BusinessMagazin

Tag: reforme structurale

  • BNR vrea să spună adevărul economic. Isărescu: S-a dat prea mult şi economia începe să se corecteze. „Nu dorim să trecem la măsuri unilaterale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale.“

    El a arătat că BNR susţine creşterea consumului şi a veniturilor, însă este important dozajul, precum şi realizarea investiţiilor.

    „Suntem pentru creşterea consumului, a ve­ni­turilor, dar atenţie la dozaj. Această insti­tu­ţie se ocupă cu echilibrele. Ce se doreşte? Să închi­dem ochii, să ne facem că nu vedem ci­frele? Acestea arată clar că s-a dat prea mult în eco­nomie. Şi economia se corectează. Încre­de­rea consumatorilor arată că o anumită corecţie are loc. Că are loc în an electoral, asta este. Aceas­tă instituţie este făcută ca să spună ade­vărul economic. Şi adevărul economic este du­re­ros. Nu dorim să trecem la măsuri uni­la­te­rale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale“, a declarat ieri Isărescu la prezen­tarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
     
    Guvernatorul BNR a arătat că inflaţia este „sub control“, dar a adus în discuţie adâncirea deficitelor şi declinul investiţiilor.
     

  • Comisia Europeană avertizează: Creşterea economică a României va fi afectată de lipsa reformelor structurale, iar corupţia rămâne un obstacol pentru mediul de business

    “În lipsa reformelor structurale şi a consolidării fiscale, creşterea economică optimistă a României riscă să fie urmată de o aterizare violentă. Actuala creştere economică puternică a fost stimulată în principal de consum, în timp ce investiţiile rămân modeste. Creşterea economică puternică reprezintă o oportunitate pentru reconstruirea sistemelor de amortizare fiscală şi pentru pregătirea economiei de perioade mai slabe. Ratele de inegalitate şi sărăcie rămân la niveluri ridicate, în pofida creşterii economice puternice. Unele reforme structurale au fost inversate în 2017, iar altele au stagnat”, se arată într-un document de lucru al Comisiei Europene transmis Parlamentului European, Consiliului UE, Băncii Centrale Europene şi Eurogrupului.

    “Progresele obţinute în combaterea corupţiei au fost din nou expuse riscurilor. Asigurarea continuităţii reformelor precedente ar susţine transformarea României într-o economie de valoare mai mare şi ar îmbunătăţi rezistenţa economiei la eventuale perioade de scădere”, precizează proiectul de raport pentru Evaluarea progreselor reformelor structurale, prevenirii şi corectării dezechilibrelor macroeconomice.

    “Ireversibilitatea progreselor în combaterea corupţiei a fost expusă riscurilor în ultima perioadă. Obţinerea în continuare a rezultatelor bune de către instituţiile judiciare specializate în combaterea corupţiei a fost pusă în mod amplu sub semnul întrebării de evenimentele din ultimul an. Reformele în curs în cazul legilor justiţiei riscă să afecteze independenţa justiţiei şi să anuleze progresele obţinute în ultimii zece ani. În plus, instituţiile judiciare şi cadrul legal pentru combaterea corupţiei continuă să fie supuse unor presiuni intense”, subliniază Comisia Europeană. “Corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru activităţile de afaceri”, precizează experţii Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială avertizează că alegerile parlamentare din România, care vor avea loc în decembrie, cresc riscul cheltuielilor suplimentare

    Banca Mondială avertizează că alegerile care vor avea loc luna decembrie, în România, sporesc riscul creşterii cheltuielilor suplimentare şi a încetinirii implementării reformelor structurale. Pe termen mediu este nevoie de o reechilibrare a politicilor fiscale.

    În “Raportul economic pentru regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA): Polarizare şi Populism” lansat marţi de Banca Mondială, se arată că România trebuie să implementeze reformele structurale, care vor sprijini îmbunătăţirea capacităţii de producţie, inculzând măsurile de combatere a corupţiei, de consolidare a administraţiei publice şi a întreprinderilor de stat. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a genera crearea de locuri de muncă, ţinând cont că rata şomajului rămâne ridicată atât în rândul tinerilor cât şi a celor cu o calificare de muncă slabă.

    “România are o economie destul de stabilă şi înregistrează creştere economică. Prioritatea este implementarea reformelor structurale, cu accent pe politicile de competitivitate”, a declarat marţi Hans Timmer, economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, cu ocazia prezentării acestui raport la Bucureşti.

    Pe termen mediu este nevoie de o reechilibrare a politicilor fiscale, de la stimularea consumului la susţinerea unei creşteri sustenabile.

  • Banca Mondială avertizează că alegerile parlamentare din România, care vor avea loc în decembrie, cresc riscul cheltuielilor suplimentare

    Banca Mondială avertizează că alegerile care vor avea loc luna decembrie, în România, sporesc riscul creşterii cheltuielilor suplimentare şi a încetinirii implementării reformelor structurale. Pe termen mediu este nevoie de o reechilibrare a politicilor fiscale.

    În “Raportul economic pentru regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA): Polarizare şi Populism” lansat marţi de Banca Mondială, se arată că România trebuie să implementeze reformele structurale, care vor sprijini îmbunătăţirea capacităţii de producţie, inculzând măsurile de combatere a corupţiei, de consolidare a administraţiei publice şi a întreprinderilor de stat. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a genera crearea de locuri de muncă, ţinând cont că rata şomajului rămâne ridicată atât în rândul tinerilor cât şi a celor cu o calificare de muncă slabă.

    “România are o economie destul de stabilă şi înregistrează creştere economică. Prioritatea este implementarea reformelor structurale, cu accent pe politicile de competitivitate”, a declarat marţi Hans Timmer, economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, cu ocazia prezentării acestui raport la Bucureşti.

    Pe termen mediu este nevoie de o reechilibrare a politicilor fiscale, de la stimularea consumului la susţinerea unei creşteri sustenabile.

  • FMI: Lipsa progreselor în reformele structurale, obstacolul principal al creşterii PIB pe termen lung. Politica monetară nu trebuie relaxată imediat

    “Acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.

    Ea a subliniat că avantajele activităţii economice puternice din prezent vor avea o “viaţă” scurtă, fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.

    Pe de altă parte, FMI apreciază că cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, însoţită de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.

    Schaechter spune că perspectiva de creştere economică pe termen scurt este puternică, însă există riscuri de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate.

    “Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general, consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor. Ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice”, a completat şefa misiunii FMI în România.

    FMI vede posibile tensiuni în economia românească pe fondul volatilităţii reînnoite de pe pieţele financiare globale, incluzând riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de
    capital.

    “România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat – pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung”, consideră Schaechter.

    FMI: Politica monetară nu trebuie relaxată imediat, având în vedere măsurile fiscale din 2016

    Fondul Monetar Internaţional recomandă, totodată, ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflaţia se va menţine negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale.

    “Se preconizează că inflaţia generală anuală se va menţine în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie şi reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri. Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziţia fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creşterea rapidă a salariilor, anticipaţiile inflaţioniste amplu ancorate şi incertitudinile ce persistă pe pieţele financiare globale”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.

    Continuarea inflaţiei importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici, potrivit lui Schaechter.

    În ceea ce priveşte sectorul bancar, şefa misiunii FMI apreciază că acesta a a făcut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi.

    “Pe măsură ce bilanţurile s-au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile”, a mai spus Schaechter.

    Ea a punctat că urgentarea adoptării “atât de întârziatei” legislaţii din sectorul financiar, referitoare la închiderea băncilor, garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate, va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale.

    “În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei în România, procesul avansează, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală”, menţionat şefa misiunii FMI în România.

    Discuţiile dintre delegaţia FMI şi autorităţile române s-au încheiat marţi. Temele au inclus planurile fiscale, legea bugetului pentru 2016, reformele structurale şi rectificarea bugetară.

  • Spania nu mai are acelaşi rating cu România, după ce Moody’s a îmbunătăţit calificativul ţării

     Spania şi-a “reechilibrat” economia spre un model mai sustenabil de creştere, sprijinit prin reforme structurale care au consolidat competitivtatea externă economiei, reuşind totodată să reducă gradul de îndatorare pe plan intern, se arată într-un comunicat al Moody’s.

    De asemenea, agenţia de rating salută reformele structurale ample adoptate de guvern, în special în ceea ce priveşte piaţa muncii şi sistemul public de pensii.

    Agenţia notează cu plus şi reforma fiscală atât la nivelul guvernului central, cât şi al autorităţilor regionale, şi restructurarea sistemului bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ponta: O ţintă realistă pentru intrarea României în zona euro este 2018 – 2020

     “Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structurale”, a afirmat Ponta într-un interviu acordat CNBC, întrebat dacă va mai aştepta pentru a vedea “cum va arăta zona euro în câţiva ani”, înainte de a adopta moneda unică europeană.

    Şeful Guvernului a adăugat că aşteaptă ca planul anticriză adoptat de liderii din zona euro să îşi facă efectul până la sfârşitul acestui deceniu.

    Ponta a subliniat că România trebuie să fie pregătită pentru intrarea în zona euro în ceea ce priveşte indicatorii economici, inflaţia şi forţa de muncă, potrivit CNBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI recomandă Franţei să încetinească reducerea deficitului bugetar şi să facă reforme structurale

     FMI cere în mod special guvernului francez să reformeze sistemul de pensii, dar fără creşterea contribuţiilor, aprofundarea reformei pe piaţa muncii şi deschiderea pentru concurenţă a pieţei bunurilor şi serviciilor.

    “De acum şi până la sfârşitul anului 2013, guvernul va realiza două treimi din efortul întreprins în 2011 pentru stabilizarea deficitului. Având în vedere acest fapt şi caracterul ezitant al redresării, guvernul trebuie să încetinească ritmul ajustării”, se arată în raportul anual al FMI referitor la economia Franţei.

    FMI estimează că Franţa va încheia acest an cu un deficit bugetar de 3,9% din PIB, faţă de 4,8% în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abenomics, doctrina şoc menită să revigoreze Japonia

    IN FAZA INIŢIALĂ, AMBIŢIOSUL PLAN AL PREMIERULUI ABE PĂREA CĂ DĂ ROADE. YENUL S-A DEPRECIAT CU PESTE 20% FAŢĂ DE PRINCIPALELE MONEDE DE REFERINŢĂ, oferind exportatorilor un spor nesperat de competitivitate, iar Bursa de la Tokio a crescut cu peste 60% din noiembrie până la jumătatea lunii mai. În această primăvară, unele companii din Japonia au muşcat momeala şi au acordat majorări salariale, în condiţiile în care unul dintre obiectivele de bază ale guvernului este creşterea consumului prin întărirea încrederii populaţiei în economie.

    La jumătatea lunii mai, datele oficiale arătau că economia Japoniei a crescut cu 3,5% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,9% raportat la ultimele trei luni din 2012, prima dovadă clară că planul premierului a început să încurajeze consumatorii şi firmele, în pofida riscurilor care pândeau la orizont. Într-adevăr, numeroşi economişti au avertizat că avântul oferit de ieftinirea yenului ar putea fi artificial, că investitorii străini ar putea fi nemulţumiţi de deprecierea abruptă a monedei, că evoluţia volatilă a pieţelor ar putea fi pur speculativă, fără perspective de sustenabilitate pe termen lung, şi că politica de investiţii publice nu va da rezultate, sau că revenirea inflaţiei va avea un impact negativ asupra consumului.

    IN ULTIMELE CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, POLITICILE PREMIERULUI SHINZO ABE ŞI ALE GUVERNATORULUI BĂNCII JAPONIEI Haruhiko Kuroda au fost lăudate de reputaţii economişti Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai Premiului Nobel, de directorul executiv al FMI Christine Lagarde, de preşedintele Asia Development Bank Takehiko Nakao, dar şi de mediul de afaceri japonez.

    Gigantul Sony a trecut recent pe profit după cinci ani de pierderi masive, datorită deprecierii yenului. Honda, un alt simbol al industriei japoneze, a anunţat cu mândrie revenirea în Formula 1, prezenţă care aminteşte de vremurile bune din anii ’80. Comercianţii de bunuri de lux se laudă cu cererea tot mai ridicată, iar un lanţ de restaurante low-cost a lansat o linie de localuri mai scumpe, pentru a atrage clienţii care au început să-şi permită o doză de extravaganţă.

    Ultima săptămână a lunii mai a servit însă Japoniei o doză nemiloasă de realitate. Bursa de la Tokio a pierdut 10% în doar câteva zile, înregistrând cea mai abruptă corecţie din luna martie a anului 2011, când a fost lovită de un cutremur devastator, urmat de un val tsunami care a cauzat cea mai gravă catastrofă nucleară din ultimii 25 de ani.

    DUPĂ CE AU ANTRENAT UN RALIU FULGERĂTOR AL BURSEI, investitorii dau semne că sunt sătui să gireze un plan cu multe necunoscute, în condiţiile de volatilitate extremă de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale japoneze cu maturitatea la 10 ani a atins săptămâna trecută 1%, maximul ultimelor 12 luni, în timp ce titlurile la scadenţe mai scurte se tranzacţionează de asemenea la minime multianuale.

    O parte din declin poate fi atribuită speculatorilor: unii jucători au considerat că pot marca profituri frumuşele dacă vând după o creştere de peste 60% a pieţei. Însă privind în perspectivă, investitorii nu mai par dispuşi să aştepte dezvăluirea celei mai dificile părţi a planului lui Abe: reformele structurale necesare pentru creşterea competitivităţii şi sustenabilităţii pe termen lung. Multe dintre acestea s-ar putea dovedi controversate din punct de vedere politic.

  • Şeful Bundesbank: Europa ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor

     BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară, dacă datele macroeconomice susţin o astfel de decizie, a sugerat Weidmann, într-un interviu pentru Wall Street Journal. O diminuare a dobânzii cheie nu ar schimba, însă, evoluţia economică a blocului euro, a afirmat Weidmann.

    Şeful Bundesbank a apreciat acordul dintre Cipru şi creditorii internaţionali, care include pierderi importante pentru deponenţii din cele mai mari două bănci cipriote. Deşi modul în care s-a procedat în Cipru nu este un model pentru alte situaţii, arată importanţa de a avea o ordine în care investitorii cu interese în bancă să suporte costurile în cazul unor dificultăţi ale instituţiei de credit, a spus el.

    “Depăşirea crizei şi a efectelor va rămâne o provocare pe parcursul următorului deceniu”, a spsus Weidmann. Poziţia băncii centrale a Germaniei contrazice declaraţii recente ale preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a afirmat că cea mai dificilă perioadă a crizei din Europa a fost depăşită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro