Tag: rentabilitate

  • STUDIU: Rentabilitatea angajaţilor din România a crescut anul trecut cu 4%

    Privită în context european, rentabilitatea capitalului uman din România este mai mare cu 16% decât media europeană (1,12) şi decât media ţărilor din Europa Centrală şi de Est (1,28), se arată într-un comunicat al PwC România.

    “În condiţiile în care veniturile companiilor din România nu au crescut semnificativ anul trecut, iar costurile salariale au rămas relativ constante, creşterea uşoară faţă de anul precedent a fost dată de eficientizarea costurilor indirecte ale companiilor, deşi s-au remarcat şi o serie de investiţii de anvergură în sisteme informatice moderne care au dus la o îmbunătăţire a productivităţii”, a declarat Horaţiu Cocheci, senior manager, liderul echipei de servicii de consultanţă în resurse umane, PwC România.

    La nivel de sectoare de activitate, se observă o evoluţie pozitivă a rentabilităţii capitalului uman în sectorul serviciilor financiare (de la 0,92 la 1,97). Pe de altă parte, rentabilitatea a scăzut în sectoarele farmaceutic (1,6 versus 2,01 în anul precedent), bunuri de larg consum (1,23 versus 1,5 în anul precedent) şi produse industriale (1,11 versus 1,34 în anul precedent) şi s-a menţinut la acelaşi nivel în sectorul de retail (1,03).

    Potrivit PwC, companiile au continuat sa investească în dezvoltarea angajaţilor, înregistrându-se o creştere a numărului de ore de training per angajat (18 ore, faţă de doar 15 ore în anul precedent). Pe de altă parte, costul asociat acestui tip de activitate a scăzut (105 euro per angajat faţă de 135 euro per angajat în anul precedent).

    “Acest lucru arată că organizaţiile înţeleg nevoia de a investi în dezvoltarea angajaţilor, însă au devenit din ce în ce mai inovative în ceea ce priveşte derularea programelor specifice, orientându-se către soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor cum ar fi platformele de e-learning sau cursurile la distanţă”, a declarat Nicoleta Dumitru, manager, Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

    Numărul de ore de training oferit de organizaţiile din România este aliniat cu mediile europene (18 ore per angajat la nivel european şi 19 ore în cazul tarilor din Europa Centrală şi de Est), însă costurile sunt mai mici (105 euro per angajat în România faţă de 210 euro în Europa şi respectiv 170 euro per angajat în CEE).

    Studiul PwC Saratoga Romania 2014 prezintă date exhaustive referitoare la indicatori de eficienţă ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 80 de companii participante din cinci ramuri economice (industria farmaceutică, industria bunurilor de larg consum, produse industriale, retail şi servicii financiare).

  • Băncile americane le-au luat faţa celor europene

    Băncile americane, în schimb, şi-au majorat ponderea de la un minim de 22% în 2009 la 31% în prezent, ceea ce reprezintă chiar mai mult decât în 2007, înainte de criză. Problemele băncilor europene se leagă de lipsa de rentabilitate: în 2012, profitul net al băncilor americane a crescut cu 20%, la 141 mld. dolari, în timp ce profitul băncilor europene a scăzut cu 43%, la 16 mld. euro.

    În acelaşi timp, rata rentabilităţii financiare (ROE) a crescut în cazul băncilor americane cu 10% în prima jumătate a anului curent, faţă de un spor de 6% pentru băncile europene.

  • Rasvan Radu, UniCredit: Recesiunea si scaderea veniturilor populatiei au efecte severe asupra sistemului bancar

    Banca a inregistrat in aceeasi perioada venituri de 1,023 miliarde lei (245 milioane euro), in crestere cu 15% fata de perioada corespunzatoare din 2009. Cheltuielile operationale au crescut cu 1% fata de primele noua luni ale anului trecut. Raportul intre costuri si venituri a continuat sa se imbunatateasca, pana la 41,8%.

    “Masurile de consolidare fiscala adoptate la jumatatea acestui an, desi erau necesare, au avut un impact negativ semnificativ asupra consumului, investitiilor si evolutiei economice in general. Recesiunea prelungita si scaderea veniturilor in randul populatiei au efecte severe asupra sistemului bancar, in termeni de calitate a activelor si venituri”, a comentat Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.

    Volumul activelor a ajuns la 20,2 miliarde lei (4,7 miliarde euro) la finele lunii septembrie, in crestere cu 1,2% fata de 30 septembrie 2009.

    Capitalul social al bancii este de 2,4 miliarde lei (565 milioane euro). Rentabilitatea anualizata a capitalurilor proprii (ROE – raportul dintre profitul net si capitalul propriu) s-a plasat la 12,4%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 1,5%. Rata solvabilitatii se plaseaza la 12,6%, conform standardelor contabile romanesti.

    Portofoliul de credite a crescut cu 13% de la inceputul anului, pana la 13,3 miliarde lei (3,1 miliarde euro), crestere peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor s-au plasat la 9,5 miliarde lei (2,2 miliarde euro).

    Riscul de credit a urcat, dar ramane in continuare sub media sistemului bancar, in conditiile in care intarzierile mai mari de 90 de zile la plata ratelor au ajuns la 11,5%. Acoperirea cu provizioane a portofoliului a crescut la 7,1% potrivit standardelor contabile internationale.

    Activele totale consolidate ale UniCredit Tiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation si UniCredit Consumer Financing se plasau la 23,4 miliarde lei (5,5 miliarde euro) la sfarsitul lunii septembrie. Profitul net consolidat al grupului a fost de 191 milioane lei (46 milioane euro) in primele noua luni din 2010.

    UniCredit Tiriac Bank, cu 234 de sucursale, face parte din reteaua UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est si unul dintre cele mai mari din Europa.

  • Mai poate scadea factura telecom?

    “In 2003, ARPU Connex a fost de 14,35 dolari, fata de 14,19
    dolari in 2002. O contributie are aici cresterea veniturilor din
    traficul international, ca urmare a liberalizarii pietei de
    telecomunicatii”, scria candva, la inceputul lui 2004, un
    utilizator sub pseudonimul Azzido pe forumul Softpedia. Remarca se
    referea la valoarea venitului mediu generat de un utilizator (ARPU
    – average return per user), o masura a eficientei operatorilor de
    telecomunicatii, in conditiile in care date despre afacerile
    operatorilor de la noi erau pe atunci putine si destul de greu de
    gasit. “Singura informatie aparuta in ultima vreme in presa ar fi
    ca, in primele 10 luni din 2003, ARPU Orange a fost de 7 dolari pe
    luna pentru cartelele preplatite si de 30 de dolari pe luna pentru
    abonamente, ceea ce ar insemna un ARPU mediu de aproximativ 14,82
    dolari la un raport de 34% abonati si 66% clienti prepaid”, mai
    spunea Azzido in acelasi mesaj.

    Discutia despre care e cel mai eficient operator a continuat si
    in 2006, cand in cazul Zapp, venitul mediu lunar generat de un
    utilizator ajunsese la 32 de dolari, mai mult decat dublul cifrei
    raportate de alti operatori GSM din Romania. “Desi nu am vazut o
    cifra oficiala pentru 2006, banuiesc ca acum a crescut pana la
    35-40 de dolari datorita EVDO”, scria un utilizator pe nume
    Master-boy, ridicand aceeasi intrebare legata de Cosmote, fostul
    Cosmorom, proaspat preluat de operatorul elen de telecomunicatii
    OTE. Era perioada cand Cosmote tocmai lansa cartelele preplatite cu
    2.000 de minute incluse in retea la tariful de 3 euro, miscare care
    a adus companiei un salt de la 1,23 milioane de clienti in 2006 la
    3,6 de milioane anul urmator.

    ARPU inregistrat de operator era astfel cel mai mic din
    industrie, de 5 euro pe luna per utilizator, conform raportului
    financiar al OTE, ceea ce insemna ca un client al companiei
    cheltuia anual cu factura de telefonie mobila sau pentru
    reincarcarea cartele preplatite in jur de 60 de euro. De atunci,
    cifra s-a mentinut cat de cat constanta, la nivelul de 5 euro pe
    luna, cu exceptia lui 2007, cand venitul mediu lunar incasat de
    companie de pe urma unui consumator s-a cifrat la 6 euro.

    Din punctul de vedere al operatorilor, ARPU este poate printre
    cei mai importanti indicatori care arata cat sunt dispusi sa
    cheltuie clientii pentru serviciile lor. Din perspectiva
    consumatorilor insa, acelasi indicator se traduce in portofelul lor
    prin teancul de facturi pe care le platesc, iar cheltuiala devine
    cu atat mai importanta acum, cand la recesiune se adauga cresterea
    TVA si toate scumpirile aferente.


    Strict pentru serviciile de telefonie mobila, romanii cheltuiesc
    in medie intre 60 si spre 100 de euro pe an, in functie de
    operator. Limita inferioara se regaseste in randul clientilor
    Cosmote, in timp ce limita superioara o ating utilizatorii
    Vodafone, potrivit datelor furnizate de companii. Evident, dincolo
    de aceste limite sunt o multime de variabile, intrucat, pe de-o
    parte, exista consumatori care platesc lunar doar cativa euro,
    avand in abonament minute incluse in retea si, in unele cazuri,
    chiar nationale, iar pe de alta parte, clienti care calatoresc mult
    si poarta conversatii in roaming sau abonati ce pur si simplu
    vorbesc foarte mult la telefon si ajung sa plateasca 100 de euro
    intr-o singura luna.


    Cat despre serviciile de telefonie fixa, televiziune si
    internet, valoarea medie a facturii cumulate pentru tot anul trecut
    a fost cuprinsa intre 61 si aproape 160 de euro, in functie de
    furnizorul de servicii. Pragul superior a fost atins de clientii cu
    servicii precum internetul cu viteze de ordinul zecilor de MB la
    descarcare, televiziune digitala sau telefonie fixa cu mii de
    minute gratuite incluse in costul abonamentului.

  • Bancile romanesti sunt cele mai profitabile din UE

    Astfel, bancile locale au castigat anul trecut 4,5 miliarde de euro din dobanzi si comisioane, ceea ce inseamna o pondere de 5,8% din valoarea totala a activelor, conform Ziarul Financiar.

    De exemplu, in Ungaria si Polonia aceste venituri raporate la active au fost de circa 3,8%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.