Tag: relaxare cantitativa

  • Isărescu: În România nu facem relaxare cantitativă, nu forţăm pe nimeni să cumpere titluri de stat

    “În România nu ne aflăm în această situaţie (de la nivelul zonei euro – n.r.), nu facem relaxare cantitativă, nu forţăm pe nimeni să cumpere titluri de stat. Am lăsat ceva lichiditate în piaţă, însă intenţia noastră nu este să lăsăm excesul de lichiditate a la long, nu face bine”, a afirmat marţi Isărescu la conferinţa “Viitorul modelelor de business bancar”, organizată în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României.

    El a arătat că şi băncile centrale au fost nevoite să se adapteze, nu numai cele comerciale, prin măsurile neconvenţionale pe care a trebuit să le adopte, în România fiind numite măsuri “neortodoxe”.

    Şeful BNR a punctat că scopul băncii centrale a fost să arate că exista acest exces de lichiditate, pe lângă “sacul” din rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei deţinute de băncile comerciale la BNR, la nivelul de 10-12%.

    “Am vrut să spunem: nu uitaţi că mai este şi această lichiditate! Însă nu chestiunea lichidităţii, a banilor era problema, ci calitatea, relaţia ruptă după o criză păcătoasă între clienţii băncilor şi bancheri”, a menţionat guvernatorul.

    Isărescu a reluat ideea că în România nu există nici relaxare cantitativă, nici deflaţie, cu toate că rata inflaţiei se va situa pentru câteva luni în teritoriu negativ.

    “Deflaţia înseamnă o stare de spirit, pe care n-o văd instalată în mintea românilor. Ea amână decizia de cumpărare, care duce la scăderea consumului şi apoi iar la reducerea preţurilor”, a conchis şeful BNR.

  • Lagarde, FMI: Programul BCE de relaxare cantitativă îşi arată deja efectele

    “Dacă privim la fluctuaţiile de pe pieţele monetare şi la nivelul actual al euro, nu putem nega existenţa unor aşteptări privind lansarea programului de relaxare cantitativă, că va fi anunţat joi şi că va fi substanţial“, a declarat Lagarde la forumul de la Davos, citată de MarketWatch.

    Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) se întruneşte joi într-o şedinţă de politică monetară, la finele căreia instituţia ar putea anunţa noi măsuri pentru suplimentarea lichidităţilor în zona euro, în valoare de până la 1.100 miliarde de euro, potrivit Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei.

    În situaţia în care noile măsuri vor duce la “ancorarea din nou” a inflaţiei din zona euro, economiile emergente din Europa vor avea şi ele de câştigat, a spus Lagarde.

    “Pieţele emergente din Europa vor beneficia de pe urma unei creşteri economice mai mari în zona euro, precum şi de existenţa mai multor locuri de muncă, deoarece jumătate din schimburile comerciale ale acestor state se realizează cu economiile din zona euro“, potrivit oficialului FMI.

    Prezent la forum, fostul secretar american al Trezoreriei Larry Summers a declarat că este în favoarea relaxării cantitative în Europa.

    În ceea ce priveşte o eventuală decizie a Rezervei Federale (Fed) de majora dobânda de politică monetară, Lagarde a estimat că operaţiunea va avea loc spre jumătatea anului, relatează Bloomberg.

    Potrivit directorului Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, Ştefan Nanu, noile măsuri de relaxare monetară cantitativă din partea BCE vor avea un efect pozitiv pentru programul de împrumut al României pe pieţele internaţionale, în timp ce eventuala majorare a dobânzii din partea Fed nu va afecta randamentele pe termen lung.

    Şeful Trezoreriei crede că atât o nouă relaxare monetară cantitativă din partea BCE, cât şi o majorare a dobânzii de politică monetară în SUA, au fost deja incluse în preţurile cotate de investitori, inclusiv pentru eurobondurile rormâneşti.

  • Lagarde, FMI: Programul BCE de relaxare cantitativă îşi arată deja efectele

    “Dacă privim la fluctuaţiile de pe pieţele monetare şi la nivelul actual al euro, nu putem nega existenţa unor aşteptări privind lansarea programului de relaxare cantitativă, că va fi anunţat joi şi că va fi substanţial“, a declarat Lagarde la forumul de la Davos, citată de MarketWatch.

    Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) se întruneşte joi într-o şedinţă de politică monetară, la finele căreia instituţia ar putea anunţa noi măsuri pentru suplimentarea lichidităţilor în zona euro, în valoare de până la 1.100 miliarde de euro, potrivit Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei.

    În situaţia în care noile măsuri vor duce la “ancorarea din nou” a inflaţiei din zona euro, economiile emergente din Europa vor avea şi ele de câştigat, a spus Lagarde.

    “Pieţele emergente din Europa vor beneficia de pe urma unei creşteri economice mai mari în zona euro, precum şi de existenţa mai multor locuri de muncă, deoarece jumătate din schimburile comerciale ale acestor state se realizează cu economiile din zona euro“, potrivit oficialului FMI.

    Prezent la forum, fostul secretar american al Trezoreriei Larry Summers a declarat că este în favoarea relaxării cantitative în Europa.

    În ceea ce priveşte o eventuală decizie a Rezervei Federale (Fed) de majora dobânda de politică monetară, Lagarde a estimat că operaţiunea va avea loc spre jumătatea anului, relatează Bloomberg.

    Potrivit directorului Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, Ştefan Nanu, noile măsuri de relaxare monetară cantitativă din partea BCE vor avea un efect pozitiv pentru programul de împrumut al României pe pieţele internaţionale, în timp ce eventuala majorare a dobânzii din partea Fed nu va afecta randamentele pe termen lung.

    Şeful Trezoreriei crede că atât o nouă relaxare monetară cantitativă din partea BCE, cât şi o majorare a dobânzii de politică monetară în SUA, au fost deja incluse în preţurile cotate de investitori, inclusiv pentru eurobondurile rormâneşti.

  • Contribuabilul, veriga slabă a economiei europene

    Ştirea a determinat pe parcursul săptămânii căderea rapidă a monedei euro faţă de dolar şi yen şi un avânt al burselor de acţiuni, cu indicele S&P 500 câştigând timp de patru zile cel mai mult din ianuarie 2013 până acum. Efectul a fost potenţat de zvonurile că, dacă economia americană încetineşte ori dacă apar turbulenţe pe pieţele financiare, Rezerva Federală a SUA ar putea decide la reuniunea de politică monetară din 28-29 octombrie să reînnoiască la rândul ei programul de stimulente monetare, prevăzut iniţial să se încheie în această lună.

    Dacă ar recurge la achiziţia de obligaţiuni corporatiste, BCE ar urma exemplul Băncii Japoniei, care a apelat la acest instrument în cadrul programului său de stimulare monetară a economiei, dar ar întâmpina aceeaşi opoziţie din partea Germaniei ca şi în cazul ideii de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro, argumentul fiind acelaşi – transferarea riscurilor de la instituţiile financiare, state şi companii private spre băncile centrale, adică în cele din urmă tot spre contribuabili.

    Pe baza condiţiilor actuale de pe piaţă, JP Morgan a estimat deja că BCE ar putea cumpăra în decurs de un an obligaţiuni corporatiste în valoare de cca 50 mld. euro.

  • Ce înseamnă să conduci lumea

    S-a repetat astfel scenariul din 2013 şi de la începutul acestui an, din cauza speculaţiilor despre o viitoare majorare a dobânzilor după terminarea de către Fed a programului de relaxare monetară cantitativă. Indicele bursier FTSE Emerging Index, care include acţiuni din China, Brazilia, India şi Africa de Sud, a pierdut acum 5% în curs de nouă zile. Potrivit Financial Times, indicele a mai scăzut timp de 10 zile consecutiv numai în august 1998, pe vremea crizelor financiare asiatice şi ruseşti.

    Rezerva Federală a comunicat totuşi că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă “semnificativă” după terminarea programului de relaxare monetară, în octombrie, pentru că redresarea economiei SUA rămâne insuficientă.  Fed estimează că PIB va creşte cu 2,6-3% în 2015 şi cu 2,9% în 2016, dar numai cu 2,3-2,5% în 2017. Şomajul este aşteptat să scadă de la 6,1% în prezent la 4,9% în 2017.

  • Tiparniţa de bani a SUA se pregăteşte să ia o pauză

    Este a cincea reducere progresivă din decembrie încoace a programului de relaxare monetară cantitativă derulat de Fed, reducere care, dacă va continua în acelaşi ritm, se va încheia complet în toamnă. Rezerva Federală a început să scadă cu câte 10 mld. dolari lunar ritmul cumpărărilor de obligaţiuni din decembrie 2013 de la nivelul iniţial de 85 mld. dolari, cu scopul de a dezobişnui de stimulentul monetar economia americană şi mai ales pieţele financiare, care au beneficiat aproape constant de programe de relaxare monetară cantitativă din 2008 încoace. Rezultatul concret al acestor programe a fost că totalul activelor deţinute de Fed s-a umflat de la mai puţin de 1.000 mld. dolari în 2008 la peste 4.000 mld. dolari în prezent, iar indicii bursieri au bătut record după record – indicele Dow Jones, de pildă, a crescut numai anul trecut cu 26%, cea mai mare creştere în 18 ani.

    Yellen a precizat însă că ratele dobânzilor vor rămâne aproape de zero “pentru o perioadă considerabilă” şi după încheierea programului de cumpărări de obligaţiuni, în funcţie de evoluţia economiei. În privinţa inflaţiei, estimările Fed sunt că aceasta va rămâne la 2% sau sub ţinta de 2% până la finele lui 2016, în paralel cu o creştere a economiei pe parcursul lui 2015 spre 3-3,2%, faţă de 2,2% în acest an, şi cu o ameliorare treptată a condiţiilor de pe piaţa muncii.