Tag: RECONVERSIE

  • De la şomer la IT-ist în 200 de zile: Cum se pot salva oamenii care au rămas şomeri din cauza pandemiei de COVID-19

    Dacă nu ai mai avut de-a face cu IT-ul, cursul introductiv pentru programare sau pentru cunoştinţe IT de bază durează o lună. Apoi, poţi urma un curs de bază de patru luni în care aşezăm fundamentul, fie în testare manuală, programare, UX design, business analysis sau network şi infrastructură, după care vei merge într-o structură avansată timp de două luni pentru aprofundare. Practic, în 7 luni poţi începe să îţi găseşti o companie de IT în care să lucrezi.

    Acesta poate fi parcursul unui român care a rămas fără loc de muncă în această criză sau care îşi caută o nouă profesie, spune Iuliana Anton, fondatoare a şcolii independente de IT Wantsome, care are un sediu în Iaşi şi unul în Bucureşti.

    „Parcursul depinde de la persoană la persoană, nu aş generaliza neapărat ca şi timp. Am avut o persoană care lucra în poziţia de chelner, terminase Facultatea de Chimie şi a venit la Wantsome pentru a învăţa să facă un site pentru barul în care era chelner. A făcut un curs de front-end developer la noi şi s-a angajat imediat după”, povesteşte ea.

     De asemenea, în funcţie de bagajul de cunoştinţe pe care îl are persoana care urmează cursurile, angajarea se poate produce încă din timpul cursului.

    „Cel mai rapid angajată persoană era la cinci săptămâni de curs, dar a început să studieze puţin mai devreme de Wantsome. A venit cu nişte noţiuni la noi, s-a perfecţionat şi a fost luată într-o companie mare din Iaşi cu peste 1.000 de salariaţi pentru că s-a văzut potenţialul. Şi a intrat în internship şi a beneficiat şi de oferta de învăţare a companiei. Această fată s-a dezvoltat foarte bine şi după 3 ani de zile este test manager. A avut o evoluţie extraordinară şi anterior era tehnician dentar”, îşi aminteşte Iuliana Anton.

    Experţii din piaţă estimează că România are un deficit anual de circa 25.000 de specialişti IT, ceea ce înseamnă că jucătorii din piaţă îi aşteaptă pe români să facă pasul spre acest sector.

    Iuliana Anton, fondator, Wantsome: „În piaţă se caută testeri, programatori, UX designeri, business analysts şi project manageri. Rolurile în IT sunt foarte diverse şi foarte complexe, nevoia de resursă calificată şi abilitată este destul de prezentă.”


    „Cel mai căutate poziţii sunt pe nivel de mid-senior, însă companiile ştiu că e nevoie să introducă şi poziţii de junior pentru că dacă nu suntem atenţi şi nu angajăm în fiecare an şi juniori vom avea probleme destul de mari peste 2-3 ani. Şi-atunci un echilibru înseamnă şi junior şi mid-senior. În piaţă se caută testeri, programatori, UX designeri, business analysts şi project manageri. Rolurile în IT sunt foarte diverse şi foarte complexe, nevoia de resursă calificată şi abilitată este destul de prezentă”, spune ea.

    Cei care vor să urmeze astfel de cursuri de reconversie profesională în IT nu trebuie să fi urmat anterior cursurile unei universităţi, însă trebuie să cunoască limba engleză. Wantsome le cere celor care participă la cursuri să cunoască engleză la nivel minim B1, ceea ce înseamnă un nivel mediu.

    În contextul crizei sanitare, cursurile şcolilor de IT au trecut în online, iar acest lucru a deschis porţile şi pentru românii din diaspora, care se pot califica în IT şi se pot întoarce în ţară, iar cererea din partea lor a crescut. În acelaşi timp, contextul online generează premisele pentru un transfer de cunoştinţe între generaţii, întrucât specialiştii români de IT plecaţi peste hotare sunt din ce în ce mai interesaţi să susţină cursuri şi să formeze specialiştii români din IT-ul de mâine.

    „Sunt români foarte buni plecaţi în afară care ne-au contactat şi vor să mentoreze la Wantsome şi este o oportunitate foarte mare pentru noi. Vom menţine şi pe viitor prezenţa în online datorită libertăţii pe care ne-o oferă”, explică Iuliana Anton.

    Fireşte, nu toată lumea este făcută pentru IT, dar nu trebuie să fii absolvent de facultate pentru a deveni web designer sau suport de nivelul 1 într-un serviciu de suport de IT, apreciază Dan Berteanu, CEO al Bittnet Training, un furnizor de servicii de training IT, parte a grupului Bittnet.

    Dan Berteanu, CEO al Bittnet Training şi vicepreşedinte pentru Educaţie în Bittnet Group:  „Fireşte, nu toată lumea este făcută pentru IT, dar nu trebuie să fii absolvent de facultate pentru a deveni web designer sau suport de nivelul 1 într-un serviciu de suport de IT.”


    Bittnet demarează în decembrie un program de reconversie profesională în IT la nivel naţional, în urma căruia industria de IT ar trebui să mai câştige încă 25.000 de specialişti în următorii cinci ani.

    „Cifra nu este la întâmplare, ci pleacă de la deficitul de specialişti IT dintr-un an. Ne-am gândit că în cinci ani putem acoperi singuri deficitul. Este şi motivul pentru care cumva preţul stabilit pentru un curs de reconversie profesională este suficient de decent şi acceptabil, sub 200 de euro pentru un traseu de învăţare care durează între 12 şi 22 de săptămâni”, explică Dan Berteanu, care este şi vicepreşedinte pentru Educaţie în cadrul grupului Bittnet.

    El spune că programul CTRL+N se va adresa românilor care vor să intre în reconversie profesională spre IT şi va avea şi o componentă de burse, care vor fi donate românilor afectaţi de criza sanitară care şi-au pierdut locul de muncă sau care au salarii mai mici decât salariul mediu pe economie, ceea ce înseamnă că jobul lor este la risc.

    „În primele două zile de discuţii cu jucătorii din piaţă avem deja primele 50 de burse, deci suntem optimişti din acest punct de vedere. Depinde de tracţiunea pe care o va avea campania de promovare, vom avea şi o campanie de crowdfunding pentru aceste burse. (…) Deja am discutat cu companii serioase, precum Microsoft, Fundaţia Autonom, fondul de investiţii Simple Capital (n.red: fondat de Andrei Pitiş), compania de software Softbinator. Sunt organizaţii care ni s-au alăturat în a cumpăra şi a dona burse”, povesteşte el.

    Programul lansat de Bittnet va avea şi o componentă B2B şi se va adresa companiilor care au angajaţi în poziţii aflate la risc de a fi automatizate. Această direcţie B2B prinde avânt în această criză, aşa cum a semnalat şi Iuliana Anton, fondatoarea Wantsome.

    Dan Berteanu este încrezător că absolvenţii acestor programe îşi vor găsi un loc în piaţa muncii destul de repede, în contextul în care deficitul există şi planează asupra economiei în fiecare an. Mai mult, pe lângă românii care merg la cursuri de IT din proprie iniţiativă, companiile investesc în astfel de reconversii pentru unii dintre angajaţii lor.

    „Noi lucrăm cu companii din IT şi tehnologie de foarte mulţi ani. Ideea proiectului a venit şi datorită faptului că am fost solicitaţi să reconvertim profesional oameni din interiorul unor companii, adică angajaţi care au fost mutaţi dintr-un departament operaţional în zona de analiză de business sau de testeri. Din acest punct de vedere există oportunităţi şi noi ne asumăm că îi vom promova activ pe cei care obţin examenul final spre cele câteva sute de companii cu care lucrăm atât noi în divizia de educaţie, cât şi colegii noştri în companiile diviziei de tehnologie”, adaugă el.

    Cursurile prin care companiile pot spori nivelul de pregătire al angajaţilor sunt din ce în ce mai multe şi sunt cu atât mai importante în perioadele de criză, care sunt caracterizate prin reconfigurări şi replieri. Există şi variante de cursuri gratuite puse la dispoziţia companiilor.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) lansează cursurile gratuite de tehnologie TechTalent Growth, într-un proiect finanţat din bani europeni, prin Programul Operaţional Capital Uman.

    Demersul ANIS se adresează IMM-urilor de IT din judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Suceava şi Timiş. Astfel, jucătorii cu o cifră de afaceri anuală de sub 50 mil. euro şi cu mai puţin de 250 de angajaţi pot opta să îşi trimită angajaţii la unul dintre cele cinci cursuri disponibile, şi anume programare DevOps, programare Java, baze de date, web design şi formare Data Protection Oficer.

    „Invităm companiile IT din judeţele eligibile să se înscrie în programul TechTalent Growth pentru a creşte nivelul de pregătire a angajaţilor, sporindu-şi astfel competitivitatea şi capacitatea de inovare. România are nevoie de specialişti tech bine pregătiţi pentru a rămâne relevantă în contextul pieţei europene IT”, a declarat Gabriela Mechea, director executiv, ANIS, într-o declaraţie de presă lansată cu ocazia anunţului legat de program.

  • Sute de biserici din Franţa vor fi transformate în hoteluri de lux, cluburi de noapte şi crame

    Municipalitatea din Rouen trebuie să decidă, miercuri, viitorul a patru dintre bisericile sale, care vor fi scoase la vânzare. Printre propunerile primite se numără o braserie cu un muzeu al berii. Bisericile, proprietatea municipalităţii – ca aproximativ 40.000 din cele 42.000 care există în Franţa, potrivit Conferinţei Episcopilor – au fost desacralizate, adică au fost eliminate obiectele de cult şi moaştele.

    Maxime Cumunel, secretar general al Observatorului patrimoniului religios, care monitorizează edificiile vândute şi transformate, spune că fenomenul de dezafectare este unul în creştere, anual câteva dintre acestea fiind desacralizate.

    Din 1905, 277 de biserici au fost dezafectate, după cum anunţat într-o conferinţă, în 2016, episcopul Jacques Habert de la Conferinţa Episcopilor din Franţa. Fenomenul a fost mai accentuat în ultimii 20 de ani. Acest lucru înseamnă, în medie, puţin peste două biserici anual.

    Unele au fost dezafectate în urmă cu câteva decenii, altele, de câteva secole. La Nantes, a fost deschisă o discotecă într-o biserică ce a fost desacralizată în timpul Revoluţiei Franceze (1789 – 1799) .

    Multe dintre edificii îşi caută cumpărător. De exemplu, capela Saint-Jacques din Foix, Ariège, cu “o arhitectură unică”, incluzând turlă, clopote şi vitralii, dar şi un fost ospiciu, este de vânzare pentru 400.000 de euro.

    La Cauvigny, în Oise, capela Sainte-Restitute, care datează din secolul al XVII-lea, este de vânzare pentru 257.000 de euro.

    Ambele exemple sunt edificii care necesită ample lucrări de renovare. Dar sunt disponibile pe piaţă şi unele biserici deja restaurate, precum una din Ablaincourt-Pressoir, în Somme, desacralizată în 1976 şi transformată într-o locuinţă.

    Mănăstirea capucinilor din Pabu, Côtes-d’Armor, va deveni curând o reşedinţă premium pentru persoane în vârstă şi aceeaşi funcţie a primit-o şi mănăstirea La Rochette din Lyon, care include 51 de apartamente, dintre care unul amenajat în capelă, cu o piscină de 3,5 x 7 metri la subsol.

    De asemenea, mănăstirea La Salette din Millau, Aveyron, a fost transformată în hotel de lux, cu spa, hamam şi saună.

    Maxime Cumunel spune că problema trebuie abordată pe termen lung: “Ce vor deveni aceste edificii în 20, 50, 100 de ani? Chiar dacă nu mai sunt lăcaşuri de cult, aceste biserici sunt elemente ale permanenţei”. Potrivit lui Cumunel, nu este vorba despre nişte clădiri comune, “fac parte din patrimoniu, chiar dacă nu au statutul oficial de monument istoric. Bisericile aparţin tuturor, sunt deschise tuturor. Aparţin, de asemenea, Istoriei şi istoriei intime, trăită de locuitori”.

    Multe astfel de edificii au avut destine uimitoare, fiind transformate în sediu de companie de asigurări, cramă, muzeu digital, studio de dans, fabrică de plăci ceramice, club de noapte.

    Unele reconvertiri pot deruta publicul, aşa cum este cazul unei biserici abandonate din Spania care a devenit parc pentru plimbări cu rolele, după ce un street artist a acoperit zidurile cu graffiti.

    Maxime Cumunel este de părere că aceste noi roluri contribuie la renaşterea edificiilor, dar că spiritul original trebuie conservat.

    “O clădire care nu este folosită va dispărea. Dar sunt persoane care au fost înmormântate în biserică. Are sens să o transformi în club de noapte? Ne putem imagina să le transformăm în săli cu scopuri culturale şi sociale, dedicate copiilor, persoanelor în formare sau în vârstă. Ceea ce nu ar împiedica să amenajezi acolo o cafenea sau un magazin de artizanat local sau orice altcveva ce ar avea sens pentru comunitatea locală”, a spus acesta.

    Benjamin Chavardes, de la Şcoala Naţională Superioară de Arhitectură din Lyon, autor al volumului “L’avenir des églises”, este de părere că toate proiectele de reconversie trebuie să respecte arhitectura clădirii.

    “Bisericile sunt diferite, dar ceea ce le caracterizează frecvent sunt dimensiunile mari, ceea ce reprezintă atât un atu, cât şi o constrângere tehnică. În ce măsură, după compartimentare, mai poţi remarca spaţiul bisericii. Este suficient să analizezi pertinenţa anumitor programe”, a spus acesta.

    Benoit de Sagazan, specialist în patrimoniu religios, spune că, cel mai frecvent, cele mai inedite proiecte apar după o a doua vânzare a edificiului. Acesta a dat ca exemplu capela din Angers, care iniţial, a fost vândută unei proprietar de hoteluri, dar, pentru că nu a avut succes, clădirea a fost cumpărată de un fotbalist, care a transformat-o în club de noapte.