BusinessMagazin

Tag: RENEL

  • Din jale se-ntrupeaza Electra

    Am ridicat un pic din sprancene la un anunt de saptamana trecuta
    al Consiliului Concurentei, care “analizeaza concentrarea economica
    ce se va realiza prin fuziunea SC CE Rovinari SA, SC CE Turceni SA,
    SC CE Craiova SA, SNLO SA, SN Nuclearelectrica SA, SC Hidroserv Rm.
    Valcea SA si sucursalele SC Hidroelectrica SA: SH Rm. Valcea, SH
    Sibiu si SH Targu Jiu.

    Societatea nou infiintata – Compania Nationala Electra SA – va avea
    ca obiect principal de activitate producerea si furnizarea energiei
    electrice, producerea, transportul, distributia si furnizarea
    energiei termice, exploatarea minelor si carierelor de lignit si
    producerea de combustibil nuclear”. Sprancenele s-au mai ridicat
    odata cand acelasi Consiliu al Concurentei a anuntat ca a declansat
    din proprie initiativa o investigatie utila pentru cunoasterea
    pietei energiei electrice.

    Consiliul poate pune capat, la capatul investigatiilor pe care le
    efectueaza, unei marote care, pret de mai multe guverne, tot
    incearca sa bage sub pres nu gunoi, ci mai degraba o mare cantitate
    de probleme care stau sa erupa. Este vorba, in esenta, de bani,
    banii necesari retehnologizarii si modernizarii productiei
    romanesti de energie, de functionalitatea si de viitorul sistemului
    energetic national.

    Proiectul guvernamental presupune crearea a doua entitati – Electra
    si Energetica, fiecare cumuland un numar de producatori de energie
    si hidrocentrale, alaturi de exploatari miniere si reactoarele de
    la Cernavoda. Teoretic, crearea a doua astfel de entitati poate fi
    benefica pentru Romania, chiar intr-o Europa care sustine/impune
    liberalizarea pietei energetice, dar unde exista jucatori ca masiva
    Électricité de France sau mai sprinteni, asa cum sunt cehii de la
    CEZ. O companie importanta, beneficind de garatii morale daca nu
    financiare din partea statului, cu cifra de afaceri si
    reprezentativitate, se poate constitui intr-un partener credibil
    pentru institutiile financiare sau pentru alti colaboratori. Nu
    lipsit de semnificatie este faptul ca marile companii petroliere
    din anii ’70, cunoscute drept cele sapte surori – Esso, Shell,
    British Petroleum, Mobil, Chevron, Gulf Oil si Texaco, giganti cu
    actionariat privat, au fost inlocuite acum de mari companii de stat
    – Saudi Aramco, Gazprom, CNPC din China, NIOC din Iran, PDVSA din
    Venezuela, Petrobras (Brazilia) si Petronas din Malaezia.

    Iar sistemul energetic romanesc are nevoie de bani, pentru ca 80%
    din grupurile termoenergetice si-au depasit perioada de viata,
    pentru ca multe nu respecta normele europene de mediu, pentru ca
    grupul 1 de la Cernavoda s-a apropiat de jumatatea duratei de viata
    normate, de 30 de ani, pentru ca doua treimi din retelele de
    electricitate sunt uzate fizic sau moral. Lista de probleme poate
    continua si numai reducerea, dupa revolutie, a consumului de
    energie electrica a tinut in frau o potentiala pana de curent
    generalizata.
    Pe de alta parte, prudenta ma face sa fiu circumspect fata de
    infiintarea a doua mari “vaci de muls”; odata pentru ca am
    experienta defunctului RENEL, creator si pastrator de blocaj
    financiar, sursa de venituri directe si indirecte pentru tot soiul
    de capuse.

    Sa admitem ca vremurile s-au schimbat si ca noile companii vor
    lucra acum pe principii comerciale. Cand va opriti din ras
    ganditi-va cum ar fi numita conducerea respectivelor companii; pe
    criterii de competenta, desigur. Daca izbutiti sa va calmati
    hohotele, sa ne gandim cum ar reactiona alienata societate
    romaneasca la un salariu directorial de cinci spre lejer sase
    zerouri, garnisit cu bonusuri de mai multe ori cate sase zerouri,
    asa cum este in cazul unor companii nu prea indepartate si care
    chiar functioneaza pe criterii de profit. Societate care nu putea
    dormi de grija salariilor din nu stiu ce banca si care fredona
    cantecele stupide despre sporuri si bonusuri.

    Din competente si pe criterii de profit croite pe unicitatea
    capitalismului romanesc nu cred ca pot aparea modele de eficienta
    si campioni ai profitului. Iar baietii destepti nu sunt numai de o
    parte a baricadei; destul de recent ministrul Videanu cauta
    amplasamente pentru o a doua centrala nucleara in Romania; intentie
    laudabila in principiu. Dar daca identificarea noului amplasament
    inseamna dezgroparea de prin arhive a studiilor facute pe vremea
    lui Ceausescu, culegerea textelor pe calculator, rebotezarea drept
    studii de prefezabilitate si de fezabilitate si daca platim asa
    ceva cu niste milioane bune, atunci n-am rezolvat mare lucru.

    Mai mult, cine va decide, in galceava care va aparea dupa
    infiintare in Electra, ca tot am pomenit-o, unde sunt prioritatile:
    in ecologizarea instalatiilor pe carbune, in continuarea lucrarilor
    la unitatile trei si patru de la Cernavoda, in noi hidrocentrale
    sau in constructia unui modern sediu si in informatizarea acestuia?
    Nimeni nu spune o vorba depre ferme de mori de vant, despre energie
    solara, despre finantarea si incurajarea instalarii de panouri
    fotovoltaice sau despre cladiri independente energetic.
    Un personaj vestit, pana prin anul 2000, a fost femeia de serviciu
    de la RENEL, cu salariu – se spunea atunci – mai mare decat al unui
    demnitar. Mi-e teama de va aparea, mai nou, Electra, femeia de
    serviciu a economiei romanesti.

  • Mamutul care seamana cu RENEL

     

    Anul trecut, comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, se declara ingrozit de perspectiva infiintarii unui colos care sa cuprinda toate companiile de energie detinute de stat in Romania. Piebalgs considera ca o asemenea initiativa ar crea un monstru greu de controlat, care ar intoarce piata de energie de unde a plecat, eliminand progresele pe care le-a facut pana acum. Prin eliminarea progreselor, comisarul european se referea la modul in care Romania a reusit sa treaca de negocierile pentru capitolul 14 (energie) din raportul de aderare, tocmai prin faptul ca a reusit sa sparga monopolul RENEL, fosta regie nationala de electricitate, si sa liberalizeze incetul cu incetul piata.
     
    “Decizia de a infiinta totusi o astfel de companie da impresia ca Romania s-a conformat unor reguli doar pentru a intra in UE si acum a decis sa renunte la ele”, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si fost director al ANRE in perioada cand s-a dezmembrat RENEL si au inceput negocierile cu UE pentru capitolul 14. “UE ne-a iertat pentru alte domenii care nu mergeau, deoarece reusisem sa facem o piata de energie cat de cat functionala, dar acum problemele vor reincepe”, spune Constantinescu.
     
    Problemele la care se refera el sunt legate in special de crearea unui monopol, dar si de faptul ca gradul de transparenta la care ajunsese piata va scadea. Crearea de monopol se refera la faptul ca noua companie va detine jumatate din capacitatea nationala de productie, dar procentul va creste la 70% in orele de varf si la 90% cand vine vorba de servicii de sistem (Hidroelectrica asigura 90% din serviciile de urgenta la nivel national, putand pune in functiune grupuri pentru acoperirea deficitelor).
     
    Studiul de fezabilitate pentru infiintarea noii companii facut de KPMG arata ca, odata cu crearea noii Electrica, Romania ar ramane cu cinci companii active pe piata de productie a energiei (Electrica, Nuclearelectrica, Elcen, Termoelectrica si Complexul Energetic Craiova), numar inca mare fata de media din tarile UE (3,23).
     
    “Infiintarea noii Electrica este in concordanta cu ce se intampla si in UE, unde concentrarea pietei in sectorul energetic este in crestere, atat datorita integrarii verticale, dar si numarului ridicat de fuziuni si achizitii”, arata raportul KPMG. Aceasta a fost si justificarea premierului Calin Popescu-Tariceanu la anuntarea vestii ca pana la urma societatea de stat se va infiinta: “Statul roman avea nevoie de o companie puternica si destul de mare cat sa intre in top 25 al companiilor energetice din Europa”.
     
    Crearea unei companii care sa poata face concurenta sau macar rezista in fata unor nume europene mari si cu istorie in spate (gen CEZ din Cehia, E.ON din Germania sau EdF in Franta) a fost aprobata de guvern prin ordonanta de urgenta, dar mai are inca de asteptat cel putin doua aprobari importante: a Consiliului Concurentei din Romania si a autoritatii europene de concurenta. “Daca   se vor face cateva amendamente la proiectul initial si statul va fi ferm ca noua companie va actiona respectand principiile pietei libere, s-ar putea sa treaca de aceste autoritati, mizand pe cartea ca Romania este cam singura tara europeana fara o companie puternica in energie”, spune Jean Constantinescu.
     
    Conform proiectului aprobat de guvern, noua Electrica, in portofoliul careia vor intra doar companii profitabile de pe piata de energie (atat Electrica, dar si complexurile Rovinari si Turceni si mai ales Hidroelectrica sunt printre firmele de stat cu cele mai stabile pozitii), va avea o cifra de afaceri de 3,3 miliarde de euro, urcand pe al doilea loc in clasamentul dupa cifra de afaceri al companiilor din domeniu, dupa Petrom.
     
    Formula aleasa de Guvern, care exclude companiile neprofitabile, elimina una dintre principalele critici legate de proiectul initial de infiintare a colosului energetic, si anume ca ar presupune un fel de subventie, iar banii din companiile profitabile ar intra in cele neprofitabile. Or, atat Complexul Energetic Craiova (care nu este tocmai neprofitabil, dar nici nu este atat de rentabil precum celelalte doua), dar mai ales Termoelectrica nu au fost incluse in noua societate. Explicatia neoficiala in legatura cu pastrarea Termoelectrica in afara acestui proiect a fost faptul ca ea are deja o serie de proiecte in parteneriat cu investitori privati, in timp ce noua structura trebuie sa fie exclusiv de stat, cel putin deocamdata, pana la listarea la bursa prevazuta pentru anii urmatori – insa nu mai tarziu de un an de la formarea efectiva a companiei. 
     
    Acelasi a fost motivul si pentru neincluderea in proiect a Nuclearelectrica, companie care are de asemenea proiecte in asociere cu investitori privati, chiar daca formula investitiei nu a fost inca stabilita. “Cu atat mai bine”, spune Theodor Chirica, directorul Nuclearelectrica, a carui multumire pentru actuala situatie financiara a companiei ar fi fost umbrita de o noua amestecare a companiei alaturi de altele mai mult sau mai putin profitabile, unde regulile sunt mai dificile si deciziile mai greoi de luat. “Deja suntem in formula asta de aproape zece ani si ne este foarte bine asa.” Nuclearelectrica ramane cea mai mare companie strict producatoare de energie de pe piata, furnizand in sistemul national 18% din totalul energiei. Compania este acum in asteptarea formulei de investitie la reactoarele trei si patru (care vor fi facute cu Nuclearelectrica actionar principal si cu maxim sase investitori strategici europeni).