Tag: reconstructie

  • Un simbol al Bucureştiului de altădata va fi reconstruit. Termenul de finalizare: finalul anului curent

    Reconstrucţia Magazinului Bucureşti, fostul magazin universal amplasat la intersecţia străzilor Lipscani şi I.C. Brătianu din Capitală, va fi finalizată la sfârşitul acestui an, urmând să includă atât spaţii de birouri, cât şi magazine şi restaurante.
     
    Faţada va păstra aspectul iniţial, restul clădirii fiind adaptat unui proiect de clasă A.

    Clădirea, unul din­tre cele mai importante centre comerciale de dinainte de ‘89, a fost cumpărată pe final de 2013 de doi investitori olan­dezi – Heinen Gerard şi Baakman Johannes Jozefus Ma­ria – cu peste 4 mil. euro de la moştenitorii familiei Bu­nescu, cea care a fondat magazinul în urmă cu aproape un secol. Ei mai deţin în centrul vechi circa 15.000 mp de spaţii şi sunt astfel, potrivit datelor ZF, unul dintre cei mai mari proprietari din zonă.

    Sursa: zf.ro.

     

  • România îşi majorează capitalul deţinut la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

    Valoarea majorării generale de capital este de 82.273.070 dolari SUA (682 acţiuni cu o valoare unitară de 120.635 dolari SUA), din care 20% capital subscris şi vărsat, respectiv 16.454.614 dolari SUA. Astfel, valoarea totală a capitalului subscris şi vărsat de România este de 21.246.236,20 dolari SUA.

    Subscrierea numărului de acţiuni alocate României prin cele două majorări de capital este favorabilă consolidării poziţiei României în cadrul structurii de acţionariat a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, puterea de vot a României urmând a se menţine la 0,31%. În aceste condiţii, ţara noastră îşi va păstra puterea de reprezentare în cadrul Constituentei din care face parte, plasându-se astfel pe cea de-a treia poziţie ca putere de vot.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Grupul Air France-KLM oferă transport gratuit pentru specialiştii implicaţi în reconstrucţia catedralei Notre-Dame

    Benjamin Smith, CEO al Air France-KLM, împreună cu Anne-Marie Couderc, preşedintele Air France-KLM şi Anne Rigail, CEO al Air France, au decis că Air France va oferi transport gratuit pentru toţi partenerii oficiali implicaţi în reconstrucţia catedralei Notre-Dame din Paris.
     
    În plus, în zilele următoare, grupul Air France-KLM va înfiinţa un fond de donaţii voluntare pentru clienţii săi pentru a contribui la finanţarea lucrărilor de reconstrucţie.
     
    Air France-KLM este grupul lider în ceea ce priveşte traficul internaţional la plecarea din Europa. În 2017, compania oferea clienţilor săi acces la o reţea care acoperă 328 destinaţii în 118 ţări datorită celor cinci mărci Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă de 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportate în 2016, compania Air France-KLM operează până la 2300 de zboruri zilnice, în principal din huburile sale de la Paris-Charles de Gaulle şi Amsterdam-Schiphol.
  • Generozitate surpriză pe bani publici: Consiliul Judeţean Cluj donează 100.000 de lei pentru reconstrucţia Notre Dame

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, cel care a propus, miercuri, amendamentul privind alocarea unei sume pentru Notre Dame la proiectul de hotărâre privind bugetul judeţului Cluj pe anul 2019, a declarat că banii se iau de la capitolul funcţionare al deliberativului judeţean.
     
    „Am văzut drama din Paris, incendiul de la catedrala Notre-Dame, o tragedie a creştinătăţii şi am propus CJ Cluj, ca şi creştin şi catolic, alocarea a 100.000 de lei (peste 21.000 de euro – n.r.) pentru reconstrucţia bisericii pariziene. Este un gest simbolic pe care judeţul Cluj îl poate face pentru catedrala Notre Dame din Paris. Trebuie să vedem, din punct de vedere juridic, cum se poate da această sumă. Consiliul Judeţean Cluj a aprobat propunerea mea, votul fiind unul foarte important. Banii se iau de la capitolul funcţionare al CJ”, a spus Vakar.
     
  • Firea anunţă că se alătură donatorilor pentru reconstrucţia catedralei Notre Dame

    Gabriela Firea a trimis marţi o scrisoare omologului său de la Paris, primarul capitalei Frantei, Anne Hidalgo, prin care şi-a exprimat regretul faţă de incendiul care a devastat luni seară catedrala Notre Dame din Paris, anunţă Primăria Capitalei.
     
    Totodată, în semn de solidaritate cu eforturile poporului francez de restaurare a monumentului, edilul a anunţat că va dona 10% din salariul său, timp de trei luni, fondului instituit pentru finanţarea lucrărilor de reconstrucţie a catedralei.
     
    „Această tragedie a unit nu numai un popor, ci o întreaga lume. Am văzut ieri un popor francez îngenuncheat, dar nu în semn de înfrângere, ci într-un act impresionant de credinţă! Indiferent de nationalitate sau origine, oameni din intreaga lume s-au rugat pentru eroii pompieri care şi-au riscat viaţa pentru a salva acest simbol al umanităţii şi iată că astăzi avem speranţa unui nou început!
     
    Sunt convinsă că vom contribui cu toţii la reconstruirea acestui monument de o valoare inestimabilă, prin sprijin financiar, moral sau spiritual. Personal, doresc să mă alătur eforturilor de solidaritate şi să donez 10% din salariul meu, timp de trei luni, în fondul de solidaritate dedicat reconstrucţiei Catedralei Notre-Dame de Paris”, se arată în textul scrisorii transmise de Gabriela Firea.
     
  • Valorile în faţa luxului: Familiile de miliardari din Franţa, care controlează branduri precum Gucci şi Louis Vuitton, donează 300 de milioane de euro pentru reparaţiile Notre-Dame

    Miliardarii de lux ai Franţei au promis 300 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei Notre-Dame din Paris după ce faimoasa clădire a fost răvăşită luni de un incendiu, potrivit Bloomberg.

    Astfel, miliadarii au răspuns la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron, de a strânge bani pentru reparaţii.

    Francois-Henri Pinault, preşedinte şi CEO al grupului Kering care deţine brandul Gucci, şi tatăl său, Francois Pinault, vor dona 100 de milioane de euro din compania Artemis, potrivit unui anunţ lansat astăzi de familie.

    Rivalii lor, familia Arnault, au ieşit doar la câteva minute distanţă şi au anunţat că vor da 200 de milioane de euro şi vor pune la dispoziţie expertiza şi resursele arhitecturale şi de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Loui Vuitton şi Moet.

    „Tragedia asta loveşte tot poporul francez, şi dincolo de asta, pe toţi cei ataşaţi de valorile spirituale. Puşi în faţa acestei tragedii, toţi ne dorim să readucem la viaţă acest diamant cât mai repede”, spune Francois-Henri Pinault, 56 ani, într-o declaraţie publică.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis că va reconstrui catedrala Notre-Dame din centrul Parisului după ce incendiul a mistuit monumentul vechi de 850 de ani.

     

     

  • O mare piaţă din Bucureşti va fi reconstruită de la zero. Când încep lucrările şi unde pot fi găsiţi comercianţii

    Primăria sectorului 4 va investi peste 35 de milioane de lei, fără TVA, în construcţia unei noi pieţe, pe locul actual al Pieţei Sudului – Berceni.

    „Acum va deveni una din cele mai moderne pieţe din România. Am discutat şi le-am solicitat comercianţilor să se îndrepte către alte locaţii pe care le-am pus la dispoziţie”, a declarat Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Sector 4, construcţia pieţei va începe în acelaşi timp cu cea a parcării de 400 de locuri, de la Piaţa Sudului, care va avea două funcţiuni: deservirea celor care vin în zona Piaţa Sudului şi a celor care au nevoie de un spaţiu de tip park&ride, pentru a traversa oraşul cu metroul, sau cu alte mijloace de transport în comun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariu de 5 milioane de euro: Investitorii olandezi au început lucrările la cunoscutul Magazin Bucureşti

    „La interior vom demola mare parte din clădire şi o vom reconstrui. Va fi o clădire nouă, dar cu o faţadă identică cu cea iniţială“, spune Radu Moldoveanu, reprezentantul acţionarilor olandezi.
     
    Sub noua structură, clădirea va avea un subsol care va avea parţial destinaţie comercială, parterul şi primele trei etaje vor fi destinate tot comercialului, etajele 4 şi 5 vor fi pentru birouri, iar ultimul va fi închiriat unui operator de restaurante sau baruri.
     
    „Vrem ca această clădire să aibă în special destinaţie comercială, aşa cum a fost şi istoric. De fapt, magazinul Bucureşti este format din două clădiri identice, una construită în 1929 şi o alta cu zece ani mai tânără.“
     
  • Oraşul din Europa care a fost distrus aproape în totalitate, dar a reînviat şi a ajuns un paradis turistic. Este o minune a ambiţiei locuitorilor

    Dzien dobry, tak şi dzieki. Adică „Bună ziua”, „da” şi „mulţumesc”. Atât am reuşit să învăţ şi să reţin din toată limba poloneză pe care am auzit-o în cele câteva zile pe care le-am petrecut în Varşovia. Culorile, atmosfera prietenoasă şi cerul cristalin în majoritatea timpului au dat auspicii de vis frumos acelor zile, un vis în care se făcea că mă plimbam fascinată printre clădirile care mai de care mai pastelate din centrul vechi al oraşului.

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Oraşul din Europa care a fost distrus aproape în totalitate, dar a reînviat şi a ajuns un paradis turistic. Este o minune a ambiţiei locuitorilor

    Dzien dobry, tak şi dzieki. Adică „Bună ziua”, „da” şi „mulţumesc”. Atât am reuşit să învăţ şi să reţin din toată limba poloneză pe care am auzit-o în cele câteva zile pe care le-am petrecut în Varşovia. Culorile, atmosfera prietenoasă şi cerul cristalin în majoritatea timpului au dat auspicii de vis frumos acelor zile, un vis în care se făcea că mă plimbam fascinată printre clădirile care mai de care mai pastelate din centrul vechi al oraşului.

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.