BusinessMagazin

Tag: rechizitoriu

  • BREAKING Dosarul Mineriadei, trimis înapoi la Parchetul Militar, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Decizie a ICCJ în prima instanţă

    Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, miercuri, restituirea dosarului Mineriadei la parchet, fiind anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar şi toate probele din rechizitoriu.

    Decizia a fost pronunţată în şedinţa de miercuri, la care au avut acces părţile din dosar.

    După încheierea şedinţei, soluţia pronunţată de instanţă a generat un val de nemulţumiri în rândul părţilor civile din dosar, care acuză „injustiţie”.

    „Pentru injustiţia asta nefuncţională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmaşi, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câştigat libertatea. Ce rost mai am eu faţă de societate, când nu am parte de acest proces echitabil. Bataie de joc”, a spus Marin Stoica, unul din părţile civile din dosar.

    La rândul său, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, a spus că speranţa moare ultima şi că e încrezător că Bogdan Licu, procurorul general interimar, va găsi o soluţie. Mărieş nu acuză decizia instanţei, ci termenul „nepermis” de mai bine de un an în care dosarul s-a aflat în cameră preliminară.

    „Un dosar incomplet, judecătorul nu are ce să facă, decât să il dea înapoi. Eu nu îl acuz pe Epure de decizia de azi. Eu îl acuz pe Constantin Epure, judecător de Înaltă Curte, că şi-a permis să ne ţină un an şi jumătate în detrimentul acestor oameni care au venit la termene, cu speranţă că li se va face dreptate, iar acum aflăm că avem in rechizitoriu bun de aruncat la gunoi. Chiar dacă nu vor face părţile vătămate contestaţie, cineva se va găsi şi vom mai sta. (…) Speranţa moare ultima. Trebuie să rămânem cu speranţă şi sper că domnul procuror general interimar, care a mai salvat un dosar. al Revoluţiei, sper să salveze un dosar, să îl construiască.

    A fost construit prost, trebuie construit bine, trimis cu fundament ca să înceapă odată judecarea. Bătaia de joc pentru victime este imensă ca să ţii un an şi jumătate un dosar care trebuia să stea la Curtea Supremă 2 luni. În 2 luni putea să îşi facă domnul Epure părerea şi să îl retrimită. Nu contest decizia, ci contest termenul nepermis de un an şi jumătate în cameră preliminară”, a spus Teodor Mărieş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul din procesele verbale falsificate de Şova, folosit în procesul intentat Monicăi Macovei

    Dan Şova a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, în legătură cu contractele încheiate de casa de avocatură Şova şi Asociaţii cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Potrivit rechizitoriului DNA, Şova ar fi falsificat 11 procese verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii.

    “În ordine cronologică, primul proces-verbal datat 19.12.2005 semnat de Şova Dan-Coman şi (…) impunea o regulă în cadrul SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că începând cu 01.01.2006 fiecare client cu care societatea are sau va avea încheiat un contract de asistenţă juridică pentru consultanţă lunară va fi coordonat de un avocat partener sau colaborator care va fi stabilit printr-un proces-verbal al Adunării Generale a Asociaţilor „Şova şi Asociaţii”, respectivul avocat fiind denumit avocat coordonator de client. Un al doilea proces-verbal datat 15.01.2007 vizează hotărârea adunării generale în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) să semneze şi să negocieze contracte de asistenţă juridică. Din declaraţiile (…) şi (…),(…) rezultă faptul că aceştia au semnat acele procese verbale în perioada 2010 – 2011 pe fondul scandalului mediatic apărut în presă în legătură cu contractele de asistenţă juridică încheiate de societatea de avocaţi cu cele două complexuri energetice. De asemenea (…) că nu au avut loc niciodată adunările generale atestate prin procesele verbale respectiveale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii”, se arată în rechizitoriu.

    Procurorii precizează că aceste procese-verbale sunt false “în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman”.

    Astfel, toate cele 11 procese-verbale au fost folosite la datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţă Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul anchetei în dosarul Turceni-Rovinari.

    Totodată, “procesul-verbal datat 15.01.2007 care vizează hotărârea adunării generale a SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) a fost folosit în data de 27.04.2010 când inculpatul l-a depus la dosarului nr. (…)/3/2009 al Tribunalului Bucureşti având ca obiect acţiune în răspundere delictuală în care la data de 06.10.2009 reclamantul Şova Dan-Coman a chemat-o în judecata pe pârâta (…)”.

    Pe site-ul Tribunalului Bucureşti, se arată că singurul dosar cu numărul …./3/2009 în care Dan Şova este parte este cel în care acesta a reclamat-o pe Monica Macovei pentru calomnie.

    Acţiunea a fost intentată de Şova în urma acuzaţiilor Monicăi Macovei privind contractele de consultanţă juridică încheiate de casa de avocatură a acestuia cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Dan Şova a câştigat procesul, în noiembrie 2013, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Monica Macovei fiind obligată să îi plătească 10.000 de lei.

    Macovei spunea, după decizia definitivă, că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi că s-a referit în declaraţiile sale la contractele lui Şova cu statul a căror valoare ar fi crescut după ce Victor Ponta i-a devenit partener la casa de avocatură, semnând o Convenţie de conlucrare la data de 30 august 2007.

    “Este vorba, mai exact, de contracte pe care casa de avocatură a lui Şova le-a avut cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari, în timpul mandatului de parlamentar de Gorj al lui Victor Ponta”, spunea Macovei, adăugând că presa a demonstrat cu documente legătura directă dintre contractele făcute de Şova cu complexurile Turceni şi Rovinari, precum şi mărirea valorii acestora după ce Victor Ponta i-a devenit partener.

    În dosarul Turceni-Rovinari, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în legătură cu contractele încheiate cu complexurile Turceni şi Rovinari

    În acelaşi dosar, procurorii l-au trimis în judecată şi pe premierul Victor Ponta pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care în realitate nu s-au efectuat.

    Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Unul din procesele verbale falsificate de Şova, folosit în procesul intentat Monicăi Macovei

    Dan Şova a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, în legătură cu contractele încheiate de casa de avocatură Şova şi Asociaţii cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Potrivit rechizitoriului DNA, Şova ar fi falsificat 11 procese verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii.

    “În ordine cronologică, primul proces-verbal datat 19.12.2005 semnat de Şova Dan-Coman şi (…) impunea o regulă în cadrul SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că începând cu 01.01.2006 fiecare client cu care societatea are sau va avea încheiat un contract de asistenţă juridică pentru consultanţă lunară va fi coordonat de un avocat partener sau colaborator care va fi stabilit printr-un proces-verbal al Adunării Generale a Asociaţilor „Şova şi Asociaţii”, respectivul avocat fiind denumit avocat coordonator de client. Un al doilea proces-verbal datat 15.01.2007 vizează hotărârea adunării generale în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) să semneze şi să negocieze contracte de asistenţă juridică. Din declaraţiile (…) şi (…),(…) rezultă faptul că aceştia au semnat acele procese verbale în perioada 2010 – 2011 pe fondul scandalului mediatic apărut în presă în legătură cu contractele de asistenţă juridică încheiate de societatea de avocaţi cu cele două complexuri energetice. De asemenea (…) că nu au avut loc niciodată adunările generale atestate prin procesele verbale respectiveale Adunării Generale a Asociaţilor SCA Şova şi Asociaţii”, se arată în rechizitoriu.

    Procurorii precizează că aceste procese-verbale sunt false “în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman”.

    Astfel, toate cele 11 procese-verbale au fost folosite la datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţă Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul anchetei în dosarul Turceni-Rovinari.

    Totodată, “procesul-verbal datat 15.01.2007 care vizează hotărârea adunării generale a SCA „Şova şi Asociaţii” în sensul că datorită plecărilor dese în străinătate ale inculpatului Şova Dan-Coman a fost împuternicit (…) a fost folosit în data de 27.04.2010 când inculpatul l-a depus la dosarului nr. (…)/3/2009 al Tribunalului Bucureşti având ca obiect acţiune în răspundere delictuală în care la data de 06.10.2009 reclamantul Şova Dan-Coman a chemat-o în judecata pe pârâta (…)”.

    Pe site-ul Tribunalului Bucureşti, se arată că singurul dosar cu numărul …./3/2009 în care Dan Şova este parte este cel în care acesta a reclamat-o pe Monica Macovei pentru calomnie.

    Acţiunea a fost intentată de Şova în urma acuzaţiilor Monicăi Macovei privind contractele de consultanţă juridică încheiate de casa de avocatură a acestuia cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Dan Şova a câştigat procesul, în noiembrie 2013, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Monica Macovei fiind obligată să îi plătească 10.000 de lei.

    Macovei spunea, după decizia definitivă, că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi că s-a referit în declaraţiile sale la contractele lui Şova cu statul a căror valoare ar fi crescut după ce Victor Ponta i-a devenit partener la casa de avocatură, semnând o Convenţie de conlucrare la data de 30 august 2007.

    “Este vorba, mai exact, de contracte pe care casa de avocatură a lui Şova le-a avut cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari, în timpul mandatului de parlamentar de Gorj al lui Victor Ponta”, spunea Macovei, adăugând că presa a demonstrat cu documente legătura directă dintre contractele făcute de Şova cu complexurile Turceni şi Rovinari, precum şi mărirea valorii acestora după ce Victor Ponta i-a devenit partener.

    În dosarul Turceni-Rovinari, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în legătură cu contractele încheiate cu complexurile Turceni şi Rovinari

    În acelaşi dosar, procurorii l-au trimis în judecată şi pe premierul Victor Ponta pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care în realitate nu s-au efectuat.

    Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • DNA vrea confiscarea a peste 3,7 milioane de lei de la Ponta şi Şova. Complexul Energetic Oltenia nu este parte civilă

    Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi senatorul Dan Şova, Laurenţiu-Dan Ciurel, în calitate de director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), şi Laurenţiu-Octavian Graure, în calitate de director economic al CET.

    DNA a arătat, în actul de sesizare a instanţei, că “în cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpaţilor, aşa cum rezultă din ordonanţele nr. 122/P/2012 din datele de 13 iulie şi nr. 122/P/2012 din 15 septembrie”.

    “În temeiul disp. art. 112 alin. 1 lit. e C.p.p., instanţa urmează să dispună confiscarea sumei de 181.439,98 lei dobândită de către inculpatul Ponta Victor-Viorel în temeiul convenţiei de conlucrare şi confiscarea sumei de 79.641,11 lei reprezentând contravaloarea dreptului de folosinţă a autoturismului Mitsubishi, sume de bani provenite din săvârşirea de infracţiuni”, au scris procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    În cazul lui Dan Şova, procurorii cer instanţei să dispună confiscarea sumei de 3.455.755,27 lei, care ar fi fost dobândită de acesta “prin săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi ulterior spălată de acesta, în măsura în care nu serveşte la despăgubirea persoanei vătămate, Complexul Energetic Oltenia”.

    Anchetatorii au mai arătat că, pe latură civilă, “Complexul Energetic Oltenia nu a comunicat până în prezent dacă se constituie parte civilă în cauză.

    Totodată, ANAF s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal, cu suma de 126.979,73 de lei, pentru recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat prin fapta de evaziune fiscală.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care în realitate nu s-au efectuat.

    Procurorii DNA spun că, în 30 august 2007, între SCA ”Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o ”convenţie de conlucrare profesională”, având ca obiect ”conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

    Convenţia a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, în aceasta fiind ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar Victor Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro, pentru care va emite o factură lunară.

    ”Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007 inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel pentru luna octombrie 2007 (lună în care Şova Dan-Coman s-a înţeles cu inculpatul Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes). În data de 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA Şova şi Asociaţii alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes)”, au arătat procurorii DNA.

    Conform procurorilor anticorupţie, convenţia de conlucrare a fost încheiată în luna decembrie 2008, moment în care Victor Ponta a devenit ministru.

    DNA mai spune că în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare Victor Ponta a emis, în calitate de avocat, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ”Şova şi Asociaţii”, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate.

    Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare, mai arată DNA.

    ”Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi. Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA Şova şi Asociaţii cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepţia că Şova Dan Coman beneficiază de susţinerea inculpatului Ponta Victor Viorel”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit procurorilor, în 18 iulie 2011, în timpul desfăşurării unui control fiscal, Victor Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat ”Consultanţă în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”.

    Ulterior, pe fondul aceluiaşi control fiscal, Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică ce ar fi fost prestată de Ponta în cele 16 luni cât a durat convenţia.

    ”Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal, s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi. În cursul lunii august 2011, în vederea depunerii la organele fiscale, inculpaţii Şova Dan Coman şi Ponta Victor-Viorel au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008, prin care atestau că Ponta Victor-Viorel ar fi desfăşurat diferite activităţi juridice în mai multe cauze ale SCA „Şova şi asociaţii” aflate pe rolul instanţelor de judecată. Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda «copy paste» după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA Şova şi Asociaţii, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte”, mai spun procurorii DNA.

    În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Victor Ponta şi Dan Şova ”au disimulat adevărata natură a provenienţei banilor (181.439,98 lei) obţinuţi de Ponta şi justificaţi în baza convenţiei de conlucrare profesională între SCA ”Şova şi Asociaţii” şi cabinetul de avocat ”Ponta Victor-Viorel”. În realitate, ”banii reprezentau bonificarea lui Victor Ponta în considerarea facilitării, de către acesta, a încheierii şi derulării contractelor de asistenţă juridică a SCA ”Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice, cunoscând că banii provin din săvârşirea de infracţiuni.

    Procurorii mai spun că o parte din aceste sume a fost folosită, în perioada octombrie 2007 – 2009, inclusiv pentru achiziţionarea în anul 2008 a două apartamente situate în Bucureşti, care ulterior, în anul 2013, au revenit în mod gratuit în proprietatea lui Victor Ponta, în urma lichidării patrimoniului Cabinetului de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”. Totodată, cabinetul de Avocat ”Ponta Victor-Viorel” a folosit sumele provenite de la SCA ”Şova şi Asociaţii” pentru achitarea unor obligaţii contractuale şi a unor obligaţii fiscale, iar o parte din aceste sume i-au revenit direct actualului premier.

    ”În perioada 11.11.2008 – iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi. Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA Şova şi Asociaţii, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel, care a participat la alegerea acestuia şi l-a preluat personal”, mai spune DNA.

    Procurorii susţin, de asemenea, că în perioada aprilie 2010 – 2011, în condiţiile în care în presă au apărut o serie de articole cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni, Dan Şova a conceput şi semnat 11 înscrisuri denumite procese-verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA ”Şova şi Asociaţii”, înscrisuri antedate şi care prezintă în cuprinsul lor o stare de fapt inexistentă, astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman.

    ”Concret, înscrisurile au fost întocmite pentru a susţine ideea că Şova Dan-Coman nu s-ar fi implicat în negocierea contractelor cu cele două complexuri energetice. Respectivele înscrisuri au fost folosite în datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar unul dintre acestea (procesul-verbal datat 15.01.2007) a fost folosit la data de 27.04.2010 în faţa Tribunalului Bucureşti, în cadrul unui dosar având ca obiect acţiune în răspundere delictuală”, mai arată anchetatorii.

    La rândul său, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, este acuzat în acest dosar de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în legătură cu contractele încheiate cu complexurile Turceni şi Rovinari

    Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii propunând menţinerea măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în timpul cercetării.

    În 5 iunie, Victor Ponta a ajuns prima dată în faţa procurorilor DNA, care l-au anunţat că are calitatea de suspect, pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care a fost avocat.

    Pe 13 iulie, procurorii l-au anunţat că a fost pusă în mişcare acţiunea penală în cazul său şi că i-a fost schimbată calitatea din suspect în inculpat, în dosarul “Turceni-Rovinari”. De asemenea, procurorii au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ale lui Victor Ponta.

    În 19 august, DNA anunţa că procurorii au pus sechestru asigurător pe un apartament al lui Victor Ponta pentru a recupera prejudiciul de 51.321 de lei care ar fi fost produs de acest prin complicitate la evaziune fiscală, sumă stabilită în urma expertizei efectuate în dosarul “Turceni – Rovinari”.

  • STENOGRAME în dosarul lui Nicuşor Constantinescu – Cum ameninţa conducerea Telegraf: “Până în ziua în care o să vă ia şi pe voi să vă aresteze, să vedeţi cum este!”

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanţa, în stare de arest la domiciliu, într-un dosar în care ar fi prejudiciat cu peste opt milioane de euro judeţul Constanţa.

    În noul dosar, Nicuşor Constantinescu este acuzat de abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată), constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).

    Procurorii DNA Constanţa arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că din conţinutul interceptărilor telefonice rezultă că Nicuşor Constantinescu exercita o ”influenţă covârşitoare” asupra conducerii cotidianului Telegraf şi asupra televiziunii TV Neptun.

    Astfel, în perioada în care se afla în arest la domiciliu, Nicuşor Constantinescu a luat legătura, fie direct, fie indirect, cu reprezentanţii celor două canale media, cărora le-a trasat politica editorială, comandând ample campanii de presă îndreptate în sprijinul poziţiei sale procesuale şi împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    “Este de menţionat, în acest context, că inculpatul avea o poziţie de totală şi necontestată autoritate asupra conducerii ziarului şi televiziunii cărora le-a dictat ce subiecte să abordeze şi cât de des să o facă, le-a livrat materiale, i-a ameninţat şi le-a reprosat atitudinea de pasivitate pe care, în opinia sa, o manifestaseră faţă de situaţia sa, după ce instanţa luase faţă de el măsura arestului la domiciliu”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii au ataşat la dosar şi transcrierea unei discuţii telefonice interceptate, care a avut loc în 12 martie, în care Nicuşor Constantinescu îi imputa directorului ziarului Telegraf, Monalisa Popa, lipsa de susţinere şi implicare a cotidianului în sprijinirea poziţiei sale.

    “CND (Nicuşor Constantinescu. n.r.): Băi Mona ce se întâmplă la voi acolo, mă? Eu…Aţi dat luni un material, două pagini mari cu ce mi s-a întâmplat mie şi mai departe nu mai scrie nimeni nimica, mă, mânca-ţi-aş, zici că… totul e ok! Scriu doar ăştia care mănâncă căcat de mine şi de Sorin şi de Mazăre! Nu se poate! Chiar aşa, trebuie să vă spun, eu nu pot să fac conferinţă de presă, dar când l-a reţinut pe Strutinsky şi l-a arestat, am făcut o conferinţă de presă publică!

    PM: Da, da, da…

    CND: Care ar trebui reluată în permanenţă ca şi temă, da?! Pe urmă aţi fost controlaţi voi, Telegraf Advertising, toate firmele astea, de către DNA! Pe urmă a apărut în dosarul meu acest lucru, da? Şi la TV Neptun, Soti, şi la Telegraf, că eu aş fi făcut! Voi nu scrieţi nimic din chestiile astea? Că sunt docu… Scriu ăştia din rechizitoriu din Ziua de Constanţa şi din alte publicaţii pro acestui… sistem care ne urăşte şi voi nu faceţi?! Ce aţi dat? Eu stau acasă şi citesc în fiecare zi! Aţi dat luni o pagină jumate şi atât! Şi în rest, aţi dat interviuri cu domnul vicepreşedinte Dragomir, care … ce şmecher este el, că parcă el nu a votat alături cu mine consiliile… şi hotărârile de consiliu pe care sunt acuzat! El nu poate fi întrebat: «Băi, dar tu ai votat ilegal programele de sport pentru volei, pentru handbal, rugby? Ai votat penal, ca Constantinescu? Matale, domnu’ cutare, ai votat penal hotărârea cutare? Nu eşti la fel de vinovat, dacă e să fie cineva vinovat, ca şi preşedintele, tu, vicepreşedinte, şi ceilalţi consilieri judeţeni»?

    PM: Am înţeles…

    CND: Nu-i normal să puneţi aceste probleme?!!! Trebuie să vă sun eu, ca să vi le spun?

    PM: Am înţeles, am înţeles.

    CND: Mă, ţi-am mai spus de câteva ori şi nici nu mai te sun, mă, şi nici nu mai dau nicio relaţie! Eu nu vă spun vouă ce aveţi de spus, dar dacă eu sunt acuzat, că pe bază de licitaţie publică v-am plătit bani vouă, la TV Neptun şi la alte… şi voi nu scrieţi nimica, înseamnă că ne merităm soarta, mă! Toţi!!!

    PM: Am înţeles, o să dăm…

    CND: Astăzi sunt… Astăzi, astăzi, când vorbim, este joi, da? 12 martie, sunt din 19 februarie arestat !!! Trebuia scris în fiecare zi, a 11-a zi, a 15-a zi, ce se întâmplă cu proiectul ăla, ce se întâmplă cu minciunile alea? Ce, dau ieri Evenimentul Zilei, tu nu vezi ce scriu? Din rechizitoriul meu? Că am vorbit eu cu avocatul lu… Mocanu, adică eu nu am voie să vorbesc cu avocatul Mocanu, care e şi avocatul meu, să-l întreb: «Mă, cine l-a judecat pe prietenul meu Strutinsky Sorin al meu, care e de 30 de ani, aşa cum am spus în conferinţa de presă?!»”

    PM: Nu e niciun secret…

    CND: E vreun secret??? Da …? Nu scrie pe magistraţi.ro cine sunt judecătorii, ce studii au absolvit ??? Este vreun serviciu paralel, cum spune DNA şi această jigodie împuţită de Andrei, de aici??? Da’ voi… nu vă interesează şi voi nu luptaţi pentru noi mă, staţi liniştiţi, vă luaţi salariul bine mersi, înţelegi ? Şi vă doare în cur de tot ce se întâmplă! Înţelegi ??? Până în ziua în care o să vă ia şi pe voi să vă aresteze, să vedeţi cum este, înţelegi?

    PM: Ştii că nu e aşa…

    CND: Cum să nu ştiu, deci nu există nicio strategie, nimic, da??? Eu sunt acasă, sunt arestat, nu mi-e interzis să vină presa la mine, dar nu eşti în stare, nici tu, nici nimeni dincolo la televiziune, nimeni, daţi … aşa, ştiri care vin, cum vrea unul sau altul!

    PM: Am înţeles, o să…

    CND: Ai înţeles pe dracu’, nu ai înţeles nimic, mă!!!

    PM: Ei…(vol.57, filele 28-30)”, potrivit interceptării din dosar.

    Anchetatorii susţin că, din tonul discuţiei, se desprinde “dominarea clară” a lui Nicuşor Constantinescu asupra directorului cotidianului Telegraf, Monalisa Popa, ale cărei replici sunt, în general, “da” sau “am înţeles”.

    În urma acestor discuţii, reprezentanţii cotidianului Telegraf s-au conformat solicitărilor lui Nicuşor Constantinescu şi au declanşat o campanie, constând în publicarea a câte unui articol pe zi, în susţinerea poziţiei acestuia şi în încercarea de a proba netemeinicia acuzaţiilor formulate împotriva preşedintelui suspendat al CJ Constanţa. Astfel, din 13 martie şi până în 4 aprilie, cu excepţia duminicilor, când ziarul nu apare, cotidianul Telegraf a publicat zilnic câte un articol în sprijinul nevinovăţiei lui Nicuşor Constantinescu, “împrejurare care confirmă existenţa unei influenţe deosebite a inculpatului asupra ziarului a cărui politică editorială o controlează în mod direct şi nemijlocit”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii prezintă în dosar şi transcrierea interceptării unei alte discuţii, din 13 martie, între Nicuşor Constantinescu şi martorul Gabriel Constantin Diceanu, în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa îi reproşa insuficienta expunere mediatică a apărării sale.

    “CND – Da? Nici… nimeni de la presă… nimeni nu face o… prezentare a apărării mele, da? Graduală! Pe problema aia, pe problema… nimeni, nu zice nimic! Absolut nimic! Şi eu ce să fac, că te-ai îmbolnăvit tu? Fac şi pe… n-am voie să fac anumite chestii, după cum ştii!

    DGC (Gabriel Constantin Diceanu, n.r) – Eu am văzut… ştiu, păi da ? păi i-am spus lui Victor, da eu am văzut astea date-n presă, cel puţin în presa locală!

    CND – Băi, Gabi, hai, mă ! (Înjurătură obscenă) Facem mişto unul de altul sau ce facem?

    DGC – Nu…

    CND – N-ai văzut nimica, mă!!! Au scris unii în ziar, o pagină jumate şi atât!!! Ai văzut o… (cuvânt obscen). Şi-ai mai văzut o emisiune de un sfert de oră în care a vorbit VICTOR RADU, de 2 lei! Aia ai văzut tu!

    DGC – Şi ştiri…

    CND – Ce-am văzut şi eu! da? Atât!!! Nu-i normal să fie o campanie zilnică, mă, băiatule??? Ţi-am explicat româneşte!

    G – Da, dom’le, am înţeles, o să se facă!
    …………………………………………………………………………………………………………………….
    CND – Ia de la Carmen Banioti – Banioti, toate documentele din dosar, ce-am depus noi, da?

    G – Da, da.

    CND – Şi… vis-a-vis de… de minciunile astea cu încălcarea controlului judiciar, de care ţi-am spus, şi vis-a-vis de toate hotărârile de consiliu, inclusiv punctul de vedere al prefectului, care ne-a scris şi ai copie după asta, că sunt legale hotărârile şi dispoziţia nr. 7, pentru care sunt acuzat că… cutare ! daţi-le, că presa nu are, mă, băiatule, mă!!! Nu are ce spun eu! Am vorbit cu Ciutacu, mi-a zis «domn’ Constantinescu, eu nu ştiu ce să… eu ce văd, ce văd scrie-n presă, dacă mie nu-mi dă nimeni, eu ce să fac? Nu trebuie să mă conving şi eu de o realitate, acuzaţiile care se fac, apărarea dumneavoastră, ce-aţi depus la dosar, ce-a spus prefectul, sunt valabile, nu-s valabile…» Şi normal!

    G – Da.

    CND – Eu nu ştiu, că eu nu am… fiind acasă, eu nu am… o… hârtiile care s-au depus la dosar vis-a-vis de… dosarul ăsta cu arestarea! Ultima. Alea sunt la Carmen Banioti, care trebuia matale să le iei să le dai la presă! Da!

    G – Am înţeles.

    CND – Da…

    G – Bine, bine.

    CND – Şi să coordonezi zilnic treaba asta, da?”, conform transcrierii interceptării telefonice.

    Procurorii susţin că şi din această conversaţie se remarcă aceeaşi atitudine de autoritate a lui Nicuşor Constantinescu şi “poziţia net superioară” a acestuia faţă de interlocutorul său, căruia îi dă ordine directe şi îi face reproşuri, folosind uneori un limbaj licenţios.

    În rechizitoriu este redată şi o discuţie telefonică din 13 martie, între Nicuşor Constantinescu şi un bărbat necunoscut, notat în redare cu X:

    “X – Da.

    CND – Ai primit alea?

    X – Am primit, acuma îi dădeam şi lu’… VICTOR RADU.

    CND – Aşa, dă-i exact cum ţi-am dat eu scris, că e punctual făcut !

    X – Da. Da, le transmit şi colegilor…

    CND – Citeşte ca să înţelegi şi tu, dă-i şi lui VICTOR RADU că ştie subiectul, pentru că a fost la NEW YORK şi-l ajut cu treaba asta, da?

    X – Da ! Da, da, da, normal !

    CND – Şi dă-i şi interviul, tot, brut, să facă ce vor şi ei, nu numa’… nu dai numai o ştire de 2 minute! Dă tot… ce ţi-am dat interviul!

    X – Acuma-l trimit pe tot la Constanţa, VICTOR RADU mi se pare că s-a apucat de… s-a apucat deja de scris.

    CND – Bine. Să trăieşti.

    X – Că noi am fost pe acolo. Bine, la revedere.

    CND – Pa.”

    Persoana identificată cu numele Victor Radu este reporter în departamentul Social Politic al Televiziunii TV Neptun, deţinută de SC Soti Cable Neptun SRL, au precizat procurorii.

    “În legătura cu discuţia redată mai sus, se remarcă împrejurare că inculpatul are puterea de a solicita ca televiziunea amintită să difuzeze materiale scrise de el, întocmai cum fuseseră întocmite, interlocutorul său conformându-se fără proteste sau obiecţiuni Astfel cum am arătat anterior, aceste convorbiri telefonice, coroborate cu veritabila campania de presă pornită de cotidianul Telegraf şi Televiziunea TV Neptun, în susţinerea nevinovăţiei inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel, la cererea acestuia, demonstrează fără dubiu influenţa pe care acesta o exercita asupra trustului de presă, pe care de altfel îl finanţa din fonduri publice precum şi autoritatea şi prestigiul de care el se bucura în faţa conducătorilor ziarului şi televiziunii a căror politică editorială o coordona în mod direct şi nemijlocit”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii au precizat că motivul pentru care Nicuşor Constantinescu “se bucura de asemenea puteri” este strâns legat de infracţiunile de conflict de interese investigate în dosar, pentru calitatea acestuia de fondator al ziarului şi al postului de televiziune, relaţiile comerciale şi de prietenie cu Sorin Strutinsky şi importantele sume din fonduri publice de care mijloacele media au beneficiat de-a lungul timpului ca urmare a contractelor acordate de preşedintele suspendat al CJ Constanţa.

  • Rechizitoriu împotriva pretenţiilor ipocrite ale Ungariei

    Ne-am săturat de grija Ungariei pentru minoritatea maghiară din alte state, în timp ce minorităţile din interiorul statului maghiar nu sunt reprezentate nici măcar în Parlament, darămite în Guvern, iar unele minorităţi au devenit ţinte publice pe teritoriul ungar. Ne-am săturat de retrocedările pe care le vrea şi le susţine Ungaria în România, în timp ce despre averea Gojdu nu se mai pomeneşte nimic. Ne-am săturat de drepturile şi de revendicările bisericilor maghiare în România, după ce nici în secolul XIX acestea nu le permiteau românilor transilvăneni să aibă biserici de piatră, ci numai din lemn, ca să nu lase urme durabile, pentru ca în prezent să ne acuze că nu avem istorie, trecut sau cultură.


    Acum, brusc, bisericile maghiare au descoperit că vor toleranţă şi retrocedări, după ce au furat Ardealul şi i-au împilat pe români secole de-a rândul. Nu am văzut niciun cleric maghiar să-şi ceară scuze pentru trecutul de împilare exercitat de bisericile maghiare asupra populaţiei româneşti.
     

    Citeşte pe adevarul.ro continuarea articolului „Ne-am săturat de Ungaria“, scris de deputatul PSD

  • DNA: Uioreanu declara în 2012 că are venituri lunare de 6.213 lei, dar cheltuia peste 20.000 de lei

    Anchetatorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în rechizitoriul prin care l-au deferit justiţiei pe Uioreanu, că “potrivit declaraţiei de avere postată pe site-ul Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul a declarat pentru anul 2012 venituri medii lunare în sumă de 6.213 lei”.

    “Probaţiunea realizată până în prezent în cauză a stabilit că, în realitate, preşedintele CJ Cluj, realizează cheltuieli de peste 20.000 lei lunar, resursele financiare ascunse constituind în realitate foloasele faptelor de corupţie în care este implicat”, se arată în documentul citat.

    Procurorii mai susţin că “pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a instituit regula «întoarcerii» către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului”.

    “De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de alocare a banilor, condiţionând anterior aprobării bugetului anual, finanţarea proiectelor/contractelor doar în situaţia în care beneficiarii (indiferent dacă aceştia erau edili din comunele judeţului sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale) acceptau întoarcerea comisionului de 10-15%, practic mita ce urma a fi încasată de edilul judeţului, plată ce urma a fi realizată la momentul alocării bugetare”, se arată în rechizitoriul transmis instanţei.

    Investigaţiile penale din prezenta cauză, arată procurorii, vizează modul în care preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Dorin Horea Uioreanu, după preluarea funcţiei elective în iunie 2012, şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat oameni de afaceri, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau chiar consilieri judeţeni, pentru ca, în urmărirea intereselor de grup, exclusiv financiare, să direcţioneze resursele bugetare de o manieră în care fiecare din cei cooptaţi în grupul constituit în jurul preşedintelui CJ Cluj să aibă parte de profituri ilicite, prin mecanisme de canalizare a finanţărilor bugetare către societăţile comerciale private, prin eludarea legii, a principiilor transparenţei şi concurenţei loiale, scopul unic fiind acela de obţine foloase materiale necuvenite.

    Practic, arată DNA, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, Uioreanu a înţeles că orice alocare bugetară din partea CJ Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă.

    Horea Uioreanu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Cluj, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată, luni, de către procurorii DNA, pentru fapte de corupţie, alături de el fiind trimise în judecată alte patru persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, luni, de DNA, preşedintele suspendat al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a fost trimis în judecată în stare de arest pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

    Alături de Uioreanu au fost trimişi în judecată şi oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean, Gabriel Davidescu, precum şi consilierul judeţean Ioan Petran.

    Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi spălare de bani.

    Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru 10 acte materiale de dare de mită.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran pentru dare de mită.

    Potrivit comunicatului DNA, a mai fost trimis în judecată în stare de libertate omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

    În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu “a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 – mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu “a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 – martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”

    Potrivit comunicatului citat, Horea Uioreanu şi Ioan Bene întocmeau acte în fals, ca să disimuleze actele de corupţie.

    “În încercarea de a disimula adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturi fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro.”, se arată în rechizitoriul dosarului.

    Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro.”

    În ceea ce priveşte relaţia dintre Horea Uioreanu şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, procurorii susţin că Pogăcean i-ar fi dat cu titlu de mită lui Uioreanu aproape 135.000 de lei.

    “În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune”, se mai arată în rechizitoriul dosarului.

    Lucrările la Aeroportul Internaţional CLuj-Napoca au fost un prilej bun pentru ca Horea Uioreanu să primească de mai multe ori bani cu titlu de mită de la omul de afaceri Ioan Bene, arată procurorii DNA.

    “În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului.”, se arată în comunicatul de presă.

    Pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiţionat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro, spun procurorii.

    “Pe fondul co-interesării materiale a preşedintelui C.J. Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Ioan Bene deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări).

    Urmare a celor convenite, Ioan Bene a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014”, reiese din rechizitoriul dosarului.

    Horea Uioreanu primea mita în tranşe, susţin procurorii anticorupţie.

    “De asemenea, pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul C.J. Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul judeţean, se reţine că, în perioada octombrie 2012- martie 2014, omul de afaceri Bene Ioan a remis preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei.

    De asemenea, în cursul lunii mai, omul de afaceri Bene Ioan a mai remis preşedintelui C.J. Cluj suma de 22.320 lei (echivalent a 5.000 de euro), sumă ce a reprezentat achitarea unui contract având ca obiect un sondaj de opinie comandat de edilul judeţului în contextul campaniei electorale privind alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

    Procurorii susţin că Uioreanu a aplicat tehnica disimulării mitei şi în cazul sumelor primite de la Ioan Bene, arată procurorii.

    “Pentru a disimula mita primită, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, la înţelegere cu Ioan Bene, a solicitat reprezentantului societăţii ce a efectuat sondajul de opinie, încheierea fictivă a unui contract cu SC Napocamin SRL deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, sens în care au fost întocmite în fals, contractul nr. 1.8/12.05.2014 precum şi factura fiscală nr. 034/23.05.2014 ce purta asupra sumei de 22.320 lei. Practic, prin încheierea actelor false s-a încercat disimularea adevăratei convenţii între părţi, acte menit să ascundă adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită. La data de 9 aprilie 2014, inculpaţii Gabriel Radu Davidescu, director dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA, a convenit cu inculpaţii Horea Dorin Uioreanu şi Ioan Petran (consilier judeţean în cadrul CJ Cluj) remiterea sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare, pentru ca aceştia să iniţieze şi să voteze favorabil un proiect de hotărâre de CJ prin care să se aprobe înfiinţarea şi tarifarea parcării pe termen în lung în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. Din suma promisă, la data de 17 aprilie 2014, inculpatul Gabriel Radu Davidescu a remis celor doi suma de 10.000 euro, câte 5.000 euro pentru fiecare.”, reiese din comuncatul DNA.

    Procurorii spun că în această cauză s-a instituit sechestrul şi s-a indisponibilizat suma de 13.500 lei aparţinând lui Horea Dorin Uioreanu , în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj, în suprafaţă de 195 metri pătraţi aparţinând lui Uioreanu, până la concurenţa sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale.

    Procurorii au mai dispus instituirea sechestrului şi indisponibilizarea sumelor 4.478,88 lei şi 10.000 euro aparţinând inculpatului Ioan Petran în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator şi indisponibilizarea sumelor de 23.671,12 lei şi 18.205 euro, aparţinând lui Ioan Petran în vederea confiscării extinse.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Cluj.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, au fost arestaţi preventiv, în 29 mai, de magistraţii Curţii de Apel Cluj.

  • TABLOURILE FURATE din Olanda au fost aduse în România în perne

     Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism i-au trimis în judecată, în 15 iulie, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

    Procurorii DIICOT arată, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro