Potrivit Poliţiei de Frontieră din România, în ultimele 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 87.208 de persoane, dintre care 6.743 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 11,3 % faţă de ziua precedentă).
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.474 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 9,6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.004 cetăţeni ucraineni (scădere cu 24,7%).
De la declanşarea acestei crize, până vineri, la ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 773.355 cetăţeni ucraineni.
În vara lui 2015, impresionat de poveştile cu refugiaţi care apăreau tot mai des în media, Jim a decis să încerce să ajute familiile de refugiaţi şi s-a interesat cum poate face acest lucru luând exemplul programului canadian de sponsorizare privată, lansat în urmă cu 35 de ani, atunci când, în urma războiului din Vietnam, peste 275.000 de refugiaţi au ajuns în Canada.
Acest program le permite cetăţenilor canadieni să primească refugiaţi în casele lor, atât timp cât aceştia reuşesc să îşi acopere cheltuielile pentru primul an. Astfel, refugiaţii au posibilitatea de a se integra mai uşor.
În vara lui 2015, impresionat de poveştile cu refugiaţi care apăreau tot mai des în media, Jim a decis să încerce să ajute familiile de refugiaţi şi s-a interesat cum poate face acest lucru luând exemplul programului canadian de sponsorizare privată, lansat în urmă cu 35 de ani, atunci când, în urma războiului din Vietnam, peste 275.000 de refugiaţi au ajuns în Canada. Acest program le permite cetăţenilor canadieni să primească refugiaţi în casele lor, atât timp cât aceştia reuşesc să îşi acopere cheltuielile pentru primul an. Astfel, refugiaţii au posibilitatea de a se integra mai uşor.
Presa din Marea Britanie relatează pe larg povestea aproape ireală a lui Jamal, un refugiat de 12 ani, adoptat de Rosie, o femeie impresionată de drama lui. Femeii i s-a făcut milă de Jamal, un refugiat care susţinea că şi-a pierdut ambii părinţi şi care pretindea că are 12 ani, aşa că l-a luat în grijă, convinsă şi de asigurările primite de la autorităţi.
Povestea lui a făcut înconjurul lumii, iar campaniile de strângere de fonduri de pe internet au fost de mare succes. În total s-au strâns 191.000 de dolari.
După închiderea campaniei online, Abdul Halim al-Attar a promis că va utiliza banii pentru a-şi ajuta semenii şi s-a ţinut de cuvânt. Acum are o brutărie, o şaormerie şi un restaurant şi a angajat 16 solicitanţi de azil sirieni, scrie The Independent.
Bărbatul de 33 de ani, care îşi creşte singur copiii, s-a mutat într-un apartament cu două camere şi face în continuare tot ce poate pentru a le oferi acestora o viaţă mai bună.
Cel care l-a ajutat şi i-a făcut publică povestea a fost Gissur Simonarson. Activistul norvegian a postat, pe Twitter, în luna august fotografia unui tată care vindea pixuri pe străzile din Beirut (Liban) în timp ce-şi cară fiica adormită pe umăr.
“Este o imagine emoţionantă. Îi vezi expresia feţei şi modul în care ţine pixurile, ca şi cum sunt tot ce are pe lume”, a declarat Simonarson, potrivit CNN.
Impresionaţi, oameni din toată lumea au început să întrebe cum pot să-l ajute pe tatăl sirian. Cum la acea vreme, Gissur Simonarson nu ştia cine este bărbatul care vindea pixuri şi nici cine l-a fotografiat, pe reţele de socializarea s-a creat #BuyPens. În doar două zile, a fost găsit.
Tatăl singur cu doi copii a fost copleşit de emoţie când a aflat că oamenii vor să îl ajute. El a povestit că a lucrat în Siria la o fabrică de ciocolată, dar aceasta s-a închis şi nu a mai avut unde să muncească. După ce a ajuns în Liban a tot încercat să se angajeze, dar nu a găsit niciun loc de muncă şi de aceea s-a apucat de vândă pixuri pe străzi.
Abdul Halim al-Attar a mărturisit, într-un interviu pentru Associated Press, că banii din donaţii i-au dat posibilitatea să îşi ajute prietenii şi rudele care încă se află în Siria: “Nu numai că viaţa mea s-a schimbat, dar şi viaţa copiilor mei va fi alta. La fel şi viaţa oamenilor din Siria pe care am putut să îi ajut”.
Potrivit The Independent, ca să poată intra în posesia banilor donaţi a fost pentru el o adevărată luptă, pentru moment putând să obţină doar 40% din suma strânsă pe internet. Serviciile PayPal nu operează în Liban, iar banii i-au fost transferaţi numerar de un militant în Dubai. Astfel, numai taxele de procesare bancară au fost de aproximativ 20.000 de dolari.
“Am investit banii, altfel se pierd… când Dumnezeu vrea să îţi dea ceva, vei primi”, a spus Abdul Halim al-Attar.
Potrivit unor informaţii culese de la deţinuţii din centru, clădirile au fost sparte, gardurile rupte, iar personalul a fugit.
Departamentul australian al Imigraţiei a confirmat luni că “este dezordine” la centru şi a anunţat că “în timp ce există informaţii privind deteriorări înăuntrul clădirii, perimetrul său rămâne sigur”, adăugând că “nu există informaţii potrivit cărora ar exista persoane rănite”. Acesta a precizat că “lucrează cu partenerii săi pentru a restabili ordinea în centru” şi că “orice infracţiuni penale vor fi prezentate poliţiei pentru anchetă”.
Un deţinut care a evadat sâmbătă din centru a fost găsit mort o zi mai târziu, potrivit informaţiilor transmise de Departament. Cauza morţii sale nu a fost încă determinată. Deţinutul decedat nu a fost identificat, însă avocaţii refugiaţilor au spus că este vorba despre un iranian în vârstă de aproximativ 30 de ani, care s-a aflat în detenţie de când a ajuns pe insulă cu barca, în anul 2010.
Un alt deţinut de pe Insula Crăciunului a declarat pentru radioteleviziunea australiană ABC că a auzit strigăte de ajutor la momentul când bărbatul a evadat.
Mai mulţi neozeelandezi aflaţi în detenţie şi care aşteptau să fie deportaţi au spus că revoltele au izbucnit atunci când puşcăriaşii au întrebat ce se va întâmpla cu cel care a evadat.
Avocata refugiatului Pamela Curr a spus că deţinutul decedat a fost acceptat ca refugiat după ce a fost torturat în Iran, însă, cu toate acestea, a fost ţinut după gratii timp de ani întregi.
Europa trece în acest moment printr-o criză a migranţilor, cel puţin 300.000 de oameni ajungând pe continent în urma conflictelor din ţări precum Siria sau Afghanistan.
