Tag: rectori

  • ANOSR: Artificiile privind mandatele rectorilor nu pot păcăli pe nimeni

    ANOSR susţine revenirea la prevederea iniţială a Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, care limita numărul de mandate la două şi care preciza expres faptul că „o persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora″.

    Existenţa unei limite asupra numărului de mandate pe care o persoană le poate exercita în calitate de Rector ţine de o regulă firească a democraţiei, aceea a limitării perioadei pentru care aceeaşi persoană exercită prerogativele de putere, susţine Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România: „nu numai că o astfel de prevedere este necesară pentru un climat universitar democractic, dar ea se poziţionează într-un just echilibru cu principiul eficienţei instituţionale – timp de 8 ani, respectiva persoană are timp suficient pentru a pune în practica programul în baza căruia i-a fost acordat mandatul, fiind rezonabil ca, după această perioada, să fie permisă ascesiunea unei noi echipe de conducere, cu noi viziuni, care să determine evoluţia universităţii. Menţinerea pentru o perioadă îndelungată a poziţiei de rector creează reţele nesănătoase de putere, prin care rectorul îşi menţine funcţia prin beneficii acordate în virtutea puterilor ridicate pe care le deţine în comunitatea universitară. ANOSR se opune concentrării puterii în mâinile unei singure persoane pentru o perioadă prea lungă de timp, acumulând putere pentru a-şi menţine „pe viaţă” funcţia, prin diferite canale de influenţă”.

    „Aşa-zisa limitare pe care o propune Legea învăţământului superior este un artificiu care nu poate păcăli pe nimeni. Norma ar deveni din primul moment al aplicării sale una desuetă, dat fiind faptul că setarea prin cartă a unei limite, spre exemplu, de 4 mandate, ar echivala cu o lipsă de limitare a acestora, fiind greu de crezut faptul că o persoană ar putea deţine oricum funcţia de rector pentru o perioadă mai lungă de 20 de ani. În al doilea rând, considerăm nejustificată propunerea de a mări mandatul rectorilor şi al senatelor universităţilor, de la 4 la 5 ani; fără o analiză temeinică, de natură să scoată în evidenţa oportunitatea acestei modificări, ANOSR militează pentru păstrarea ciclului electoral de 4 ani, similar mandatelor electorale parlamentare sau locale. Creşterea numărului de ani, fără nicio altă justificare, pare a fi menită exclusiv a perpetua aceleaşi persoane în funcţiile de conducere, cât şi de a putea găsi un alt artificiu ascuns de a „şterge cu buretele” mandatele anterioare, într-o tactică pe cât de evidentă, pe atât de nefericită”, adaugă ANOSR.

    În plus, ANOSR susţine introducerea în proiectul legii a unei incompatibilităţi între funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al unei universităţi (Rector, Prorectori, Decani) şi funcţiile de conducere într-un partid politic, de deputat sau senator, de membru al Guvernului sau Secretar de Stat, tocmai în lumina asigurării independenţei totale a mediului universitar faţă de orice ingerinţă politică: „în ultima perioadă a devenit mai mult decât evident atât faptul că o persoană nu poate cumula infinite funcţii, fiind vădit faptul că nu se mai poate ocupa adecvat de universitate, cât şi faptul că influenţa pe care melanjul dintre universitar şi politic îl are asupra independenţei mediului universitar este una toxică”.

  • Deputatii care sunt si rectori de facultati pot rasufla usurati

    Argumentul folosit de mai multi membri ai comisiei a fost ca
    deputatii care detin si functiile de rectori nu pot fi declarati
    incompatibili, deoarece la momentul cand au fost alesi, legislatia
    nu interzicea cumulul de functii.

    Presedintele Comisiei, Daniel Buda, a incercat fara succes sa
    supuna la vot elaborarea unui punct de vedere in care sa se
    constate ca deputatii care sunt si rectori se afla in situatie de
    incompatibilitate, argumentand ca exista riscul ca acestia sa fie
    declarati incompatibili pe durata mandatului, in contextul
    adoptarii noii Legi a educatiei, ce stipuleaza ca parlamentarii nu
    pot fi si rectori.

  • Baronii partidelor, invitati politicos sa lase altora sefia scolilor

    Potrivit Legii educatiei, directorul si directorul adjunct din
    unitatile de invatamant preuniversitar nu pot avea, pe perioada
    exercitarii mandatului, functia de presedinte sau vicepresedinte in
    cadrul unui partid politic, la nivel local, judetean sau national.
    De asemenea, persoanele care ocupa o functie de conducere sau de
    demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada
    indeplinirii mandatului.

  • Guvernul a modificat peste noapte Legea educatiei. Vezi care sunt cele mai importante schimbari

    Executivul a facut un pas inapoi in privinta celor mai
    controversate prevederi: cele referitoare la conducerea
    universitatilor si scolilor. Daca in proiectul initial era stabilit
    ca rectorii sa fie desemnati prin concurs, fiind investiti totodata
    cu puteri sporite, astfel incat sa-si numeasca prorectorii si
    decanii, textul de lege a fost inmuiat, institutiile de invatamant
    superior primind libertatea de a opta intre doua modele
    distincte.

    Concret, fiecare universitate va putea sa adopte fie modelul
    scrutinului universal, prin care rectorul este ales de catre
    intreaga comunitate academica: de la profesori la studenti, fie
    modelul corporatist, ce consta in doua etape: alegerea candidatilor
    de catre membrii senatului universitar si desemnarea castigatorului
    in urma unui concurs jurizat de o comisie de experti.

    Detalii pe www.gandul.info.