Tag: renegociere

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Convergenţă cu UE sau politica “prin noi înşine”?

    Precizarea lui Ponta este o reacţie la declaraţia europarlamentarului liberal Adina Vălean potrivit căreia “România se simte foarte bine în afara zonei euro” şi că PNL nu este interesat de convergenţa economică şi fiscală cu ţările din zona euro, iar liderul partidului, Crin Antonescu, a spus că în campania pentru prezidenţiale va promova ideea renegocierii tratatului fiscal european, la care România a aderat şi care impune ţărilor un deficit structural de cel mult 1% din PIB.

    Dintr-o analiză recentă a BNR reiese cât de necesară este menţinerea unui orizont de convergenţă cu zona euro, date fiind decalajele structurale notabile la nivelul economiei reale care separă România nu numai de UE15, dar şi de celelalte 9 state din Est membre UE.

  • România vrea să amâne cu câţiva ani liberalizarea preţurilor la gaze

    În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015. Aceste termene au fost asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană, 2013-2015, astfel încât va trebui să fie renegociate, “plecând de la realitatea puterii de plată a cetăţenilor români, dar şi a economiei româneşti”.

    “Concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum. Vom vedea dacă reuşim”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a avut duminică o discuţie cu primul-ministru cu privire la misiunea de evaluare pe care o fac Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. “Punctul de vedere la care am ajuns este că România va fi cu toate obiectivele îndeplinite, în linii mari – atât deficitele, cât şi deficitul de cont curent, cât şi nivelul de arierate, cât şi nivelul de îndatorare, toate sunt sub control, inclusiv procesele de pregătire a licitaţiilor pentru angajarea managerilor privaţi la marile companii de stat”, a afirmat Băsescu.

    Traian Băsescu a precizat că la nivelul FMI, aprecierile pentru România sunt pozitive, adăugând că “în raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist”.

  • Clientii bancilor vor putea sa-si renegocieze mai usor dobanzile

    Un client poate invoca actualele conditii de piata pentru a-si
    renegocia dobanda. De pilda, daca in acest moment banca repsectiva
    ofera credite cu dobanzi formate din EURIBOR plus 5%, iar dobanda
    clientului cu pricina este, sa spunem, de 10%, acesta poate cere
    modificarea contractului.

    Totusi, “nu exista o obligatie legala pentru banca sa acorde
    toate creditele la aceleasi dobanzi. Ei fac o oferta, tu o accepti
    sau nu. Dar ca tehnica de negociere poti spune: ‘De ce altui
    client, intr-o situatie similara cu a mea, ii dati o dobanda mult
    mai mica. Vreau si eu aceeasi conditie. Daca nu imi dati asa, pot
    sa ma mut la alta banca, iata ce oferta am de la ei’. Ajuta la
    negociere, dar nu este o obligatie legala”, a declarat Bogdan
    Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, la videochat-ul
    incont.ro.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Vladescu: Renegocierea cu FMI a masurilor de reducere a cheltuielilor ar fi o eroare

    Scaderea salariilor bugetarilor cu 25% de la 1 iunie, convenita
    cu FMI, va duce la reducerea cheltuielilor cu aproximativ 7
    miliarde de lei (circa 1,7 de miliarde euro).


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea renegocierea acordului cu FMI

    Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, stie deja ce le va
    cere oficialilor Fondului pe 27 aprilie: un deficit bugetar cu unul
    sau doua procente mai mare decat cel convenit, in urmatorii doi
    ani, adica acceptul pentru a cheltui bani mai multi pentru
    infrastructura.

    “Cred ca trebuie sa discutam cu Fondul Monetar, cu Uniunea
    Europeana posibilitatea ca un an, doi sa avem un deficit ceva mai
    mare cu 1-2 puncte procentuale din PIB, insa acea diferenta sa fie
    folosita exclusiv si strict, numai si numai pentru niste proiecte
    de investitii cu efect multiplicator in economie”, a declarat
    recent la Interviurile Gandul Radu Berceanu, ministrul
    Transporturilor.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Chiriasii chiriasilor nostri

    Un traseu in zonele din Capitala situate in afara perimetrului “de business” Piata Victoriei- Aviatorilor scoate la iveala un amanunt interesant pentru piata spatiilor de birouri: pe tot mai multe cladiri sunt afisate inscriptii de dimensiuni mari pe care scrie “Spatii de inchiriat” si mai nou “SUBLET” – adica spatii oferite spre inchiriere de catre compania care le-a inchiriat initial. “Subinchirierea este un fenomen, in sensul in care tot mai multe companii isi restrang activitatea si doresc, in consecinta, sa isi micsoreze si suprafetele de birouri. Exista un numar ridicat de oferte de subinchiriere, suntem surprinsi de aceasta crestere”, declara Mirela Raicu, partener in cadrul Esop Consulting.

    Nu e vorba de o noutate, fenomenul fiind prezent si inainte. Pe de o parte, companiile inchiriau initial un spatiu mai mare din dorinta de a se extinde ulterior, iar spatiul excedentar la momentul inchirierii era oferit spre inchiriere, dupa cum remarca Maria Florea, broker in cadrul departamentului de inchirieri de birouri al Colliers International. Pe de alta parte, inca dinaintea crizei a aparut tendinta de unificare a tuturor diviziilor unei companii, iar spatiile lasate libere de diviziile relocate erau oferite spre subinchiriere.

    Noul context a facut insa ca taierile de costuri sa fie la ordinea zilei, astfel incat incercarile de renegociere a tarifelor de inchiriere au fost naturale pentru companiile chiriase. O parte dintre acestea si-au restrans activitatea sau si-au amanat planurile de extindere, ceea ce a dus la o inmultire semnificativa a ofertelor de subinchiriere. “In cladirile mari din Bucuresti exista suprafete cuprinse intre 200 si 1.000 de metri patrati de subinchiriat. Un exemplu este Floreasca 169, care din 36.000 de metri patrati inchiriabili a avut spre subinchiriere aproximativ 2.000, dar si S-Park, care are disponibili 2.300 de metri patrati”, afirma reprezentantul Colliers.

    De regula, ofertele de profil existente reprezinta circa 20% din suprafata inchiriata initial de catre o companie. Nu avem de-a face insa cu un proces simplu. In primul rand, proprietarul cladirii trebuie sa isi dea acordul asupra acestei actiuni, dar si asupra companiei care ar urma sa preia respectiva suprafata. In al doilea rand, trebuie avuta in vedere scaderea chiriilor cu o medie de 20-30%, inregistrata in toate segmentele si zonele, ceea ce poate duce la pierderi pentru compania care ofera spatiul. Daca un contract a fost semnat intr-un moment de varf al pietei, ca acum un an, compania care doreste sa subinchirieze va trebui sa suporte scaderea din veniturile proprii. “Sunt companii care accepta sa piarda bani. Spre exemplu, daca o companie a inchiriat la 15 euro/mp/luna, poate fi dispusa sa ofere spatiul la 12 euro/ mp/luna, numai sa isi scada costurile”, spune partenerul Esop. In acelasi timp, daca e vorba de un contract semnat in urma cu doi-trei ani, la un nivel al chiriilor “mult sub cel de anul trecut”, tarifele sunt practic similare cu cele din perioada actuala, dupa cum afirma la randul sau Maria Florea.

    Subinchirierile apar mai ales in cazul contractelor stricte, care nu permit chiriasului sa renunte la spatiu si il obliga sa plateasca pe mai departe inclusiv daca pleaca, cel putin pana in momentul cand proprietarul ii gaseste un inlocuitor. Exista insa si cazuri cand contractele prevad doar plata unei penalizari, ce poate fi echivalenta cu chiria pe o perioada de patru-sase luni. Acest tip de contract este valabil mai ales in cazul cladirilor de clasa B.

    Oferirea spre subinchiriere a unui spatiu nu reprezinta insa si solutia ideala pentru o companie care doreste sa isi reduca din costuri, atat timp cat numarul tranzactiilor a scazut deja semnificativ in acest an si deci poate fi greu sa gaseasca doritori. “Multi chiriasi care observa ca nu reusesc sa sub- inchirieze fac presiuni asupra proprietarilor, cerandu-le sa reduca tarifele”, spune partenerul Esop. Nu in ultimul rand, exista situatii in care proprietarul cladirii trebuie sa fie de acord si cu tariful stabilit pentru subinchiriere, chiar atunci cand chiriasul initial va plati diferenta, pentru ca niste reduceri mari i-ar incuraja pe ceilalti chiriasi sa solicite si ei acelasi pret.

    Incercarea de a mentine tarifele pentru noile contracte la acelasi nivel cu al celor vechi reprezinta si pentru Marian Roman, managing director al Europolis, unul dintre factorii pentru care ia in calcul un grad de ocupare mai redus de 100%. “Depinde cat de necesar este acest grad, practic, daca pot sa achit ratele bancare si fara un grad de ocupare complet. Eu as tine cont si de companiile care ar inchiria, inca sunt numeroase companii ce cauta si acum un spatiu de inchiriere modern”, sustine managerul fondului de investitii austriac, care detine cladirea Europe House si primele doua cladiri din proiectul Sema Parc.

    La astfel de companii se gandeste managerul Europolis atunci cand se arata optimist in privinta inchirierii unui spatiu care se va elibera in perioada urmatoare in Europe House. Si in cadrul primei faze din Sema Parc exista o oferta de subinchiriere. Noile spatii, care devin disponibile la expirarea unui contract, dar si ofertele de subinchiriere ar putea prezenta interes inclusiv pentru companiile care au deja o suprafata in respectiva cladire si care doresc sa se extinda, considera Roman.

    Cert este ca atat cladirile care se vor finaliza in acest an, cat si suprafetele scoase la subinchiriere vor majora oferta totala de spatii de birouri existenta in Bucuresti, avand in vedere ca rata medie de neocupare este estimata sa creasca de la 2% anul trecut la circa 5-6% in acest an sau chiar inspre 8%, potrivit DTZ Echinox. Iar mentinerea actualei tendinte generale a economiei ar putea duce, in viitorul apropiat, la aparitia a tot mai multe afise cu “SUBLET”.