BusinessMagazin

Tag: RECURS COMPENSATORIU

  • Câţi deţinuţi au beneficiat de legea recursului compensatoriu

    În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza Rezmiveş şi alţii c. România, o hotărâre pilot care avea ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO, un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

    Planul de măsuri a fost un angajament al României că între anii 2018-2024 va moderniza 1.351 de locuri de cazare în penitenciare şi va construi 8.095 de locuri noi. În acelaşi plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1.596 de locuri noi în aresturi şi să modernizeze 187 din cele existente.

    Potrivit APADOR-CH, până la jumătatea lui 2019, Guvernul făcuse 70 de locuri noi de detenţie, modernizase 282 de locuri existente şi făcuse “0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise”. “Asta înseamnă mai puţin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privinţa penitenciarelor. A reuşit să modernizeze şi o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri”, spuneau, în iunie 2019, reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki.

    În acelaşi timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menţine constant la 111% în 2019, deşi prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberaţi 14.402 deţinuţi în perioada 2017-2019, în timp ce gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

    Între timp, de legea recursului compensatoriu au beneficiat în total peste 14.400 de deţinuţi, dintre care aproape 12.000 au fost eliberaţi condiţionat, iar restul au fost eliberaţi direct, potrivit unui anunţ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Din totalul celor peste 14.000 de deţinuţi eliberaţi datorită recursului compensatoriu, 724 au revenit în închisori, adică un procent de 5,02%, potrivit sursei citate.

    Potrivit prevederilor recursului compensatoriu, deţinutul care divedeşte că a executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare, respectiv igrasie sau mai puţin de 3 metri cubi aer, etc, beneficiază de 6 zile câştigate la 30 de zile.

    Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

  • Decizia luată privind legea prin care zeci de mii de puşcăriaşi au ieşit mai devreme din închisoare

    „Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat, marţi, de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

    Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că mpsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

    Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.

    Deputaţii vor dezbate în plen acest proiect sub rezerva primirii raportului de la comisia juridică.

    Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

  • Eliberaţi din greşeală: La Penitenciarul din Giurgiu, trei deţinuţi au fost puşi în libertate în baza recursului compensatoriu

    “A fost doar o eroare materială în calculul zilelor respective, o eroare umană. Pur şi simplu, volumul de muncă a fost foarte mare, s-a produs aceasta eroare umană. Au fost dispuse măsuri pentru reîncarcerarea deţinuţilor. Se fac verificări la dosare, au fost înaintate adrese către toate instituţiile abilitate. Va fi o comisie care va face verificările, la sfârşit vom stabili măsuri. Se verifică doar aceste trei dosare unde s-a produs eroare”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, directorul Pentenciarului Gurgiu, Marius Fulga.

    Acesta a mai precizat că nu este vorba de niciun deţinut străin.

    Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Sorin Dumitraşcu, a precizat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că trei condamnaţi, printre care şi un cetăţean străin, au fost eliberaţi din greşeală în baza recursului compensatoriu din Penitenciarul Giurgiu.

    Potrivit sursei citate, este vorba de doi deţinuţi, dintre care doi au fost deja prinşi, unul dintre ei fiind condamnat pentru tâlhărie, şi încă un cetăţean străin, care ar fi plecat din ţară.

    “Vorbim despre un număr de trei deţinuţi, a fost o eroare de calcul, în sensul că un corp de clădire căruia i se supun trei secţii a fost categorisit greşit. Nu era pe lista aceea cu clădirile care ar fi trebuit sa aibă condiţii improprii, ca să ducă la eliberarea unor deţinuţi. S-au calculat nişte zile în plus pentru aceşti deţinuţi şi au fost puşi în libertate. Ulterior, la o verificare, s-a constatat eroarea. Noi am avertizat ca dacă aplicarea acestei legi nu este pregătită corespunzător sunt posibile nişte erori, ceea ce înseamă fie punerea în libertate eronat, adică mai devreme, fie anumiţi deţinuţi vor sta mai mult decât ar fi necesar în penitenciar. Nu ştiu exact de ce erau condamnaţi aceşti trei deţinuţi, însă fiind la penitenciarul Giurgiu, care are profil de maximă siguranţă, cel mai probabil, erau recidivişti şi cu pedepse mari. Din informaţiile pe care le avem şi noi, unul dintre cei trei deţinuţi este cetăţean străin şi a părăsit România, imediat ce a fost eliberat. În situaţia asta, se impune o verificare a tuturor eliberării condiţionate în perioada aceasta şi se impune ca cel, care nu a organizat corespunzator, sa răspundă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorin Dumitraşcu.

    Sorin Dumitraşcu a mai precizat că nu este vorba de o greşeală de evidenţă, ci de una de coordonare între directorul penitenciarului, directorul adjunct de pază şi şeful care se ocupă cu aplicarea regimului deoarece aceştia au avut teren să actualizeze fisele de cameră pentru mutarea deţinuţilor pe secţii cu aplicaţia PMS Web.

    Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au transmis, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că este vorba despre trei deţinuţi pentru care s-a produs o neînţelegere la stabilirea camerelor în care şi-au executat pedepsele.

    “S-au luat de urgenţă măsurile necesare pentru reîncarcerarea lor. Probabil se vor face verificări interne pentru a se stabili exact împrejurările şi cine se face vinovat”, potrivit reprezentanţilor ANP.

    În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi. Alţi 3.349 de deţinuţi au obţinut dreptul de a solicita eliberare condiţionată. Potrivit legii, pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii improprii, deţinuţii obţin şase zile de libertate.