, două femei, au 33 de ani. Ministrul de finanţe este însă un om cu experienţă – Pier Carlo Padoan, 63 de ani, economist senior la OECD din Paris. Ministrul de interne este, la fel ca şi în guvernul Letta, Angelino Alfano, fostul protejat al lui Silvio Berlusconi şi mâna dreaptă a acestuia pe lângă Letta.

    Pieţele financiare au salutat numirea noului premier, cu o scădere a randamentului obligaţiunilor italiene pe zece ani la cel mai mic nivel din 2006 în data de 17 februarie, când Renzi a fost însărcinat de preşedintele Giorgio Napolitano să formeze guvernul.