BusinessMagazin

Tag: redevente

  • Guvernul discută săptămâna viitoare transferul redevenţelor către bugetele locale

    „Ne-am angajat că adoptăm normele metodologice care să permită ca redevenţele pentru exploatările de suprafaţă să devină în proporţie de 40% pentru consiliile locale, 40% pentru consiliile judeţene, sursă de venit la bugetul local. În ce stadiu suntem?”, a întrebat Ludovic Orban, la începutul şedinţei de Guvern.

    „Săptămâna viitoare vor fi în şedinţa de Guvern pentru aprobare”, a răspuns ministrul de Finanţe, Florin Cîţu.

    În ceea ce priveşte stadiul implementării, Virgil Popescu, ministrul Economiei, a spus să hotărârea a fost deja semnată de ministrul de Finanţe, urmând să fie avizată şi de Ministerul Dezvoltării.

    ,„Am iniţiat hotărârea de guvern, a fost semnată, cred că ieri (miercuri n.r.), de către domnul ministru al Finanţelor, mai trebuie să semneze colegul nostru de la Dezvoltare. Suntem 3 iniţiatori, Ministerul Economiei, Ministerului de Finanţe, fiind vorba de redevenţe şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Dezvoltări, fiind vorba de OAT-uri”, a spus Popescu.

  • Cifre nemiloase: statul încasează anual pentru gazul din Marea Neagră redevenţe de doar 30 milioane de dolari pentru 1,36 mld. metri cubi de gaze extrase, adică 10% din producţia de gaze totală a României

    „În anul 2017, din Marea Neagră a fost extrasă o cantitate de 1,36 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră a fost încasată, sub formă de redevenţă în anul 2017, suma de 116,4 milioane de lei (25 de milioane de euro, respectiv 29 de milioane de dolari)“, au precizat reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), gestio­narul tuturor bogăţiilor din subsolul României.
     
    În total, exclusiv din producţia de gaze naturale, care a fost de 13,5 miliarde de metri cubi anul trecut, statul român a încasat 798,2 milioane de lei (175 de milioane de euro, 197 de milioane de dolari).
     
    „În acest moment, pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră nu se plăteşte o redevenţă diferită faţă de cea aferentă gazelor produse onshore“, au mai precizat reprezentanţii ANRM.
     

  • Rata medie a redevenţelor din sectorul de petrol şi gaze a crescut, în ultimii trei ani, cu 2,5%

    Potrivit studiului, rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale în România are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activităţii de explorare şi producţie de petrol, diferenţa rezultând, în principal, din impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale.

    Acest studiu continuă analizele Deloitte publicate pe acelaşi subiect, în 2015, luând în considerare limitările impuse de regimul fiscal diferit aplicabil în fiecare ţară, dar şi ratele efective de impozitare existente în diferite ţări europene, pe baza informaţiilor publice disponibile pentru 31 decembrie 2015.

    „Analiza a fost realizată pe baza datelor din surse publice şi a avut în vedere ratele efective de impozitare din diferite ţări europene”, a spus Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice Deloitte România.

    Astfel, rata efectivă a impozitului pentru fiecare stat a fost calculată prin raportarea valorii redevenţelor şi a impozitelor specifice plătite de principalii jucători din industrie la veniturile obţinute din producţia şi vânzarea petrolului şi a gazelor naturale.

    În acest sens, redevenţele efective şi alte impozite similare specifice pot fi diferite faţă de ratele nominale, fiind influenţate de priorităţile naţionale, realităţile pieţei, precum şi de recentul şi puternicul declin al preţurilor petrolului şi gazelor naturale ce afectează industria în ultimii ani.
     

  • ANRM: Noile redevenţe vor fi definitivate în august şi vor intra la toamnă în Parlament

    “Ministerul Finanţelor Publice gestionează această activitate. Au fost mai multe runde de discuţii cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). S-au făcut nişte evaluări şi simulări, se lucrează pe trei scenarii. În perioada imediat următoare vom finaliza aceste scenarii. Am avut discuţii şi cu reprezentanţii operatorilor. Vom mai avea o rundă de discuţii după ce finalizăm propunerea de proiect legislativ, astfel încât să reuşim acel echilibru, între atractibilitate şi un venit corespunzător la stat”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu.

    Noul sistem va cuprinde redevenţele, dar şi un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de upstream (producţia de petrol şi gaze), precum şi o serie de deduceri pentru investiţiile realizate pe acest segment.

    “Sper ca maximum o lună să fie finalizat, astfel încât acest proiect legislativ să fie pus la dispoziţia Parlamentului în momentul în care începe sesiunea de toamnă. Noile redevenţe vor intra în vigoare în ianuarie. La acest proiect de lege se lucrează încă de anul trecut. Operatorii vor taxe mai mici, reprezentanţii statului vor taxe mai mari, trebuie să găsim un echilibru”, a spus şeful ANRM.

    El a precizat că societăţile care vor face explorări/exploatări la mare adâncime în largul mării, precum şi companiile cărora le vor fi concesionate perimetre epuizate vor beneficia de reduceri ale unor taxe.

    “Va trebui să facem o delimitare între zăcămintele exploate pe uscat şi cele din largul mării, dar mai ales pe zăcămintele depletate (epuizate, n.r.). Acestea din urmă sunt zăcăminte care necesită costuri mai mari raportat la cantitatea de produs petrolier extras. Aceste activităţi ar trebui stimulate prin pârghii fiscale, de exemplu prin deduceri pentru investiţii. Vorbim de reducerea unor taxe în funcţie de calitatea zăcământului. Pentru că altfel ele nu devin tentante pentru operatori. Perimetrele au potenţial, dar costurile de extracţie sunt relativ mari. În ceea ce priveşte perimetrele la mare adâncime, în largul mării, la acestea se lucrează cu tehnologie sofisticată, lucrul este foarte greu. Şi distanţele faţă de ţărm sunt mari, avem de exemplu perimetrul Neptun care se află la 170 km de ţărm”, a precizat Duţu.

    Valoarea totală a redevenţelor petroliere şi miniere încasate de stat anul trecut a fost de 1,64 miliarde lei (aproape 370 milioane euro), din care doar cele petroliere sunt la nivelul de 1,36 miliarde de lei. Cea mai mare parte din redevenţe este plătită de Romgaz şi OMV Petrom.

    De asemenea, ANRM a aplicat amenzi de 300.000 de lei în primul semestru al acestui an companiilor care exploatează resurse minerale şi au încălcat prevederile contractuale.

  • Guvernul va trimite Parlamentului un proiect privind redevenţele în petrol şi gaze în septembrie

    Noul sistem va stabili redevenţe diferenţiate pentru activităţile extractive terestre şi marine, care vor fi aplicate numai în cazul contractelor noi. Totodată, sistemul va include o taxă pe profit pentru activităţile de exploatare, pe lângă impozitul de 16%, şi un sistem de deduceri, bazat pe investiţii, a spus Manolescu, la un seminar în domeniul energiei.

    Unii analişti consideră că nivelul scăzut al redevenţelor împiedică România să profite de pe urma resurselor energetice mari, inclusiv de gaze şi de cărbune, potrivit Reuters.

    În prezent, companiile plătesc redevenţe de 3,5%-13,5% din producţia de petrol şi gaze, în funcţie de cantitatea extrasă. În plus, companiile plătesc o taxă pe construcţiile speciale, cum ar fi puţurile petroliere, şi o taxă de până la 60% pe veniturile rezultate din preţurile mari generate de procesul de dereglementare a pieţei energiei. Ambele taxe au caracter temporar.

    “Intenţionăm ca veniturile colectate prin noul sistem să fie cel puţin la nivelul celor actuale. Proiectul va fi trimis Parlamentului în septembrie, când parlamentarii se vor întoarce din vacanţa de vară”, a spus Manolescu.

    El a arătat că nu a fost stabilit încă nivelul taxei suplimentare pe profitul din activităţi de exploatare şi nici nivelul deducerilor.

    România nu a mai modificat nivelul redevenţelor din 2004, condiţie prevăzută în cadrul acordului de privatizare a grupului Petrom, deţinut în prezent de grupul austriac OMV.

    Autorităţile intenţionau să introducă noul sistem de redevenţe anul trecut, dar alegerile prezidenţiale din noiembrie au întârziat discuţiile.

    Guvernul a anunţat anterior că noul sistem trebuie să nu sufoce investiţiile.

    “Puţurile off-shore sunt proiecte pe mai multe decenii. Costurile sunt ridicate. Ne gândim la investiţii de mai multe miliarde de euro, Investitorii au nevoie de predictibilitate şi un mediu competitiv”, a declarat John Knapp, director general al diviziei din România a ExxonMobil, care operează împreună cu Petrol primul puţ de explorare la mare adâncime în apele româneşti ale Mării Negre.

    Şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Naturale, Gheorghe Duţu, a spus că licitaţia de atribuire a 36 de noi concesiuni pentru licenţe de operare terestre şi marine în domeniul hidrocarburilor va avea loc după aprobarea legii privind redevenţele.

  • Ponta: Proiectul viitoarelor redevenţe va fi în Parlament din februarie, dar aplicat din 2016

    “Noua lege a redevenţelor va merge în Parlament în prima sesiune, deci din februarie, şi ce va decide Parlamentul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, nu poţi în cursul anului fiscal”, a spus Ponta la România TV.

    El a arătat că este necesar ca în Parlament să fie căutată o soluţie pentru un consens între putere şi opoziţie asupra politicilor fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte redevenţele.

    Noul proiect privind redevenţele va intra în dezbatere publică la începutul anului viitor, fiind nevoie de un consens politic, nu doar de o decizie a majorităţii, o parte din revenţele încasate urmând să fie transferate, prin viitorul sistem, către autorităţile locale, a declarat anterior premierul Victor Ponta.

    Miercuri, Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget cu faptul că nu pot fi operate modificări “peste noapte”, deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere.

    Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.

    Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.

  • Premierul Ponta şi-a dat seama că nu poate schimba „peste noapte“ redevenţele despre care ştie de 10 ani că pot fi modificate în 2014

    „Am decis să prelungim actualul sistem până în decembrie 2015 pentru predictabilitate şi pentru întărirea aparatului administrativ al ANAF astfel încât să poată gestiona noul sistem“, explică Ioana Petrescu, ministrul finan­ţelor, spunând că prelungirea sistemului se va face prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă.

    România a încasat anul trecut redevenţe un miliard de lei (234 de milioane de euro) din producţia de petrol şi gaze.

    Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), anul trecut România a avut o producţie de petrol de 3,9 milioane de tone de ţiţei şi 11 mld. metri cubi. Pornind de la preţurile afişate de cei doi mari producători, Petrom şi Romgaz, rezultă că valoarea pro­ducţiei de petrol şi gaze a fost de circa 15 mld. lei (3,4 mld. euro). Practic statul a încasat doar 6,6% din această producţie sub forma rede­venţelor. Spre exemplu, Germania încasează 10% din valoarea producţiei.  În ţările arabe, şi nu numai, statul este proprietarul câmpurilor petroliere, iar acolo sunt foarte populare aşa-numitele acorduri de împărţire a producţiei, partea statului putând ajunge şi la 60% din câştigul unui proiect.

    O analiză completă, pe zf.ro

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.

  • Cum se ocolesc taxele: scandalul Luxleaks dezvăluie ipocrizia organizată a marilor corporaţii

    Peste tot în lume, veniturile fiscale sunt ţinta unor atacuri permanente. Cu ajutorul contabililor, avocaţilor şi consilierilor financiari, companiile evită plata taxelor prin intermediul organizării complexe, transferării profiturilor şi al redevenţelor dubioase. Ultimele dezvăluiri ale acestor practici vin prin intermediul a 28.000 de pagini de dovezi obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie care au în centru Luxemburg, micul principat înconjurat de Belgia, Germania şi Franţa, şi compania de audit PricewaterhouseCoopers.

    Ducatul Luxemburg este membru al Uniunii Europene, are o populaţie de circa 550.000 de oameni, nu are vreo industrie majoră şi nu se remarcă prin nicio contribuţie ştiinţifică, matematică, inginerească, electronică sau orice altceva care să genereze vânzări de masă, locuri de muncă sau activităţi economice.

    Globalizarea a creat oportunităţi pentru ca astfel de microstate să producă legi care să protejeze capitalul prin scheme de eludare a fiscului. Aceste practici asigură acestor state anumite venituri suplimentare prin înregistrarea companiilor şi crearea câtorva locuri de muncă pentru contabili şi avocaţi locali. Dincolo de asta însă nu este creată vreo valoare economică.

    Restul lumii este în pierdere atunci când anumite ţări oferă aceste avantaje fiscale, pentru că în lipsa veniturilor guvernele nu pot redistribui avuţia pentru educaţie, sănătate, pensii, transporturi, securitate şi alte servicii esenţiale pentru calitatea vieţii şi stabilitatea socială. Baza fiscală a altor ţări este erodată, creând riscul austerităţii şi problemelor sociale, iar guvernele ar trebui să reacţioneze pentru a pune capăt acestor practici, notează Prem Sikka, profesor de economie la Essex Business School a University of Essex.

    Documentele arată că circa 340 de companii mari, printre care Amazon, Deutsche Bank, Pepsi, Ikea, Accenture, Procter & Gamble, Heinz, Dyson, JPMorgan şi FedEx, s-au folosit de înregistrarea în Luxemburg pentru astfel de practici şi au fost ajutate de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers. Aceste companii vor o forţă de muncă specializată şi posibilitatea de a lăsa angajaţii bolnavi în grija statului. Vor subvenţii guvernamentale, granturi, garanţii legale pentru contracte, securitate şi multe altele. Şi, pentru toate acestea, vor să plătească cât mai puţin. Această cultură este facilitată de taxe precum cele din Luxemburg.

    Cei mai mari beneficiari ai acestor practici sunt directorii de companii care îşi rotunjesc remuneraţiile în funcţie de profiturile obţinute. Acţionarii, chiar dacă au obţinut câştiguri mai mari, sfârşesc prin a pierde drepturile lor sociale la educaţie, pensii şi servicii medicale.

    Consumatorii, în schimb, nu beneficiază de scăderea preţurilor cafelei, detergenţilor, băuturilor răcoritoare, a aspiratoarelor sau a serviciilor poştale.

    Documentele din Luxemburg arată că evazioniştii sunt ajutaţi de marile firme de audit care concep structuri corporatiste complexe şi scheme. Această industrie de evaziune fiscală îşi susţine nevinovăţia, susţinând că toate activităţile sale sunt legale.

    De fapt nu se ştie acest lucru, pentru că autorităţile fiscale nu au întreprins acţiuni legale. Există totuşi dovezi că un număr de practici considerate în trecut corecte au fost declarate ulterior ilegale.

    Conturile anuale ale companiilor care evită plata taxelor nu oferă informaţii despre cum îşi reduc facturile fiscale, dar rapoartele financiare sunt aprobate de companiile de audit. Între timp, marile companii se laudă cu comisii de etică şi publică rapoarte despre responsabilitatea socială cu care dau impresia de etică, dar nu oferă informaţii legate de practicile de evaziune fiscală.

    Marile corporaţii şi firmele de contabilitate sunt implicate într-o ipocrizie organizată. Dinamica lor internă are ca scop maximizarea profiturilor inclusiv prin evitarea taxelor, în timp ce documentele publice promit responsabilitate cetăţenească, consideră profesorul Sikka. Aceste două practici nu pot fi reconciliate şi dezvăluirile periodice despre practicile incorecte şifonează imaginea publică pe care companiile încearcă să o cultive cu atenţie. Rezultatul este indignarea publică şi erodarea încrederii în marile afaceri.

    Economistul consideră că legislaţia referitoare la fiscalitate ar trebui modificată astfel încât companiile să fie taxate în jurisdicţiile unde îşi desfăşoară activităţile economice şi nu acolo unde decid să îşi stabilească domiciliul sau să îşi declare profiturile. Aceste sistem este cunoscut ca taxarea unitară şi merită atenţie, în condiţiile în care actualul sistem, creat acum aproape un secol, într-o perioadă în care companiile transnaţionale aproape nu existau, nu mai este potrivit pentru secolul XXI.

  • Ponta: Poate un alt guvern mai bun va reduce la anul taxa pe stâlp la 0,5%

    Aflat în vizită la rafinăria Petrobrazi, Victor Ponta a evocat faptul că în urmă cu doi ani şi jumătate, imediat după ce a preluat mandatul de prim-ministru, a discutat pentru prima dată cu şeful OMV, Gerhard Roiss, despre ce înseamnă o ţară independentă din punct de vedere energetic, cât de important este pentru România ca şi pentru orice altă ţară să aibă companii puternice, să-şi folosească aceste resurse, să aibă investiţii pe termen mediu şi lung în domeniul energiei.

    “Aici este un domeniu în care nu există investiţii pe termen scurt şi profituri pe termen scurt, există numai o strategie bine gândită, şi cred că în aceşti doi ani şi jumătate, lucrând împreună cu Petrom-OMV, cu celelalte companii din domeniu, România a progresat foarte mult. A făcut o reformă structurală reală şi din punct de vedere legislativ, şi din vedere operaţional pentru piaţa de energie, şi-a asigurat surse pentru a fi stabilă şi aproape în totalitate independentă, a creat premisele pentru ca în foarte scurt timp, prin rezervele proprii pe care le avem la dispoziţie, România, şi când spun România mă gândesc întotdeauna şi la Republica Moldova, să poată să asigure industriei şi populaţiei o siguranţă în ceea ce priveşte resursele energetice”, a afirmat Ponta.

    “Nu ne-am înţeles întotdeauna, dar acum dacă dau vestea că taxa pe construcţii speciale se reduce de la 1,5 la 1%, doamna Gheorghe îmi spune că să o reducem la 0,5%. Poată o să vină la anul un guvern şi mai bun decât cel al meu, şi o s-o reducă la 0,5%. Guvernul acesta atâta a putut să facă, poate însă să vină în paralel cu reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, iar pentru dvs., care sunteţi o companie cu mulţi angajaţi şi cu toate contractele de muncă fiscalizate, sunt convins că şi acest tip de stimulent pentru crearea de locuri de muncă va fi bine primit”, a spus premierul.

    El s-a referit astfel la declaraţiile recente ale Marianei Gheorghe, CEO Petrom, potrivit cărora este încrezătoare că guvernul va crea un cadru fiscal prietenos pentru investiţii, inclusiv din punctul de vedere al nivelului total al taxării industiei petroliere (taxa pe stâlp, redevenţe), întrucât în caz contrar, Petrom va reduce volumul investiţiilor.

    Guvernul a anunţat recent la începutul lunii că taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5%, la 1% din valoarea construcţiei, iar veniturile colectate vor rămâne la dispoziţia autorităţilor locale În privinţa redevenţelor din industria energetică, premierul Ponta a declarat, în această săptămână, că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, CE şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

    La începutul lui septembrie, preşedintele Traian Băsescu a lansat un avertisment la adresa OV, afirmând: “Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural.