BusinessMagazin

Tag: regenerabile

  • Cine sunt noii regi ai regenerabilelor? Boomul eolian a trecut de la tendinţă la certitudine: proiecte de peste 2,5 mld. euro au contractele de racordare. Din 2024 încep să se lege la reţea

    ♦ Anul trecut, proiecte eoliene cu o capacitate de circa 1.700 MW au obţinut contractele de racordare la reţea, un pas esenţial care aproape garantează realizarea investiţiilor ♦ Capacitatea este de 2,5 ori mai mare faţă de cea din 2021 ♦ Punerile în funcţiune încep în 2024 l Doi oameni de afaceri din Buzău, Manole Gheorghe şi Vasile Domente, devin cei mai puternici jucători din acesta al doilea val de eoliene.

    Datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor publice ale Transelectrica, opera­torul sistemului energetic naţional, arată că anul trecut revenirea banilor în domeniul energiei verzi a trecut de la faza de discurs, la certidutine.

    Proiecte eoliene cu o ca­pacitate totală de circa 1.700 MW au obţinut în 2022 contractele de racordare la reţea, etapă esenţială în dezvoltarea unei investiţii de acest tip, care-i garantează accesul la reţea şi indică şanse foarte ridicate de realizare.

    În bani, aceşti 1.700 MW înseamnă investiţii de aproape 2 miliarde de lei. Totodată, anul trecut a adus o creştere semnificativă a proiectelor care au obţinut contractele de racordare faţă de 2021, de 2,5 ori în capacitate.

    În total, în pe­ri­oada 2021-2022 pro­iecte eoliene cu o ca­pacitate de circa 2.400 MW au reuşit să obţină contractele de racordare, în bani acest lucru însemnând in­vestiţii de peste 2,5 mi­liarde de euro.

    Tot datele Transelectrica arată că primele puneri în funcţiune vor avea loc începând cu anul 2024, instalările urmând să continue până în 2027.

    Galaţiul este vedeta incon­testa­bilă a acestui nou val de investiţii în domeniul energiei eoliene, după ce în perioada de boom anterioară, 2009-2014, Constanţa a atras 80% din investiţii. România are în acest moment un parc de proiecte eoliene cu o capacitate de circa 3.000 MW, care la nivelul anului 2021 a asigurat 12% din energia locală. Mai departe, o treime din toată capacitataea de circa 2.400 MW care a obţinut contractele de racordare în ultimii doi ani este deţinută de doi oameni de afaceri extrem de discreţi, Gheorghe Manole şi Vasile Domente.

    Potrivit datelor Confidas, Gheorghe Manole este acţionar în 39 de companii, în timp ce partenerul său de business, Vasile Domente, figurează ca acţionar în 41 de companii.

    Manole Gheorghe şi Vasile Domente sunt cunoscuţi pentru faptul că deţin firma Eximprod. Potrivit datelor de pe site-ul Eximprod, grupul are peste 400 de angajaţi, cu companii dedicate pentru producţia de echipamente electrice, servicii de automatizări şi reţele inteligente (SCADA), software, proiecte la cheie, proiectare electrică şi dezvoltare de parcuri eoliene şi solare. Œn 2021, Eximprod Power Systems, una dintre firmele grupului Eximprod, a înregistrat o cifră de afaceri de 98 de milioane de lei şi un profit net de 3,8 milioane de lei. Vasile Domente este implicat şi în domeniul vinurilor, unul dintre partenerii de business fiind nepotul său Sebastian Ghiţă, potrivit informaţiilor publice. Atât Vasile Domente, cât şi Manole Gheorghe sunt consideraţi a fi printre cei mai influenţi oameni din Buzău, ambii având foarte puţine apariţii publice.

  • Greii din energie, aliniaţi la startul celui de-al doilea val verde: Perspectiva este fantastică. În dezvoltare sunt, potrivit jucătorilor din piaţă, circa 30.000 MW în regenerabile pe următorii 10 ani

    Siemens Energy este ultimul nume mare care are planuri de extindere în România pentru a capta cât mai mult din noul boom care se anunţă în zona de energie verde. La linia de start mai sunt aliniaţi grei globali precum Enel, Verbund sau EDPR, dar şi jucători locali precum Electrica sau antreprenori. În ciuda efervescenţei de pe hârtie, abia la anul sunt aşteptaţi primii paşi concreţi.

    „Suntem foarte optimişti şi credem într-o perspectivă fantastică în acest domeniu. Sunt 30.000 MW în dezvoltare (întreg sistemul energetic local are o capacitate de circa 20.000 MW, de exemplu) la nivel naţional. Este fenomenal. Suntem siguri că vom avea de lucru“, a spus recent Ştefan Gadola, unul dintre cei trei fondatori ai grupului EnergoBit, un business cu 700 de angajaţi de 60 de milioane de euro care livrează soluţii complete pentru proiecte energetice.

    „Pentru ca proiectele de pe hârtie să genereze investiţii reale este nevoie de multă stabilitate“, a atras însă atenţia Gadola

    Nivelul de 30.000 MW de proiecte verzi în dezvoltare este uriaş, dar este confirmat şi de alţi oameni din piaţă. Spre comparaţie, în acest moment sunt 3.000 MW în eoliene şi 1.340 în solare.

    „Lucrurile se schimbă în bine. Sunt 30.000 de MW până în 2030, în dezvoltare“, spune reprezentantul unuia dintre cei mai puternici jucători locali din domeniul regenerabilelor.

  • România rămâne singura ţară fără proiecte noi pentru EDPR, al treilea marea investitor în regenerabile local

    ♦ Portughezii de la EDP Renewables (EDPR), al treilea cel mai puternic investitor în energie verde locală, a terminat primele şase luni ale anului cu vânzări de energie de 39 mil. euro, cu 5% mai mici faţă de perioada similară din 2020.

    EDPR este al treilea cel mai mare investitor în energie verde din România, cu operaţiuni locale din 2008 şi cu un portofoliu de proiecte de 521 MW, concentrat mai ales pe zona de energie eoliană.

    Mai mult, EDPR este singurul investitor în regenerabile care a dezvoltat şi unităţi de stocare a energiei în două dintre proiectele sale.

    Recent, grupul şi-a anunţat strategia globală de creştere în domeniul energiei regenerabile. Astfel, în următorii 5 ani, portughezii vor avea un buget de investigaţii de 24 de miliarde de euro pentru a adăuga 20 GW de capacitate nouă, ţinta pentru 2030 fiind 50 GW noi de capacitate în proiecte verzi.

    Doar pentru o comparaţie, în acest moment dimensiunea totală a parcului de producţie de energie din România este de circa 22 GW, din care mai puţin de jumătate este funcţional.

    Grupul a mai menţionat că ţintele de investiţii vor fi mai ales ţările unde EDPR este deja prezent, România reuşind să concentreze unul dintre cele mai mari portofolii de producţie la nivel internaţional pentru EDPR. De altfel, reprezentanţii din România ai EDPR au spus recent că firma plănuieşte continuarea investiţiilor şi consolidarea poziţiei în piaţă, dar că pentru reluarea proiectelor sunt necesare anumite măsuri, cum ar fi implementarea contractelor pentru diferenţă.

    Potrivit prezentării dintr-un document oficial al guvernului, mecanismul denumit Contract pentru Diferenţă (CfD) funcţionează prin stabilizarea veniturilor pentru producătorii care beneficiază de acesta, la un nivel de preţ fix, cunoscut sub numele de „preţ de exercitare“ (strike price). Dar dincolo de provocările care ţin de modalitatea de contractare a energiei, reprezentanţii EDPR au mai precizat că zona tehnică ridică de asemenea mai multe obstacole în calea noilor investiţii. Printre acestea se numără tarifele ridicate de conectare la reţea, congestiile din sistemul de transport al energiei, costul ridicat al dezechilibrelor.

    Abodarea prudentă în ceea ce priveşte portofoliul de investigaţii pentru România este vizibilă şi în raport pentru primul semestru al anului publicat de grup portughez. Astfel, România este singură ţară unde EDPR nu a montat niciun MW noi de capacitate în primele şase luni faţă de perioada similară a anului trecut. În Spania, Potugalia, Franţa, Belgia, Italia şi Polonia, grupul a finalizat montarea a 437 MW noi în proiecte de energie verde, ajungând astfel un portofoliu total de proiect de 4.415 MW.