BusinessMagazin

Tag: relansare economica

  • Noua problemă a Bruxelles-ului: Cum va acoperi datoriile generate de pachetul de relansare economică de 750 mld. euro. „Situaţia nu se va rezolva în curând”

    Bruxellesul se confruntă cu un nou set de provocări pe măsură ce statele membre nu reuşesc să ajungă la un consens cu privire la acoperirea datoriilor înregistrate de UE prin intermediul fondului de recuperare, relatează Financial Times.

    Comisia Europeană încearcă în prezent să obţină venituri suplimentare de 13-15 miliarde de euro pe an pentru a acoperi o parte din datoriile create de planul de relansare economică, în valoare de 750 de miliarde de euro.

    Strategia se bazează pe o extindere a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, care ar reprezenta aproximativ 50% din veniturile obţinute pentru comisie, alături de un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon şi o nouă serie de taxe pentru companiile digitale, conform unui document citat de FT.

    Totuşi, comisia va câştiga cu greu susţinerea statelor, nu doar din cauza complexităţii pe care o implică taxele, ci şi din cauza refuzului mai multor state de a împărţi veniturile cu Uniunea Europeană. Mişcarea ar veni în contrast cu acordul liderilor UE de anul trecut, conform căruia comisia va avea nevoie de „propriile ei resurse” pentru a plăti datoriile impuse de pachetul de recuperare.

    „Singurul lucru asupra căruia am căzut de acord în luna iulie a anului trecut ar fi o propunere lansată de comisie, iar comisia are tot dreptul de a emite propuneri. Însă este destul de clar că statele membre nu iau în calcul o serie nouă de resurse proprii. Există o mulţime de dificultăţi. Situaţia nu se va rezolva în curând”, spune un diplomat UE.

    Resursele proprii sunt, de fapt, fluxurile directe de venituri, alocate direct către bugetul central al blocului comunitar, conţinând o parte din taxele vamale şi taxele pe valoarea adăugată.

    În timp ce Franţa a susţinut crearea unor noi fluxuri de venituri în timpul negocierilor de anul trecut, mişcarea a fost văzută cu suspiciune de alte guverne, în special de Danemarca şi Olanda, ţări mai degrabă conservatoare din punct de vedere fiscal.

    Diplomaţii au declarat că unul dintre cele mai provocatoare aspecte ar veni din planurile de taxare a firmelor digitale. Bruxellesul plănuieşte să traseze o propunere până la sfârşitul lunii iunie, măsurile urmând să intre în vigoare abia în 2023.

     

  • ASF: Riscurile de asigurare rămân la nivelul mediu pe piaţa europeană. Semnalele indică, totuşi o inversare de trend, pe alocuri cu tendinţa de creştere

    Ţările europene par a fi dependente în acest moment de programele comunitare de relansare economică, proiectul european NextGenerationUE oferind o stimulare economică mai puternică decât estimările iniţiale, consideră  Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    ”Chiar dacă incertitudinile şi riscurile pentru economiile UE rămân ridicate, ca urmare a noului val al pandemiei COVID-19 care presupune cheltuieli sanitare sporite şi generează un impact mai pregnant asupra evoluţiei economice, o influenţă pozitivă o poate avea programul de redresare economică NextGenerationUE”.

    În plus, deşi impactul  noului ”lockdown” asupra dezvoltării economice europene este puternic, el nu are încă  aceeaşi amplitudine ca în luna martie, ceea ce poate reprezenta un semnal pozitiv pentru evoluţiile viitoare, in lipsa altor evoluţii adverse. 

    În opinia ASF, o dovadă în acest sens ar putea fi şi faptul că preţul petrolului a crescut cu mult peste 40 dolari pe baril, chiar dacă pandemia pare să restrângă orice creştere a cererii în viitorul apropiat.

    În ceea ce priveşte piaţa de asigurări, societăţile sunt expuse în continuare la niveluri foarte ridicate ale riscului macro, în timp ce riscurile de piaţă, credit, profitabilitate şi solvabilitate au scăzut la nivel mediu.

    ” Riscurile de asigurare rămân la nivelul mediu, fiind influenţate de îngrijorările unei scăderi a primelor şi, în unele state membre, a adecvării rezervelor tehnice. Semnalele indică, totuşi o inversare de trend, riscurile aferente fiind încă la nivel mediu, pe alocuri cu tendinţa de creştere”.

    ASF subliniază că prognozele economice de toamnă ale Comisiei Europene îndeamnă la prudenţă. Relansarea economică din ultima perioadă din UE este posibil să fie întreruptă pe măsură ce valul al doilea al pandemiei COVID-19 adânceşte incertitudinile existente, arată prognoza.

    Noile estimări indică o contracţie a PIB-ului de 7,8% în zona euro şi de 7,4% în UE, pentru anul 2020, urmând ca în anul 2021, PIB-ul să crească la 4,2% (zona euro), respectiv 4,1% (UE). În acelaşi timp, rata şomajului nu a fost influenţată semnificativ, având în vedere schemele de muncă pe termen scurt, dar se aşteaptă o creştere a acesteia pe măsură ce măsurile de sprijin vor înceta să mai fie aplicate. Estimările prevăd o rată o şomajului de 8,3% în zona euro şi de 7,7% în UE, în anul 2020.

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

    ♦ Într-o scurtă declaraţie, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieşire din criză, de 750 mld. euro, şi bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România a obţinut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus preşedintele este că jumătate din suma anunţată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

    Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

    Preşedintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

    Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

    În urmă cu şapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declaraţie de 2 minute a preşedintelui şi niciun detaliu.

    Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole). Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.

    Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

    Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor impozite noi – şi din împrumuturi făcute de state, în numele şi cu garanţia Uniunii.

    După cum arată acordul final la care au ajuns şefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obţinute în urma unor taxe noi – şi 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, aşadar. Ele vor fi împărţite, proporţional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Aşadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) şi împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

    G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.

    Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului şi pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.

  • Volumul finanţării garantate prin IMM Invest a depăşit în 2 luni 10 mld. lei, susţine Fondul de Garantare, care nu spune însă şi câţi bani au ajuns la firme

    La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanţării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, susţine un comunicat transmis de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Adică 2/3 din suma de 15 mld. lei pe care statul este dispus să o garanteze în cadrul programului pentru IMM-uri destinat depăşirii crizei.

    Comunicatul îl citează pe Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: „Soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM si companiilor a crescut  în ultimii 12 ani, cu 40 mld. lei, de la 77 mld. lei în 2007 la 117 mld. lei în 2019, media de creştere lunară ajungând la 0,3 mld. lei. Prin facilităţile aduse de IMM Invest s-au acordat finanţări de 10,2 mld. lei în aproximativ două luni, ceea ce înseamnă o creştere de 34 de ori peste media lunară din ultimul deceniu“. Dar sursa citată nu arată şi câţi bani au ajuns la companii – şi aici este marea problemă: Fondul aprobă multe dosare, dar băncile nu aprobă finanţarea.

    Pentru ca o companie să-şi vadă banii din împrumut pe această cale, ea trebuie să treacă prin mai multe etape, ultima fiind semnătura pe care banca o pune pe contract şi virarea banilor. Mişu Negriţoiu, fost şef al ING Bank/România, a explicat la ZF Live că, chiar dacă statul garantează 80-90% din împrumuturile astfel acordate, niciun bancher nu-şi permite să lase deoparte aşa-numitul risk sharing (împărţirea riscului), în limbajul de specialitate.

    Şeful FNGCIMM face, în comunicatul citat, şi o apreciere la „Planul National de Investiţii şi Relansare Economică“ lansat de PNL şi despre care nu mai spune nimeni nimic, deşi au trecut doar două săptămâni de la lansarea lui.

    „Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică este un plan de investiţii care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenţionare cu cele de stimulare. Mai este nevoie de o măsura pentru a completa tabloul: deblocarea accesului la creditul comercial (printr-o schemă de reasigurare – n.red.)  – obţinerea de produse/servicii cu plata la termen, principalul canal de finanţare a firmelor din România“. Or, nimeni nu a blocat aceesul la creditul comer­cial/creditul furnizor care a ajuns, în România, de trei ori mai mare decât creditul bancar: peste 383 mld. lei, credite-furnizor, faţă de 117 mld.. lei credite bancare. Sunt economişti, precum Tănase Stamule, decan al Facultatăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine – ASE care pun sub semnul îndoielii valabilitatea stimulării acestui mecanism (pentru că o companie care nu-şi mai poate achita un credit-furnizor nu se pune doar pe sine într-o situaţie-limită, ci pune şi alte companii care, pe lanţ, au participat la acest mecanism).

    iulian.anghel@zf.ro

  • Ludovic Orban: Vom prezenta miercuri planul de relansare economică. În maxim o lună măsurile intră în vigoare

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni, că va prezenta miercuri planul de relansare economică, anunţat încă din luna mai. Planul ar conţine programe pentru stimularea investiţiilor, subvenţionarea unei părţi din salariul angajaţilor care revin la muncă, înfiinţarea unui fond de investiţii naţional.

    „Miercuri vom prezenta planul de relansare economică, măsurile prezentate vor intra în vigoare în cel mult 30 de zile de la prezentarea planului”, a spus premierul Ludovic Orban, prezent la un eveniment organizat de Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR)

    Guvernul îşi propune să investească în proiecte publice circa 6% din PIB în următorii doi ani şi să creeze un fond de investiţii naţional, care să fie iniţial capitalizat din fonduri publice şi apoi să fie listat la bursă.

     

  • Miniştrii pentru IMM şi Buget, la conferinţa ZF pe tema contribuţiei IMM la relansarea economică

     Anul 2013 a adus o creştere economică de 3,5%, care a fost generată în principal de marile companii, cele care ajung la rulaje de sute de milioane sau de ordinul miliardelor de euro. Însă, într-o economie sănătoasă, IMM-urile, acele firme care dau măsura antreprenoriatului, ar trebui sa aibă o contribuţie la fel de importantă la evoluţia PIB-ului. În România există peste 440.000 de IMM-uri, adică fime care au o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro şi sub 250 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Am sperat să vină un guvern care să creeze condiţii de relansare economică, nu s-au creat

    “Dacă după celebrul an 2010, când am consimţit să fiu alături de Guvern pentru nişte măsuri extrem de dure, care ştiam că vor avea costuri politice uriaşe, am sperat ceva, am sperat că după stabilizarea macroeconomică ce s-a produs începând cu 2011 va veni un guvern care să creeze condiţii de relansare economică. Aşa cum arată lucrurile acum, nu s-au creat condiţii, şi cred că esenţa este să nu alunecăm din nou într-o situaţie dificilă. Sper să nu se întâmple. Dacă bugetul anului 2014 nu va fi unul al relansării, ci al stagnării, măcar bugetul anului 2015 să fie unul al relansării economice”, a declarat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PDL cere Guvernului soluţii pentru relansarea economică

     Paul a spus, după şedinţa BPN al PDL, că guvernul USL a agravat problemele sărăciei şi şomajului şi că “aventurierii USL duc România spre dezastru”.

    “PDL solicită Guvernului Ponta ca la rectificarea bugetară să vină cu soluţii pentru relansarea economică şi crearea de locuri de muncă”, a spus Paul, arătând că trebuie ca USL să repornească investiţiile, să-şi respecte promisiunile electorale, cum ar fi diminuarea CAS şi TVA.

    Ea a adăugat că PDL cere Guvernului să reia dialogul cu mediul de afaceri şi partidele de opoziţie. Ea a mai spus că trebuie eliminată corupţia din sistem şi simplicate Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, arătând că în 15 luni Guvernul Ponta a modificat de 24 de ori aceste coduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francois Hollande: Economia Franţei este pe cale să se relanseze. Interviul preşedintelui despre starea naţiunii

     “Creşterea economică există; producţia industrială este pe cale să fie relansată”, a spus Hollande în interviul acordat de la Palatul Elysée.

    În altă ordine de idei, François Hollande a exclus posibilitatea exploatării gazelor de şist în Franţa. “Cât timp voi fi eu preşedinte, nu va exista nicio exploatare a gazelor de şist în Franţa. O lege din 2011 interzice utilizarea metodei fracturării hidraulice”, a reamintit preşedintele în interviul difuzat după încheierea paradei militare organizată de Ziua Naţională a Franţei.

    Hollande a promis că va combate “pesimismul” francezilor, afirmând că economia se va relansa în următoarele luni, fără însă a vorbi de măsuri concrete. “Eu lupt, nu pot inventa alte măsuri, nu există magie, ci voinţă, strategie, coerenţă. Francezii trebuie să renunţe la pesimism, care depăşeşte nivelul ţărilor aflate în război. Creşterea economică există; producţia industrială este pe cale să fie relansată”, a spus Hollande în interviul acordat de la Palatul Elysée.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro