BusinessMagazin

Tag: refinantare

  • O bancă din România a anunţat o măsură pentru angajaţii din spitale care luptă împotriva COVID-19 şi au credite. Ce se va întâmpla cu acestea

    CEC Bank oferă salariaţilor instituţiilor medicale care sunt în prima linie în lupta împotriva COVID-19, conform Ordinului 555/2020 publicat în Monitorul Oficial 290 din 7 aprilie 2020, posibilitatea de a-şi refinanţa creditele de nevoi personale în lei, în condiţii foarte avantajoase: dobândă fixă de 5,5% pe an, cea mai mică de pe piaţă în acest moment, fără alte comisioane, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Astfel, oferta lansată de CEC Bank pentru acest tip de credite vine cu o dobândă  care se situează aproape la jumătate faţă de dobânda medie în sistemul bancar la creditele de consum din portofoliu – de circa 10,5%.

    CEC Bank intenţionează să vină în sprijinul salariaţilor din spitalele care luptă împotriva COVID-19 şi cu o ofertă de credite pentru locuinţe cu costuri foarte avantajoase, care urmează a fi lansată în perioada următoare.

    În cazul unui credit de nevoi personale de 20.000 de lei, rambursabil în 5 ani, rata pe care o va plăti clientul este 382 de lei, faţă de 430 de lei în cazul unui credit similar dar pentru care se practică dobânda medie din piaţă.

    Pot fi împrumutate sume de până la 90.000 de lei, în moneda naţională, pentru nevoi personale, fără garanţii imobiliare, pe o durată de până la 5 ani. Dobânda este 5,5% p.a. şi este singurul cost al creditului. Nu se aplică niciun comision de analiză sau acordare şi nici comisioane lunare de administrare. De asemenea, în cadrul perioadei de rambursare, clienţii pot opta pentru o perioadă de graţie de 3 luni la rambursarea principalului, timp în care vor fi achitate doar dobânzile.

    Având în vedere contextul determinat de noul coronavirus şi necesitatea de limitare a deplasărilor şi a contactului dintre persoane, pentru acest tip de credite este disponibil un flux de acordare simplificat, care prevede preluarea solicitărilor prin telefon prin intermediul serviciului Phone Banking şi chiar şi posibilitatea de a deschide conturi online, prin platforma CEC_IN, urmând ca solicitantul  să se deplaseze o singură dată în unitatea CEC Bank, pentru semnarea contractului final.


     

  • Răsturnare de situaţie: Teodorovici s-a răzgândit. Creditele în derulare nu vor beneficia de noua formulă ROBOR. “Cei care au credite vor face o cerere de refinanţare la aceeaşi bancă sau la alte bănci, bazată pe noua formulă de calcul”

    „Este o discuţie care încă se mai poartă zilele acestea, până la şedinţa de Guvern. Propunerea noastră va fi aceea ca, de la un moment după apariţia ordonanţei de urgenţă, undeva peste o lună de zile să se treacă la această formulă. Se va aplica noilor credite, iar pentru creditele în derulare, formula de schimbare este cea a cererii de refinanţare.
     
    Cei care au credite vor face, probabil, o cerere de refinanţare la aceeaşi bancă sau la alte bănci, bazată pe noua formulă de calcul, iar dacă noua dobândă va fi mai atractivă, clar omul va decide să se refinanţeze. Dacă va fi de la altă bancă, clar va fi concurenţă între bănci pentru a oferi românilor o finanţare mai ieftină”, a spus Teodorovici.
     
    Ministrul Finanţelor şi reprezentanţii băncilor au avut în ultima perioadă mai multe întâlniri pe tema modificării OUG 114. Ministrul Finanţelor a spus că s-a ajuns la un anumit punct de vedere agreat de părţi, adică de Finanţe, Asociaţia Română a Băncilor, Banca Naţională, şi a fost deja informată şi Banca Centrală Europeană despre felul în care se doreşte modificarea ordonanţei.
     

  • Consiliul Concurenţei susţine refinanţarea creditelor la o altă bancă decât cea care a dat creditul

    Instituţia anunţă că susţine refinanţarea creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat creditul, situaţie care aduce beneficii clienţilor şi stimulează concurenţa între bănci.

    Autoritatea propune ca pentru partea de garanţie rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Vlad Năstase – consultant financiar şi CEO Concilium Consulting: “Arta negocierii cu o bancă”

    Pornind de la premisa că firma este bancabilă, în criteriile de selecţie pentru alegerea băncii este bine să fie luate în calcul câteva aspecte esenţiale.

     Prima opţiune referitoare la alegerea băncii ar trebui să fie exact cea cu care firma îşi desfăşoară majoritatea operaţiunilor, întrucât există deja un istoric. Dar de cele mai multe ori se alege banca ce are potenţial finanţator luând în considerare: valoarea tichetului de finanţat vs. profilul băncii; industria în care activează clientul vs. industrii/modele de business preferate de bancă (să aibă personal specializat care să înţeleagă mai uşor businessul şi produse specializate industriei / pricing competitiv); localizarea clientului în raport cu banca (ne referim aici la proximitate şi întelegerea zonei/regiunii dacă vorbim de firme din ţară); apetitul de creditare „real” al băncii; complexitatea produselor oferite de bancă vs. nevoile/cerinţele modelului de business.

     Din ce în ce mai mulţi antreprenori, în special cei care au putere de negociere în relaţia cu banca, refuză să mai semneze bilete la ordin avalizate sau contracte de fidejusiune. Băncile o cer. Care este limita unei „garanţii de confort” din partea băncii? Cât de utilă este ea în realitate?

    Prin aceste instrumente suplimentare de garantare băncile urmăresc, în special, să obţină „angajamentul” antreprenorului faţă de business şi faţă de relaţia cu banca. În practică, însă, în cazul nefericit al unei executări sau insolvenţe, prea puţin se recuperează din averea personală a antreprenorului. Aşadar, acest tip de garantare nu urmăreşte neapărat creşterea gradului de acoperire cu garanţii a creditului, ci obţinerea pe termen lung a unei „mize personale” din partea antreprenorului care poate influenţa direct performanţa financiară a companiei creditate. Oricum, să nu uităm că băncile ar trebui să crediteze firme în special pe baza situaţiilor financiare şi a modelului de business, prin urmare, o posibilă soluţie de mitigare a acestor solicitări de bilete la ordin sau fidejusiuni personale poate constitui o negociere cu banca a indicatorilor de performanţă pe care afacerea trebuie să îi atingă şi eventuale condiţii sau consecinţe în cazul în care nu se întâmplă.

     Băncile vor să vadă şi să înţeleagă ce finanţează, având în vedere că perioada de criză le-a schimbat abordarea flexibilă faţă de acordarea creditelor. Un business plan este de foarte multe ori extrem de util, prezentarea unei viziuni coerente crescând şansele de creditare.

     Calitatea şi claritatea documentaţiei contractuale sunt, de asemenea, importante. Puterea de negociere a clientului este considerată în general a fi destul de limitată. Care sunt elementele cheie care trebuie urmărite? Companiile care au credite la mai multe bănci, în special, ar trebui să urmărească cum şi în ce măsură colateralele care sunt aduse în garanţie sunt alocate afacerii sau liniei de business care este creditată şi, de asemenea, în ce măsură gradul de acoperire cu colaterale a creditului este corect din punctul de vedere al proporţionalităţii cu valoarea creditului.

    Cazurile în care banca impune o creştere a dobânzii ca măsură de „penalitate” sunt în general clare în contractul de credit, însă şi antreprenorul, la rândul său, ar trebui să negocieze ca aceste majorări de dobândă să fie limitate în timp doar pentru perioada în care firma încalcă sau nu respectă indicatorii sau clauzele care au dus la creşterea dobânzii. 

     Verificarea periodică a celor mai bune oferte din piaţă, în acord cu modelul şi segmentul din care faci parte. Firmele care înregistrează o activitate de lungă durată în raport cu o anumită bancă ar trebui să analizeze în mod constant în ce măsură  actualul model de business ar fi în continuare potrivit. Totul, în contextul în care băncile îşi schimbă periodic focusul, iar ofertele sunt reactualizate.

     Modelul şi procentele de garantare a creditelor în relaţia cu banca, trebuie revizitate periodic, în funcţie de evoluţia businessului.
     Este bine de ţinut cont că, în general, băncile înregistrează fluctuaţii de personal în zona de front office. De aceea, este indicat ca impactul „relaţiei umane” faţă de afacerea antreprenorului să fie diminuat pe cât de mult posibil. 

     Companiile „premium” sunt deseori tratate preferenţial, de aceea o ofertă primită de la o altă bancă poate deveni un factor de presiune şi un motiv de negociere cu actuala bancă.  

     Imaginea face cât o mie de cuvinte. Termenii si condiţiile ofertate de bancă depind de calitatea proiectului, dar şi de modalitatea în care acesta este prezentat. Astfel, o abordare eficientă poate să crească şansele obţinerii unei finanţări/refinanţări, iar costurile şi condiţiile obţinute să fie mult mai avantajoase.

     Definirea şi cuantificarea costului de oportunitate. Evaluarea realistă a situaţiei în care se află compania, respectiv posibilitatea obţinerii doar a unei finanţări sau a negocierii celor mai bune condiţii de finanţare, este, de asemenea, extrem de importantă. Câteodată costurile de finanţare nu sunt neapărat factorul decisiv, însă cele prea mari sunt doar o soluţie salvatoare de moment care, dacă nu este gestionată atent, poate să ducă pe termen scurt sau mediu la situaţii dificile şi, în loc să rezolve, complică situaţia.

     Nu te duce la bancă abia atunci când ajungi în criză!  În cazul în care afacerea ta începe să aibă dificultăţi, o abordare proactivă în relaţia cu banca ar fi extrem de utilă. Afacerea se poate salva şi cu ajutorul băncii, care este direct interesată să îşi „protejeze” investiţia. Dacă ajungi, însă, prea târziu, este posibil să nu mai găseşti în bancă un partener constructiv de discuţie, iar şansele de salvare a afacerii să devină limitate, în condiţiile în care principala preocupare a băncii nu va mai fi sprijinirea afacerii, ci recuperarea banilor creditaţi.

  • În iunie, Finanţele vor să împrumute 5,8 miliarde de lei de la bănci, cu 42% mai mult decât în mai

    Sumele vor fi destinate finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice.

    Ministerul Finanţelor va organiza în luna iunie două licitaţii de certificate de trezorerie cu discont, în valoare totală de 1,8 miliarde de lei. Prima licitaţie va fi lansată în data 8 iunie 2017, valoarea emisiunii fiind de un miliard de lei, iar cea de-a doua, va avea loc în data de 15 iunie şi o valoarea de 800 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul pentru care RCS încearcă să strângă de pe pieţele financiare 375 mil. euro şi 1,43 mld. lei

    Cable Communications System (CCS), compania “mamă” a operatorului de cablu RCS&RDS va lansa două emisiuni de obligaţiuni, una în euro – în valoare de 375 mil. euro şi una în lei, în valoare de 1,43 mld. lei (317 mil. euro).

    ZF a scris săptămâna trecută că Banca Transilvania va încerca să plaseze obligaţiuni în lei ale RCS&RDS, în condiţiile în care compania de cablu, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea, caută să profite astfel de dobânzile mici de pe piaţă.

    Cea mai mare refinanţare de datorii din acest an pentru o companie românească: Motivul pentru care RCS încearcă să strângă de pe pieţele financiare 375 mil. euro şi 1,43 mld. lei

  • Microsoft cumpără LinkedIn pentru 26 de miliarde de dolari

    Microsoft va cumpăra LinkedIn, într-o tranzacţie evaluată la 26,2 miliarde de dolari, scrie Bloomberg. Jeff Weiner va rămâne CEO LinkedIN şi va fi în subordinea şefului Microsoft, Satya Nadella, scrie Bloomberg.

    Oferta plasează valoarea companiei LinkedIn la 196 dolari per acţiune, ceea ce reprezintă un plus de 49,5% faţă de preţul de tranzacţionare al acţiunilor LinkedIn la închiderea şedinţei de luni.

    ”Astăzi este un moment de refinanţare pentru LinkedIn”, a spus Reid Hoffman, preşedintele board-ului companiei.

    Afacerea va fi finaţizată anul acesta. 

    “Echipa LinkedIn a creascut foarte mult, încercând să conecteze profesioniştii, oamenii de business din întreaga lume”, a spus Satya Nadella, CEO-ul Microsoft.”Împreună putem accelera procesul de creştere”, a adăugat el.

    “Este un moment important pentru LinkedIn. Este o oportunitate grozavă pentru membrii noştri, clienţii noştri şi ne uităm spre viitorului acestui business. Susţin această tranzacţie şi deciza board-ului”, a spus Reid Hoffman, unul dintre co-fondatorii LinkedIn.

     

  • Cum vede România un bancher român de la Londra

    Unicredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, iar deficitul să nu depăşească 3%. cât de solidă este însă creşterea economică pe piaţa locală, ce se va întâmpla în continuare cu dobânzile, cum se plasează românia în regiune şi la nivel global povesteşte Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul Unicredit Group Londra.

    Venit pentru câteva zile în România, Dan Bucşa a avut o agendă plină cu întâlniri, iar pe parcursul a circa două ore a discutat şi cu jurnaliştii despre felul în care vede evoluţia României, a regiunii şi a economiei mondiale. UniCredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, însă această evoluţie este în continuare bazată pe consum, cererea internă fiind motorul principal, datorită creşterii creditării în moneda naţională. Şi ţările din regiune se dezvoltă în mod asemănător, dar România se află în frunte când vine vorba de consum, dar investiţiile continuă să lipsească din ţara noastră. Iar consumul, punctează reprezentantul UniCredit, creşte din pricina a trei factori: creditarea, creşterea salariilor şi cheltuielile fiscale.

    „Creditarea populaţiei creşte în România în acest moment cu peste 26%. Cehii au spus că, dacă vor mai avea încă un an cu plusuri ale creditării consumului, vor încerca să o limiteze cu măsuri administrative. Nu cred că BNR va face ceva anul acesta pentru că, în sfârşit, şi-a revenit creditarea în lei“, spune Bucşa, care adaugă că, de obicei, când finanţarea reia trendul ascendent ritmul este mai rapid la început şi apoi încetineşte. Dacă şi anul viitor creşterea creditării va fi de peste 20%, Bucşa este de părere că ar trebui luate măsuri, pentru că există riscul de supraîncălzire.

    Macroeconomistul de la UniCredit a menţionat şi faptul că România este singura ţară din regiune care încearcă o refinanţare a creditelor din valută în monedă locală fără să oblige băncile să facă ceva. „Acesta este motivul pentru care băncile vor refinanţa creditele. Dobânzile în lei scad continuu şi, în acest moment, creditul imobiliar în lei este mai ieftin decât cel în valută. E normal să existe o refinanţare“, mai spune Bucşa. De asemenea, dobânzile vor scădea şi mai mult, iar odată cu reducerea rezervelor minime obligatorii se reduce şi volatilitatea dobânzilor în lei. „Suntem pe calea cea bună“, consideră Bucşa.

    Al doilea factor care determină creşterea consumului este reprezentat de salarii, care au crescut foarte repede în ultima perioadă, un lucru nu tocmai bun pentru economia ţării. „Diferenţa dintre salarii şi productivitate a ajuns în acest moment la cel mai mare nivel de la criză încoace. O asemenea diferenţă am mai văzut într-o singură ţară după criză, în Ungaria“, afirmă Bucşa. Or, ungurii au fost forţaţi să deprecieze moneda. Iar întrebarea principală, în condiţiile în care productivitatea rămâne în urma salariilor, este legată de cât de mare va fi presiunea pe leu. În condiţiile în care salariile se măresc mai mulţi ani la rând, iar cursul valutar creşte, nimeni nu are de câştigat. „Este adevărat că oamenii au iluzie monetară, dar, totuşi, cele două ar trebui să fie corelate“, mai spune Bucşa.

    Pe de altă parte, „investiţiile productive adevărate sunt mai degrabă sub forma creditărilor intra-grup, care sunt bune, dar nu avem cu adevărat equity. Iar un motiv pentru acest lucru este faptul că nu suntem destul de proactivi“. În acest context, reprezentantul UniCredit a povestit cum Ungaria este foarte aproape să convingă investitorii americani să investească într-o nouă fabrică Tesla. Pentru a atrage investiţii străine, maghiarii şi-ar fi alcătuit o echipă specială, care încearcă permanent să-i convingă pe reprezentanţii Tesla să aleagăUngaria. Aceeaşi metodă a fost folosită şi în cazul altor producători auto, motiv pentru care investiţiile în noi fabrici în Europa Centrală şi de Est aleg ca destinaţie Ungaria, Slovacia sau Polonia, iar România şi Bulgaria nu intră în discuţie deoarece nu dispun de infrastructura necesară, iar comunicarea cu autorităţile este greoaie. „Nu vor mai veni investitorii în România doar pentru că suntem ieftini. Ungurii au peste 90 de acorduri bilaterale cu investitori strategici (nu ştim exact ce conţin ele, dar bănuim că beneficiază de facilităţi fiscale sau de facilităţi legate de forţa de muncă, dar şi de reconversie profesională a persoanelor aflate în zonele defavorizate“, exemplifică Bucşa.

    El a mai spus că o creştere repetată a salariului minim afectează competitivitatea prin preţ, pentru că majorează costurile de producţie şi opreşte reducerea şomajului. „Noii angajaţi primesc salariul minim şi eu cred că această creştere a făcut ca  şomajul să nu mai scadă în România se datorează şi acestei creşteri salariale. Salariile cresc prea repede ca să permită reducerea şomajului. Este adevărat că şomajul este mai mic la noi decât în alte ţări din regiune, dar îl şi măsurăm puţin diferit. După calculele noastre, şomajul natural în România este de sub 6%, adică ar mai fi loc ca şomajul să scadă măcar un punct procentual“, apreciază macroeconomistul.

    Al treilea factor al creşterii consumului îl reprezintă cheltuielile fiscale. Dacă cererea internă îşi revine, automat cresc vânzările (şi implicit încasările din TVA) şi profiturile firmelor – deci şi încasările din impozitele directe. „Ţările din regiune mai au foarte mulţi bani de cheltuit, iar România este din nou campioană la acest capitol. Am mai avea de cheltuit în jur de 2,5% din PIB doar pentru atingerea deficitului prognozat. Nu suntem singurii, şi vecini noştri mai au de cheltuit bani până la sfârşitul anului, însă nu la fel de mulţi; polonezii mai au de cheltuit aproape 1% din PIB, iar bulgarii în jur de 1,8%. Nu cred că deficitul va fi mai mare de 3%, cu toate creşterile salariale şi reducerile de taxe luate în calcul“, spune Bucşa.

    Alte ţări, însă, au o mai bună organizare în ce priveşte distribuirea cheltuielilor bugetare, multe guverne ştiiind precis din luna martie ce cheltuiesc, unde şi pentru ce. În România, în schimb, nu prea se cheltuieşte nimic până în noiembrie, iar la final de an este apăsată la maximum pedala alocării de bugete.

    Referindu-se la TVA, Bucşa consideră că încasările sunt totuşi modeste în acest an faţă de 2012, chiar dacă au depăşit nivelul de anul trecut, când însă încasările din TVA au fost foarte slabe, din cauza colectării proaste. Efectele reducerii TVA s-au văzut mai cu seamă în magazine, unde au crescut vânzările, datorită reducerii preţurilor, aşa cum au declarat reţele ca Metro Cash & Carry şi Carrefour.
    În ce priveşte exporturile, acestea au crescut cu 8-9% în toată regiunea, iar Germania rămâne principala destinaţie a produselor trimise peste hotare de fabricile din România; şi exporturile către Italia au început să reia tendinţa de creştere. În plus, principalele ramuri de export, autoturismele şi componentele auto, cresc în continuare şi se poate observa o evoluţie pozitivă şi în ce priveşte exporturile de materialele de construcţii. La polul opus, minusuri semnificative s-au înregistrat în exporturile de vapoare, care este totuşi un domeniu de producţie foarte volatil, în opinia lui Bucşa. Per total, 40% din exporturile româneşti ajung în Germania, Italia şi Franţa, alte pieţe cu potenţial fiind prea puţin adresate. De pildă, către China merg doar 1% din exporturile României, fiind dominate de industria auto şi de materii prime.

     

  • AFI Europe a semnat cu trei bănci refinanţarea cu 220 milioane euro a mall-ului AFI Cotroceni

     “Apreciem încrederea consorţiului în AFI Europe şi în AFI Palace Cotroceni, în acordarea unui credit atât de important, de 220 milioane euro. Procesul a fost o reală provocare, având în vedere valoarea finanţării, participarea a trei bănci importante şi a faptului că destinaţia era un proiect din România. Totuşi, după cum arată rezultatul de succes, atragerea unor sume mari este posibilă în România pentru un proiect bun şi un dezvoltator cu experienţă”, a declarat, într-un comunicat, David Hay, directorul executiv AFI Europe România.

    AFI Palace Cotroceni, din Bulevardul Timişoara, a fost inaugurat în noiembrie 2009 şi a implicat o investiţie de 300 de milioane de euro, din care 234 milioane de euro a reprezentat finanţare de la Hypo Real Estate, intrată în portofoliul statului german. Creditul a fost scadent la 25 mai, însă AFI Europe a obţinut o amânare a termenului de rambursare a creditului cu încă două luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Nivelul de trai va creşte dacă se refinanţează datoria şi se face deficit extern

     “Nivelul de trai este legat de altceva şi trebuie să înţelegeţi că a face o corelaţie – avem creştere economică trebuie să crească şi nivelul de trai, această corelaţi nu este valabilă decât dacă toată creşterea economică se duce în nivelul de trai. Or, România, uitaţi-vă tot la cifre, a redus substanţial deficitul extern. Când ai deficit extern ce înseamnă? Aveam 14%. Iei mai mult din exterior, cu 14%, păi asta înseamnă creştere pe trei ani de zile, decât dai în exterior. Foarte bine, pentru că trăieşti mai bine câtă vreme iei mai mult din exterior.

    Soseşte însă momentul, exact ca un credit, creşti cu 14% mai mult decât produci, eu simplific acum lucrurile (…) dar când reduci de la 14% la 4% dintr-o dată ai zece procente cu care fie scade producţia, şi atunci scade şi nivelul de trai, fie scade altceva, te împrumuţi din altă parte şi aşa mai departe”, a spus Isărescu, întrebat dacă egalizarea cifrelor de inflaţie nu ascunde de fapt o deteriorare a nivelului de trai şi cum de nu se simte creşterea economică la nivelul populaţiei.

    Şeful băncii centrale a ţinut să spună că lucrurile au fost aşezate destul de bine de către România ca să nu fie o cădere dramatică a nivelului de trai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro